Tinerii români au pornit în căutarea mirajului japonez
Cultura Ţării Soarelui Răsare atrage ca un magnet românii. Un student ajuns pe tărâmul kimonourilor povesteşte cum a trăit în mijlocul celei mai pestriţe culturi din lume
Andrei Costică (ultimul din dreapta), unul dintre puținii români care a avut privilegiul de a studia la cea mai faimoasă școală de ceai din Japonia
Andrei Costică (ultimul din dreapta), unul dintre puținii români care a avut privilegiul de a studia la cea mai faimoasă școală de ceai din Japonia
prevnext
1
Episoadele cu Sailor Moon sau romanul „Shogun”, cam atâta ştiau, acum câţiva ani, românii de rând despre cultura japoneză. Odată cu ascensiunea economică a Ţării Soarelui Răsare, au pătruns şi la noi revistele de benzi desenate manga, moda Harajuku, serialele cu samurai şi gheişe, iar învăţarea limbii nipone s-a transformat dintr- o fiţă, într-o necesitate. În Capitală, centrele care oferă astfel de cursuri şi-au deschis liste de aşteptare.
Cei care se înhamă să înveţe una dintre cele mai grele limbi din lume o fac însă din pasiune pură. Printre doritori se numără elevi de liceu fascinaţi de cultura pop, studenţi care visează la o carieră diplomatică sau oameni de vârsta a treia care abia acum au găsit răgazul să studieze miile de semne din „alfabetul” japonez.
Nu seamănă cu nicio altă limbă. Îţi trebuie vreo şapte ani ca să ajungi să o stăpâneşti la perfecţie”, spune Şerban Georgescu, coordonatorul Centrul de Studii Româno-Japoneze. Deschis în 2005, în cadrul Universităţii Româno-Americane, centrul oferă lecţii atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi, iar taxa anuală nu depăşeşte o sută de euro. Elevii cu adevărat străluciţi se aleg însă cu mai mult decât un atestat de limbă.
Dostları ilə paylaş: |