Saac V. Urlaţi

Siffin. Regiune naturală în Siria, în partea centrală a ţării, la V de fluviul Eufrat.

Sifnos. Insulă situată în arhipelagul Ciclade (Grecia), în Marea Egee, la V de insula Paros.

Sig. Oraş în NV Algeriei, la SE de oraşul Oran.

Sigace. Localitate în China, în podişul Tibetp fluviul Brahmaputra, aşezată la ESE de localitatea Lingo.

Sigdal. Localitate în SE Norvegiei, la VNV de capitala Oslo.

Sigean. (sijean). 1. Localitate în S Franţei, pe ţărmul V al golfului Lion, pe malul SV al lagunei cu acelaşi nume, la SV de oraşul Narbonne. 2. Lagună a golfului Lion situată la N de laguna Leucate şi la S de oraşul Narbonne.

Sigetec. (sigheteţ). Localitate în Croaţia, la graniţa cu Ungaria, la ENE de oraşul Koprivnica.

Sighetu Marmaţiei. Municipiu în jud. Maramureş, în NV depresiunii Maramureş, la poalele dealurilor Solovan, Dobăieş, Câmpu Negru etc, pe râul Iza şi pe Tisa, la graniţa cu Ucraina. Are circa 45 000 loc. Aici se află rezervaţia naturală „Dealul Solovan”. Aici se află un muzeu-închisoare al anticomuniştilor. A fost menţionat documentar în 1329. În documente istorice apare cu denumirile de Dygnet, Zygnet şi Zyghet. Până în 1965 se numea Sighet. În anul 1968 a devenit municipiu. Localităţi componente: Iapa, Lazu Baciului. Şugău, Valea Cufundoasă, Valea Hotarului. Comune suburbane: Sarasău (cu satele componente: Sarasău), Vadu Izei (cu satele componente: Vadu Izei, Valea Stejarului).

Sighişoara. Municipiu în jud. Mureş, pe Târnava Mare, în Podişul Târnavelor. Are p. 32 000 loc. A fost atestat în 1224. A devenit municipiu în anul 1968. Îi aparţin localităţile: Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Şoromiclea, Venchi, Viilor. Satele care aparţin municipiului: Hetiur. Îi mai aparţine comuna suburbană Albeşti (v.).

Sigless. (zigles). Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SV de oraşul Eisenstadt.

Sigli. (siglii). Localitate în N Indoneziei, pe ţărmul Mării Andaman, la E de oraşul Banda Atjeh.

Siglufjödhur. (sigluf ieordur). Localitate în N insulei Islanda, pe ţărmul N, la Oceanul Arctic.

Sigmaringen. (zigmaringhen). Localitate în SV Germaniei, pe Dunăre, cu circa 20 000 loc. A fost capitala vechiului principat Honzollern-Sigmaringen şi a fost locul de origine a familiei regale române.

Sigmundsherberg. (zigmundz herberg). Localitate în NE Austriei, la NV de oraşul Viena.

Signal Hill (Lion’s Rump). (signel hil, laiens ramp). Vârf (353 m) situat în Republica Africa de Sud, la V de oraşul Cape Town.

Signal Mountain. (signel maunten). Localitate în S.U.A. (Tennessee), la V de oraşul Chattanooga.

Signau. (sino). Localitate în partea central-vestică a Elveţiei, la ESE de oraşul Berna.

Signes. (sins). Localitate în SE Franţei, pe râul Gapeau, la E de oraşul Marseille.

Signy Island. (sinii aizlend). Staţie de cercetări polare în insula cu acelaşi nume din Oceanul Atlantic, la N de Marea Weddel. Aparţine Marii Britanii.

Signy-l’-Abbaye. (sinii labei). Localitate în NE Franţei, aşezată în apropierea oraşului Charleville Méziéres.

Signy-le-Petit. (sinii leo petii). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la NV de oraşul Charleville Méziéres.

Sigourney. (saigurnii). Localitate în S.U.A. (Iowa), la SE de oraşul Des Moines.

Sigriswil. (zigrizvil). Localitate în Elveţia, la SV de oraşul Luzern.

Sigsig. Localitate în ESE Ecuadorului, la SE de oraşul Cuenca.

Sigtuna. Localitate în ESE Suediei, la NV de capitala ţării, Stockholm.

Sigüenza. (sighiuensa). Localitate în Spania, pe râul Henares, aşezată la NE de oraşul Guadalajara.

Siguiri. (sighirii). Localitate în NE statului Guineea, pe fluviul Niger, la N de oraşul Kankan.

Sigulda. Localitate aflată în Letonia, pe râul Gauja, la ENE de capitala Riga.

Sih. Localitate în Turkmenistan, la N de oraşul Ashhabad.

Sihanoukville. (sihanucvil). v. Kompong Som.

Sihastru, Mănăstirea. v. Homocea.

Sihăstria, Mănăstirea. v. Vânători-Neamţ.

Sihhiye. (sih hii ie). Cartier al oraşului Ankara (Turcia).

Sihhotzu. (sih hoţui). Centru industrial (textilă, alimentară) în NV Chinei, la N de oraşul Urumqi.

Sihl. (zil). Râu (76 km) în N Elveţiei, afluent al râului Limmat. Curge spre N pe lângă lacul Zürich şi trece prin oraşul Zürich.

Sihla 1. Schitul. v. Vânători-Neamţ. 2. Localitate în S Slovaciei, în apropierea oraşului Rimavska Sobota.

Sihlea. Comună în jud. Vrancea, în zona de contact a Câmpiei Râmnicului cu Subcarpaţii Vrancei. Are circa 5 450 loc. În satul principal se găseşte un conac (sec. XIX) şi o biserică (din 1850) iar la Voetin o biserică din anul 1808. Satele componente: Sihlea, Bogza, Căiata, Voetin.

Sihloaia. Vârf (1 224 m) în Obcina Mare, fiind cel mai înalt al acetor munţi.

Siho. Râu în E Chinei, afluent al râului Huajho.

Sihora. Localitate în partea central-nordică a Indiei, la NE de oraşul Jabalpur.

Sihote-Alin. Lanţ muntos în extremitatea SE a Siberiei (Rusia), extins pe direcţia NE-SV pe circa 1 200 km, paralel cu Marea Japoniei, între râul Ussuri şi fluviul Amur. Urcă la 2 077 m (vf. Tordokiijani). Clima are influenţă musonică. Aici se află rezervaţia naturală unde sunt ocrotiţi tigrii de Amur, zibelina, cocorul de Ussuri şi cendrul coreean. Zăcăminte de plumb, zinc şi staniu. Partea centrală a munţilor este inclusă în Patrimoniul natural universal.

Sihuas. (siuaz). Localitate în V ţării Peru, pe Marañon, la SE de oraşul Trujillo.

Siikajoki. (siicaiochii). Localitate în VNV Finlandei, pe ţărmul NE al golfului Botnic, la gura râului Siika-joki.

Siika-joki. (siica iochii). Râu în NV Finlandei, cu vărsare în golful Botnic. La gura sa se găseşte oraşul Siikajoki.

Siilinjärvi. (siilin iervii). Localitate în Finlanda, la NV de oraşul Kuopio.

Siipyy. (siipii). Localitate în V Finlandei, pe ţărmul golfului Botnic, la NNV de oraşul Pori.

Siirt. Localitate în SE Turciei, la SV de lacul Van.

Sijüehu. (sigiuehu). Lac în E Chinei, la E de oraşul Vuhu şi de fluviul Csang Jiang.

Sikar. Oraş în NNV Indiei, la NV de oraşul Jaipur.

Sikasso. Oraş în SE statului Mali, la graniţa cu Bourkina Faso, la SE de oraşul Bamako.

Sikátor. (şicator). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NE de oraşul Pápa.

Sikátorpuszta. (şicatorpusto). Localitate în Ungaria (Pest), lângă localitatea Fót.

Sikeå. (sicheo). Localitate în NNE Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la ENE de oraşul Umeå.

Sikenica. (sicheniţa). Localitate situată în S Slovaciei, în apropierea oraşului Levice.

Sikenička. (sichenici ca). Localitate în S Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Levice, pe râul Szikince (afluent al râului Garam).

Sikeston. (saichestăn). Localitate în S.U.A. (Missouri), la SV de oraşul Paducah.

Sikfors. Localitate în NE Suediei, pe râul Piteälv, la VNV de oraşul Piteå.

Sík-hegy. (şic hegi). Vârf (214 m) în N Ungariei.

Sikiana. Insule ale Oceanului Pacific, în arhipelagul Solomon. Aparţin Marii Britanii.

Sikket Bender. Localitate în SE Egiptului, la golful Foul (Marea Roşie), la V de capul Banas.

Sikkim. Stat în extremitatea NE a Indiei, la poalele munţilor Himalaya, la graniţa cu China, Nepal şi Bhutan. Are suprafaţa de 7 100 kmp, circa 550 000 loc., centrul administrativ la Gangtok. Relieful este muntos. Din 1950 aparţine Indiei (din 1975 a devenit al 25-lea stat al Indiei).

Siklós. (şicloş). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la S de oraşul Pécs.

Siklósbodony. (şicloşbodoni). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), aşezată la NV de localitatea Siklós.

Siklósnagyfalu. (şicloş nagi folu). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SE de localitatea Siklós.

Sikonda. (şicondo). Staţiune turistică în Ungaria (Baranya), lângă oraşul Komló.

Sikotan. Insulă din grupul Kurile (Rusia), aflată la E de insula Kunasir (Oceanul Pacific).

Siksjön. (sics ieon). Localitate în ENE Suediei, la SE de oraşul Arvidsjaur.

Sîktîkvar. Oraş în N Rusiei, situat pe râul Sisola (la confluenţa cu Vîhegda), fiind capitala Republicii Komi. Are circa 230 000 loc. Este centru industrial. A fost fundat în 11586, în 1780 a devenit oraş. Până în anul 1930 se numea Ust’-Sisolsk.

Sil. (zil). Râu (230 km, 7 800 kmp) în NV Spaniei, afluent al râului Miňo.

Sila, Munţii. Munţi în S Italiei peninsulare, în E peninsulei Calabria, la N de oraşul Catanzaro.

Siladice. (siladiţe). Localitate în SV Slovaciei, pe râul Vág, la ESE de oraşul Trnava.

Silagiului, Deal. Deal (326 m) situat în Banat, între râurile Timiş (la N) şi Pogăniş (la S).

Silâhtaraga. Localitate aşezată în Turcia, pe europeană, la NV de oraşul Istanbul.

Silai. Râu în NE Indiei, afluent al râului Damodar la SV de oraşul Calcutta.

Silandro. Localitate în N Italiei, pe râul Adige, la NV de oraşul Bolzano.

Silao. Localitate în centrul Mexicului, la SE de oraşul León.

Silba. Insulă (16,8 kmp) croată din Marea Adriatică, la SE de insula Lošinj.

Silchar. (silciar). Oraş în NE Indiei, la E de graniţa cu Bangladesh, la SE de oraşul Shillong.

Silda. Insulă norvegiană situată în N ţării, în Oceanul Arctic, la SV de insula Sørøy şi la ene de insula Arnøy.

Silenen. (zilenen). Localitate în Elveţia, la SE de lacul Vierwaldstätt, pe râul Reuss.

Siler City. (sailer sitii). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la V de oraşul Raleigh.

Silezia (în polonă Ślask, în cehă Slezsko, în germană Schlesien). Regiune naturală, istorică şi economică, în Europa central-estică, pe cursul superior al fluviilor Odra şi Vistula, în Polonia, Cehia şi Germania. Partea poloneză se mai numeşte Silezia Superioară iar cea cehă Silezia Cehă sau Ostrava-Karvina.

Sileziei, Câmpia. Câmpie în SV Poloniei, delimitaţi de Carpaţi (la S) şi de fluviul Odra (la N).

Silgarhi. (silgarhii). Oraş în V Nepalului, la SE de oraşul Baitadi.

Silghat. (silgat). Localitate în NE Indiei, pe Brahmaputra, la ENE de oraşul Gauhati.

Silica. (siliţa). Localitate în SSE Slovaciei, la S de oraşul Rožnava, la graniţa cu Ungaria.

Silická Jablonica. (siliţca iabloniţa). Localitate în Se Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Rožnava.

Silicon Valley. (silicon velii). Regiune în California (S.U.A.), între oraşele San José şi Palo Alto. Renumită în industria electronică şi informatică.

Silifke. Localitate în S Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Mersin.

Siliguri. (siligurii). Oraş în NE Indiei, la N de Bangladesh şi la SE de Nepal.

Siliştea. 1. Comună în jud. Brăila, în zona de contact a Câmpiei Brăilei cu cea a Siretului Inferior, pe Siret, cu circa 1 900 loc. Până în 1965 se numea Nazâru. Satele componente: Siliştea (atestat în 1756), Cotu Lung, Cotu Mihalea, Mărtăceşti, Muchea, Vameşu. 2. Comună în jud. Constanţa, în V podişului Carasu, pe râul Ţibrind, cu peste 1 400 loc. Satele componente sunt: Siliştea, Tortoman, Ţepeş Vodă. 3. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râurile Glavacioc şi Sericu, cu peste 2 700 loc. Se exploatează petrol şi gaze naturale. Până în 1965 se numea Grosu. Satele Buteşti şi Puranii de Sus au biserici de lemn (1799 şi respectiv 1800). Satele componente: Siliştea, Buteşti, Purani, Puranii de Sus. 4. v. Siliştea-Gumeşti.

Siliştea Crucii. Comună în jud. Dolj, în Câmpia Desnăţuiului, pe râul Baboia, cu aproximativ. 1 800 loc. Satul are o biserică din 1850, refăcută în anul 1904. Satele componente: Siliştea Crucii.

Siliştea-Gumeşti. Comună situată în jud. Teleorman, în Câmpia Gâvanu-Burdea, pe Râu Câinelui, cu aproape 2 770 loc. A mai purtat denumirile de Siliştea (între 1965-1968) şi Siliştea Nouă (între 1968-1996). Satele componente: Siliştea Nouă.

Siliştea Nouă. v. Siliştea-Gumeşti.

Siliştea Seacă. v. Seaca de Pădure.

Siliştea-Stănileşti. v. Stănileşti.

Silistra. Oraş în NE Bulgariei, pe Dunăre, la ENE de Ruse (vizavi de Călăraşi din România). Are circa 45 000 loc. Centru industrial. A fost întemeiat de romani în secolul al II e.n. cu numele de Durostorum. Din 1878 aparţine Bulgariei dar între 1913 şi 1940 aparţinuse României.

Silivaşu de Câmpie. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, în zona de contact a colinelor Comlodului cu cele ale Mădăraşului, pe râul Şaeş. Are peste 1 220 loc. Satul principal a fost atestat documentar în 1329. Satul principal şi Fânaţele Silivaşului au biserici de lemn (1662 şi sec. XVII). Satele componente sunt: Silivaşu de Câmpie, Draga, Fânaţele Silivaşului, Porumbenii.

Silivri. (silivrii). Localitate aşezată în Turcia europeană, pe ţărmul N al Mării Marmara, la V de Istanbul.

Siljan. (silian). Lac în centrul Suediei, la altitudinea de 161 m, cu suprafaţa de 290-535 kmp (în funcţie de anotimp). Are 40 km lungime şi lăţimi variabile: 1,6-11 km. Adâncimea maximă 125 m. În acest lac se varsă râul Österdalälven. Insula principală: Sollerön. Pe malul NV se află staţiunea turistică Mora.

Silka. 1. Râu (555 km, 201 000 kmp) în SE Siberiei (Rusia), afluent al fluviului Amur. 2. Localitate în SSE Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Cita, pe râul cu acelaşi nume.

Silkan. Localitate în ENE Siberiei (Rusia), pe ţărmul V al Mării Ohotsk, la ENE de oraşul Ohotsk şi la SV de oraşul Magadan.

Silkeborg. Oraş în ENE peninsulei Iutlanda (Danemarca), la V de oraşul Århus.

Sill. (zil). Râu (35 km) situat în SV Austriei, afluent al Innului la Innsbruck.

Silla. 1. Regate antice coreene. 2. (silia). Localitate în E Spaniei, pe malul V al lacului La Albufera şi la SV de oraşul Valencia.

Sillajuay. (siliahuai). Vârf (5 995 m) în Anzi, în NE statului Chile, la graniţa cu Bolivia.

Sille. Localitate în SVS Turciei asiatice, la NV de oraşul Konya.

Sillé-le-Guillaume. (sile leo guiom). Localitate în NV Franţei, la NV de oraşul Le Mans.

Sillian. (zilian). Localitate în V Austriei, pe râul Drava, aproape de graniţa cu Italia.

Sillod. Localitate în partea central-vestică a Indiei, pe râul Purna, la VSV de oraşul Akola.

Silloth. (sailos). Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul SE al estuarului Solway firth, la VSV de oraşul Carlisle.

Sillustani. (siliustanii). Oraş ruiniform situat în SE Peru-lui, la V de lacul Titicaca.

Silok. Localitate situată în E insulei Sumatra (Indonezia), la ENE de oraşul Pakanbaru.

Silop. Râu în SE Iranului, cu vărsare în Marea Arabiei (Oceanul Indian).

Silovo. Localitate în Rusia europeană, pe râul Oka, la SE de oraşul Rjazany.

Sils. (zilz). Localitate în SE Elveţiei, pe râul Inn, la SV de oraşul Chur. Are o hidrocentrală.

Sils Mana. (zilz mana). Localitate în SE Elveţiei, pe râul Inn, la SV de oraşul St. Moritz.

Silschede. (zilşede). Localitate în Germania, la SE de oraşul Bochum.

Silu. Localitate în V insulei Hainan (China).

Šiluté. (şilute). Localitate în V Lituaniei, la SE de oraşul Klaipéda.

Silvânia. (silvaania). Oraş în Brazilia, la SV de capitala Brasilia şi la ESE de oraşul Goiânia.

Silvaniei, Dealurile şi Depresiunea. Complex de dealuri (Dealurile Sălajului, Codrului, Sărmăşagului etc.), piemonturi şi depresiuni care alcătuiesc V dealurilor Silvano-Someşene (la V de Someş). Sunt dealuri joase (150-400 m) dominate local de muncei cristalini (Măgura Şimleului-596 m, Culmea Codrului-579 m) şi separate de culoare largi de vale (ale Crasnei, Sălajului, Someşului, Barcăului) şi depresiuni (Zalău, Şimleu, Plopiş).

Silvano-Someşene, Dealurile. Denumirea generală sub care este cunoscută regiunea deluroasă (suprafaţa 5 050 kmp) aflată în N Dealurilor Vestice, cuprinsă între munţii Plopiş (la S), aliniamentul culmilor Meseş-Prisnel-Preluca-Şatra (la E) şi rama munţilor vulcanici (la N), şi care se desfăşoară sub forma unei zone de legătură între Câmpia Someşului şi Barcăului (la V) şi Podişul Someşan (la E). Unii includ această regiune în aria Platformei Someşene. Este o unitate foarte complexă, cu sectoare de dealuri, măguri cristaline (părţi ale „jugului intracarpatic” sau ale „Munţilor ascunşi ai Transilvaniei”, care leagă Munţii Apuseni de Carpaţii Orientali) şi de depresiuni. Se subdivide în unitatea dealurilor Chioarului (inclusiv masivele Preluca şi Prisaca şi respectiv depresiunile Baia Mare şi Copalnic) şi delaurile şi depresiunile Silvaniei.

Silvaplana. Localitate în SE Elveţiei, pe râul Inn, la SV de oraşul St. Moritz.

Silva Porto. v. Kuito.

Silvarrosa. (silva roza). Centru minier (minereu de fier) în NV Spaniei, la E de oraşul La Coruña.

Silvassa. Oraş în V Indiei, la N de oraşul Mumbay, centrul administrativ al teritoriului unional autonom Dadra şi Nagar Haveli. Are circa 22 000 loc. Este centru comercial pentru bumbac.

Silver Bank. (silvăr benc). 1. Banc situat la N de insula Hispaniola, în Oceanul Atlantic. 2. Strâmtoare marină situată între bancul cu acelaşi nume (la SE) şi Insulele Turks (la NNV).

Silver Bell. (silvăr bel). Localitate în S.U.A. (Arizona), la SE de oraşul Phoenix.

Silver City. (silvăr sitii). 1. Localitate în S.U.A. (Idaho), pe valea râului Snake, la SV de oraşul Boise. 2. Oraş în SSV S.U.A. (Noul Mexic), pe râul Gila, la ENE de oraşul Tucson. 3. Localitate în N statului Panama, la N de canalul Panama, la SE de oraşul Colón.

Silver Creek. (silvăr cric). Localitate în NE S.U.A. (New York), pe malul ENE al lacului Erie, la SV de oraşul Buffalo.

Silvermine. (silvăr main). Centru minier (turbă) în partea central-sudică a Irlandei.

Silver Spring. (silvăr springt). Oraş în S.U.A. (Maryland), situat la NNV de oraşul Washington.

Silverton. (silvărtăn). 1. Localitate în S.U.A. (Colorado), la ne de oraşul Durango şi la SV de oraşul Denver. 2. Localitate în Republica Africa de Sud, la E de oraşul Pretoria.

Silvertown. (silvărtaun). Cartier al oraşului Londra (Anglia-Marea Britanie).

Silves. 1. Localitate în N Braziliei, pe fluviul Amazon, la E de oraşul Manaus. 2. Oraş în S Portugaliei, pe ţărmul golfului Cádiz (Oceanul Atlantic), la E de oraşul Lagos şi la V de oraşul Faro.

Silvestre. Centru minier (petrol) situat în V Venezuelei, la SE de laguna Maracaibo.

Silvretta. (zilvreta). Munte (3 399 m) situat la graniţa statelor Elveţia-Austria.

Silwa Bahari. (silua baharii). Localitate în Egipt, pe Nil, la N de oraşul Aswan.

Silwan. (siluan). Localitate în Iordania, la SE de oraşul Ierusalim.

Silwer Peak. (sailuer pic). Localitate în SV S.U.A. (Arizona), centru de minerit (fier).

Silz. (zilţ). Localitate în V Austriei, pe râul Inn, la V de oraşul Innsbruck.

Sima. 1. (şimo). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), situată la NE de Miskolc. 2. Localitate în SV Norvegiei, la capătul E al fiordului Hardanger. Are o hidrocentrală.

Simaggang. Localitate în Malaysia, în partea insulară, pe râul Lupar, aproape de graniţa cu Indonezia, în insula Borneo.

Simanovsk. Oraş în SE Siberiei (Rusia), la NV de oraşul Blagoveşcensk.

Simão Dias. (simau diaz). Localitate în ENE Braziliei, la V de oraşul Aracajú.

Simar. Râu în VNV Turciei asiatice, cu vărsare în Marea Marmara.

Simard. (simar). Lac (153 kmp) în SSE Canadei (Québec), la NV de oraşul Ottawa.

Simaság. (şimoşag). Localitate aşezată în V Ungariei (Vas), în apropierea oraşului Szombathely.

Simau-Bengkulu. Localitate în S insulei Sumatra (Indonezia), aşezată la V de oraşul Palembang. Este centru de exploatare a aurului.

Simav. 1. Râu în NV Turciei asiatice, cu vărsare în Marea Marmara. 2. Localitate în V Turciei, pe râul cu acelaşi nume, la NV de oraşul Uşak.

Simba. Localitate în N R.D. Congo, pe râul Lopori (afluent al fluviului Congo).

Simbach. (simbac). Localitate aşezată în SE Germaniei, la graniţa cu Austria, pe râul Inn.

Simbirsk. Oraş în SE Rusiei europene, pe Volga, cu circa 650 000 loc. Este port comercial şi centru industrial. Între 1924 şi 1991 se numea Ulianovsk (aici s-a născut Lenin). A fost fundat în anul 1648.

Simcoe. (simco). 1. Lac în ESE Canadei (Ontario), la N de oraşul Toronto. Are 725 kmp suprafaţa, 48 km lungime, 32 km lăţime maximă. Este legat de Golful Georgian al lacului Huron prin râul Severn (72 km). Pe malul lacului se găsesc oraşele Barrie şi Orillia. 2. Localitate în S Canadei, la SE de oraşul London.

Simdega. Localitate în ENE Indiei, la SV de oraşul Jamshedpur.

Simel. Localitate aflată în NNV Irakului, pe fluviul Tigru, la N de oraşul Mosul.

Simeria. Oraş situat în jud. Hunedoara, în Culoarul Mureşului (în depresiunea Simeria-Deva), pe Murşe, cu circa 15 000 loc. Aici se află un parc dendrologic (70 ha) cu peste 550 specii de plante. Localitatea a apărut în anul 1866 şi a devenit oraş în anul 1956. Satele componente: Bârcea Mare, Cărpiniş, Simeria Veche, Sântandrei, Şăuleşti, Uroi.

Simeria-Deva, Depresiunea. v. Mureş (3).

Simeto. Râu (148 km, 1 832 kmp) în N şi E Italiei, cu vărsare în golful Catania la S de oraşul Catania.

Simeulue. Insulă indoneziană aflată în Oceanul Indian, la VNV de insula Sumatra.

Simferopol. Oraş în SE Ucrainei, în partea central-sudică a peninsulei Crimeea, pe râul Slagir, la NE de oraşul Sevastopol. Are circa 350 000 loc. Este centrul administrativ al Republicii autonome Crimeea şi este centru industrial puternic. În apropierea oraşului se afla oraşul etrusc Neapolis Scythica (distrus de huni). În trecut era o aşezare tătară cu numele de Ak Mehet. Oraşul modern a fost construit de ruşi în 1784.

Simien. Localitate în partea central-sudică a Chinei, pe râul Tatuho (afluent al râului Mincsiang), la V de oraşul Vutungcsiau.

Siminicea. Comună în jud. Suceava, în SE podişului Dragomirnei, pe râul Siret, cu aproximativ 3 100 loc. Satul principal deţine o biserică din anul 1830. Satele componente: Siminicea, Grigoreşti.

Simití. (simitii). Localitate în partea central-nordică a Columbiei, pe fluviul Magdalena, la NV de oraşul Bucaramanga.

Simkovo. Localitate în V Ucrainei, la SE de oraşul Balta.

Simla. 1. Cartier al oraşului Calcutta (India). 2. Oraş situat în NV Indiei, centrul administrativ al statului Himachal Pradesh, situat la poalele SV ale munţilor Himalaya, la N de Delhi, la altitudinile de 2 180-2 440 m. Are aproape 150 000 loc. Este centru industrial textil, staţiune balneoclimaterică de iarnă. A fost întemeiat de englezi în 1816. Era capitala de vară a Indiei britanice (1865-1939) şi centru al provinciei Punjab (între 1947-1953).

Šimljanica. (şimlianiţa). Localitate situată în Croaţia, la S de oraşul Bjelovar.

Simme. Râu (52,9 km) în V Elveţiei, cu vărsare în râul Thun.

Simmenthal. Vale aflată în Elveţia, în Alpii Bernezi. Denumirea a fost dată taurinelor elveţieni şi care prin încrucişarea cu rasa Sura de stepă sau Pinzgau din România a rezultat Băltaţa românească.

Simmerath. (zimerat). Localitate aflată în V Germaniei, la graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Aachen.

Simmering. (zimering). Cartier al oraşului Viena (Austria).

Simmern. (zimern). Localitate situată în VSV Germaniei, aşezată la SV de oraşul Wiesbaden.

Simnas. Localitate în Lituania, la SE de oraşul Kapsukas.

Simo. Râu în Finlanda, cu vărsare în golful Botnic la SE de oraşul Kemi. Îşi are izvorul din lacul Simojärvi.

Simojärvi. (simoiervii). 1. Localitate în partea central-nordică a Finlandei, la S de lacul omonim. 2. Lac în partea centrală-nordică a Finlandei, la N de oraşul Simojärvi şi la SE de oraşul Pekkala.

Simola. Localitate aflată în ESE Finlandei, la graniţa cu Rusia, la SSE de lacul Saimaa.

Simon. (simo). Lac în SE Canadei (Québec), la NE de oraşul Ottawa şi la NV de oraşul Montreal.

Simon Bolívar. Aeroportul oraşului Guayaquil (Ecuador).

Simonfa. (şimon fo). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la S de oraşul Kaposvár.

Šimonka. (şimonca). Vârf (1 092 m) în E Slovaciei, la SE de oraşul Prešov.

Šimonovce. (şimonovţe). Localitate în S Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Rimavska Sobota.

Simonpuszta. (şimon pusto). Localitate în Ungaria (Pest), lângă localitatea Érd.

Simonstown. (saimonstaun). Localitate în SV Republicii Africa de Sud, la S de oraşul Cape Town, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Simonszand. (simonsand). Insulă olandeză situată în Marea Nordului, în grupul de insule Frisice de Vest, la NE de insula Schiermonnikoog.

Simontornya. (şimon tornio). Localitate în Ungaria (Tolna), pe râul Sió, la SV de localitatea Sárbogárd.

Simplício Mendes. (simplisiu mendez). Localitate în ENE Braziliei, la SSE de oraşul Teresina.

Simplon. 1. Pas în munţii Alpi, între Alpii Lepontini şi Alpii Pennini. Pe aici trece autostrada Berna-Milano (2 005 m) şi două tunele feroviare: Simplon I (19 801 m lungime la altitudinea de 705 m) şi Simplon II (în lungime de 19 824 m la altitudinea de 2 135 m). În perioada octombrie-aprilie este blocat de zăpezi. 2. Localitate în S Elveţiei, în Alpii Lepontini, la S de tunelurile cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Italia.

Simpson, Deşertul. (simpsăn). Deşert în partea central-estică a Australiei, la N de lacul Eyre. I se mai spune Arunta.

Simrishamn. (simprii şamn). Localitate în SE Suediei, pe ţărmul Mării Baltice, în dreptul insulei Bornholm.

Sims. (zimz). Lac în S Germaniei, la V de lacul Chiem.

Simszk. (simsc). Localitate în NV Rusiei europene, aşezată la V de lacul Ilmen, pe râul Selony.

Simun. Vânt puternic, cald şi ucat cu direcţia S-N, în Sahara şi Arabia.

Simunjan. (simungian). Localitate în NV părţii insulare a Malaysiei, la Marea Chinei de Sud, la E de oraşul Kuching.

Simuşir. Insulă a Oceanului Pacific aflată în arhipelagul Kurile (Rusia), la N de insula Urup şi la S de insula Usşua.

Sina. Localitate în extremitatea NE a Camerunului, aproape de graniţa cu Ciad (la SV de oraşul Fort Lamy).

Sinabang. Localitate în SE insulei Simeulue (Indonezia).

Sinadogo. Localitate în Somalia, aproape de hotarul cu Etiopia, la VNV de oraşul Horio.

Sinai. 1. Peninsulă de formă triunghiulară situată în NE Egiptului, mărginită de Marea Mediterană (la N), graniţa Egiptului cu Israel (la E), golful Aqaba (la SE), Marea Roşie (la S) şi golful şi canalul Suez (la V şi NV). Are suprafaţa de 60 700 kmp. În NV peninsulei se găseşte istmul Suez. Relieful este muntos şi de podiş, cel mai înalt vârf fiind Jabal Katrinah de 2 637 m. Clima este tropical-uscată iar vegetaţia xerofilă. 2. Muntele Sinai (Horeb sau Jabal Musa). Masiv muntos în S peninsulei Sinai, cu altitudinea de 2 285 m. Este munte meţionat şi în „Biblie”. Aici se află mănăstirea Sf. Ecaterina (sec. VI) inclusă în Patrimoniul cultural universal.

Sinaia. Oraş în jud. Prahova, pe valea Prahova, la poalele Munţilor Bucegi, la altitudinea de 798 m, cu peste 12 200 loc. Renumită staţiune climaterică şi turistică (Castelul Peleş, devenit muzeu). A fost atestat în 1690. La formare localitatea se numea Izvorul iar din 1874 se numeşte ca în prezent. Nu are localităţi şi sate componente.

Sinaloa. Stat în NV Mexicului, cu suprafaţa de 58 300 kmp, cu circa 2,5 milioane loc., şi centrul administrativ la Culiacán.

Sinaloa de Leyva. Localitate în VNV Mexicului, la SE de oraşul Ciudad Obregon.

Sinalunga. Localitate aşezată în NV Italiei peninsulare, la NV de lacul Trasimen şi la SV de oraşul Arezzo.