Răzvan alexandru petre

TEHNOLOGIA BINAURALĂ

FELICIA:

Sunt profesoară de muzică într-un orăşel din nord-vestul ţării şi mă adresez dumneavoastră cu încredere şi speranţă. Mă simt ca şi cum m-aş fi trezit brusc dintr-un somn de o mie de ani, într-un loc pe care nu îl mai recunosc, cu oameni pe care parcă îi văd pentru prima oară şi care, CULMEA, nici ei nu mă ştiu. Încerc să împărtăşesc cu ei MIRACOLUL ce mi s-a dezvăluit brusc, însă reacţiile lor mă fac să mă simt ca o extraterestră.

Am început să răsfoiesc în grabă o mulţime de cărţi de dezvoltare personală. Am adunat sute de volume (cam tot ce am găsit pe net), zeci de tehnici de meditaţie, tot felul de frecvenţe audio, am început să meditez şi chiar să cred că acesta este drumul meu, dar îmi dau seama că de fapt nu ştiu nimic şi, cu cât voi citi mai mult, cu atât ceaţa va fi mai deasă.  

În ultima vreme, sunt în permanenţă pe site-urile de dezvoltare personală şi constat – har Domnului! – că nu sunt singură pe lume, dar nici acolo nu mă luminează nimeni. Astăzi, în disperare de cauză, am „aruncat” pe Google cuvintele „învăţători spirituali”, iar prima pagină pe care am deschis-o era a dumneavoastră şi mi-a plăcut. Este primul discurs coerent şi înţelept care vorbeşte pe limba mea şi care mi-a trezit încredere. Am downloadat toate audiobook-urile pe care le-aţi oferit cu atâta generozitate şi, bineînţeles, toate cărţile la care făceaţi referire în cele câteva articole pe care le-am citit. Apelez la dvs în speranţa de a găsi un sfat, de a mă ajuta să mă agăţ de un capăt de fir şi de a-mi găsi calea.

 

RĂZVAN:

Mă bucur că îmi apreciaţi scrierile. Nu ştiu dacă mă ridic la nivelul unui mentor spiritual, dar încerc să fac şi eu ce pot pentru propăşirea spirituală a semenilor mei.

Vă rog să îmi spuneţi ce vă nelinişteşte şi poate că vom găsi împreună o rezolvare.

 

FELICIA:

Vă mulţumesc pentru promptitudinea cu care aţi răspuns neliniştilor mele. Aseară, în momentul în care am închis mailul şi m-am întors la paginile dvs, am găsit toate răspunsurile la întrebările care mă frământau. M-am şi gândit că v-am deranjat degeaba.

Mă nelinişteşte nerăbdarea mea de a ajunge la rezultate spectaculoase în timp foarte scurt, faptul că nu cred că am la dispoziţie o eternitate pentru a face paşi, m-am speriat de efectul primelor meditaţii şi a frecvenţelor brain-sync, că aş putea face ceva greşit şi s-o iau razna.

Mă nelinişteşte faptul că nu am întâlnit niciodată un duhovnic (nu cred în spovedanie), un sfătuitor cu adevărat înţelept care să-mi fie ghid, sprijin... izvor. Dar am înţeles că nu trebuie să-l mai caut, ci să-l descopăr în mine însămi... Dar cel mai teamă îmi este de faptul că, purtată de valuri, să rătăcesc pe această cale şi s-o iau din nou pe arătură şi să cad în păcatul de care vorbea Aurobindo, acela de a fi descurajată.

Voi fi una din cititoarele înverşunate ale acestui site.

 

RĂZVAN:

Din câte înţeleg, folosiţi tehnologia pentru a grăbi obţinerea unor experienţe extrasenzoriale. Acest lucru poate fi dăunător şi ireversibil pentru creier! Vă recomand metodele clasice de meditaţie.

În plus, nu trebuie să vă doriţi neapărat obţinerea unor experienţe supranaturale ca să evoluaţi spiritual. Ele chiar v-ar putea împiedica să evoluaţi spiritual. Deci, prudenţă maximă! Mulţi şi-au fript neuronii şi acum umblă prin spitale...

 

FELICIA:

Acum chiar m-am speriat. Consideraţi tehnologia Hemi-Sync de la Monroe sau Kelly Howell dăunătoare? Dacă da, totuşi ce pot să ascult? Mă relaxează şi îmi place genul acesta de audiţie. Vă mulţumesc şi am să ţin seama de sfaturile dvs.

 

RĂZVAN:

Puteţi asculta foarte bine muzică relaxantă de tip new age. Găsiţi foarte multe melodii, autori şi albume minunate pe internet (am şi eu o pagină web cu sugestii muzicale, „Universul muzicii”). Problema este cu melodiile tratate prin modificări de frecvenţă, aşa cum folosesc tehnologiile amintite. Scopul lor este să defazeze cu 4 Hz emisferele cerebrale şi probabil că şi reuşesc. Nimeni nu analizează însă şi efectele secundare, ori (im)posibilitatea de a reveni la o funcţionare normală a creierului. Se întâmplă ca în povestea cu ucenicul vrăjitor: dăm drumul la djini, dar nu ştim să-i băgăm înapoi în sticlă...

26 – 27 ianuarie 2014