Răzvan-alexandru petre

RĂZVAN-ALEXANDRU PETRE

Culegere de texte publicate de autor în website-ul www.spiritus.ro, în perioada 2015-2016, la rubricile: psihologie, religie, filosofie, manifestări spiritiste, esoterism.

SPIRITUS.RO

Bucureşti, 2017
Colecţia EDUCAŢIE PRIN PARANORMAL

ESEURI PE TEME SPIRITUALE

Răzvan-Alexandru Petre
Culegere de texte publicate de Răzvan-Alexandru Petre în website-ul www.spiritus.ro în perioada 2015-2016, la rubricile de psihologie, religie, filosofie, manifestări spiritiste, esoterism. Aceste rubrici şi-au împrumutat titlurile cărţilor publicate de autor în 2014, care sunt completate de către eseurile curente.

SUMAR

SPIRITUALITATEA ÎN PSIHOLOGIE

Somnul, visul, dedublarea (2016) 3

Spiritul nu părăseşte trupul niciodată? (2016) 39

Ocolul ego-ului în 80 de fraze (2016) 58

Non-dualism (2016) 66

Panseuri psihologice (2015 - 2016) 81

CRISTOS, BINELE, ADEVĂRUL

Proba inimaginabilului (2016) 89

Alungarea din Eden şi căderea luciferică (2016) 93

Ești credincios? (2016) 103

Sensul sacrificiului cristic (2016) 110

Panseuri religioase (2015 - 2016) 133

FILOSOFIE SPIRITUALĂ

Formele şi cauzele iluziilor (2016) 139

Filosofia şi practica mulţumirii (2016) 146

Cele trei Lumi ale Creaţiei Divine (2016) 153

Panseuri filosofice (2015 - 2016) 158
SPIRITELE ÎN DIALOG CU NOI

Babilonii spiritualiste (2016) 182

Pro şi contra globilor luminoşi din poze (2016) 198

Spiritele lui Ioan de la Sighişoara (2016) 212

ESOTERISMUL ÎN MILENIUL 3

Sunete apocaliptice din cer (2016) 223

Panseuri esoterice (2015 - 2016) 231


SPIRITUALITATEA ÎN PSIHOLOGIE

SOMNUL, VISUL, DEDUBLAREA

Secţiuni şi capitole:

1. STADIILE SOMNULUI

Fenomenele parapsihologice din somn

Stadiile somnului şi dublurile subtile

2. CĂLĂTORII ÎN SOMN

EXTRACORPORALIZAREA

Divizarea minţii în timul extracorporalizării

Divizarea minţii pe timpul somnului

Păstrarea amintirilor astrale

Ego la indigo

3. FENOMENE CONEXE DEDUBLĂRII ŞI SOMNULUI

CLARVIZIUNEA

COMANDA DUBLĂ

TRANSA MEDIUMNICĂ

MOARTEA ŞI EXPERIENŢA-ÎN-PREAJMA-MORŢII

SOMNAMBULISMUL

4.VISUL

VISUL, DIN PERSPECTIVĂ PARAPSIHOLOGICĂ

Extensia eterică a minţii

Dimensiunea astrală a visului

VISUL LUCID

REZERVA DE ENERGIE MENTALĂ

5. MINTEA STABILEŞTE LIMITELE

CORPUL FIZIC ŞI DUBLUL ETERIC

INTRAREA ÎN ASTRAL

FLUCTUAŢII DE REALITATE

Cât de solidă este lumea fizică?

Somnul este o parte importantă a vieţii fiecăruia dintre noi. Totuşi, el se desfăşoară de obicei în totala noastră ignoranţă.

În ultimele decenii, ştiinţa a făcut progrese semnificative spre descifrarea mecanismelor somnului. Astăzi, se pot decela câteva funcţii ale sale, cum ar fi: odihna şi vindecarea corpului şi creierului, organizarea structurii psihice şi a memoriei (mai ales în stadiul REM), visarea (o necesitate încă neînţeleasă).

Studiile asupra somnului au reuşit să scoată la iveală doar fenomene marginale (epifenomene), cum sunt undele electrice măsurate la nivelul scalpului, concentraţiile de substanţe hipnotice din creier sau comportamentul nocturn.

Sub aparenta pasivitate a somnului se ascund însă fenomene parapsihologice incredibile. Articolul de faţă îşi propune să scoată la lumină cauzele sale profunde din perspectivă esoterică.

1. STADIILE SOMNULUI

Savanţii au stabilit că somnul adultului se divide în 4-6 cicluri pe noapte, cu 5 stadii într-un ciclu (în societăţile moderne). Tipurile de encefalograme sunt redate în tabelul 1, iar caracteristicile acestor stadii, în figura 1. Succesiunea temporală a acestora este reprezentată, la modul general, în graficul din figura 2. Sunt posibile numeroase variaţii, dar întotdeauna vom regăsi cele 5 stadii ale somnului.

În timpul somnului REM (somn cu vise) se consolidează amintirile şi creierul se odihneşte foarte bine. Visele sunt absolut necesare omului; privarea de ele, chiar dacă corpul este relativ odihnit, poate duce la apariţia visării chiar în stare de veghe.

Un ciclu de somn se repetă după circa 90 minute, durând din ce în ce mai puţin, pe măsură ce ne apropiem de dimineaţă. În acest timp, stadiile REM devin tot mai lungi, putând atinge 60 minute spre dimineaţă.

Stadiile 3 şi 4 apar doar în prima parte a nopţii, oferind cea mai bună odihnă a corpului şi minţii.

Figura 1 – tipuri de electroencefalograme

Tabelul 1 - Caracteristicile stadiilor somnului
Stadiu de somn	Unde cerebrale	Procent din durata totală a somnului	Durata într-un ciclu	Descriere generală
1	ALFA (8-15 Hz), THETA (4-7 Hz)	5 %	5 min	Somn superficial, pierderea contactului cu lumea fizică; Halucinaţii hipnagogice (lumini şi modele colorate), vise scurte, intense; Corp relaxat; Senzaţii de cădere, plutire; Unde cerebrale neregulate şi de mică amplitudine.
2	Forme de fuse (12-16 Hz) şi complexe K	50 %	20 min	Somn evident, dar trezire uşoară; Relaxare mai profundă; Uşoară scădere a temperaturii corpului. Vârfuri de unde cerebrale ritmice şi rapide (numite ace sau fuse)
3	DELTA (0,1–3 Hz), BETA joase (13–15 Hz)	5 %	Câteva minute	Trezire dificilă şi în confuzie; Lipsă de răspuns la stimulii fizici. Creierul începe să emită unde DELTA (lente). În stadiile 3 şi 4 apar parasomniile (somnambulism, enurezis, coşmaruri, scrâşnitul dinţiilor etc).
4	DELTA (0,1-3 Hz)	15 %	Câteva minute	Undele DELTA devin predominante.
REM	BETA (16-30 Hz), THETA (4-7 Hz)	25 %	10 min	REM = Rapid Eye Movement (mişcarea rapidă a globilor oculari sub pleoape). Trezirea este dificilă; Cortexul motor este activ, dar trunchiul cerebral blochează impulsurile către corp; Muşchi extrem de relaxaţi, fiind posibilă paralizia în somn; Apar visele; Se intensifică bătăile inimii, respiraţie rapidă şi neregulată, erecţie; Unde cerebrale rapide, ascuţite.

 



Figura 2 – exemplu general de succesiune a stadiilor de somn