Ziua Mondială a Inimii (WHeartD) a fost inițiată în anul 2000 de către Federația Mondială a Inimii (World Heart Federation - WHF) în ultima duminică din septembrie.
Din 2011 WHeartD este celebrată la data fixă de 29 septembrie și este coordonată pe plan internațional de parteneriatul WHF – OMS.
WHF este o organizație nonguvernamentală, singurul organism de vocație mondială
angajat în lupta globală împotriva bolilor de inimă și accidentelor vasculare cerebrale. WHF reunește 200 de organizații membre - societăţi naționale de cardiologie și fundații ale inimii din peste 100 de ţări, precum și grupări continentale ale acestora precum Societatea Europeană de Cardiologie şi Reţeaua Europeană a Inimii - EHN.
Cu ocazia WHeartD, WHF și partenerii săi organizează dezbateri publice, crosuri ale inimii, evenimente artistice și sportive având drept numitor comun prevenția bolilor cardiovasculare (BCV). Într-adevăr, cel puţin 80% din decesele premature cauzate de bolile de inimă și de accidente vasculare cerebrale, ar putea fi evitate prin eliminarea principalilor factori de risc BCV:tutunul, alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice.
Tema WHeartD 2012 dezvoltă ideile campaniei 2011 în direcția sănătății cardiovasculare a femeilor și copiilor, adoptând drept model campania Go Red for Women inițiată în 2004 de către American Heart Association (AHA).
Go Red for Women (Cod roșu pentru femei) încurajează progresele în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul BCV în rândul femeilor.
Campania Go Red for Women corectează opinia curentă conform căreia femeile se găsesc față de bărbați într-o poziție privilegiată în privința BCV şi cheamă femeile să-și asume stiluri de viață favorabile sănătății inimii ca factor de importanță primordială pentru starea de bine personală (incluzând conotațiile estetice), performanța socială și longevitate împlinită.
Având în vedere rolul lor în familie și micro-colectivități, sănătatea mai bună a femeilor reverberează pozitiv asupra copiilor, adolescenților și chiar a bărbaților, prezentând un potențial important de ameliorare a sănătății publice la nivelul întregii societăți.
Imaginea campaniei este rochia - ca simbol al femeii, în timp ce culoarea roșie, în mod curent asociată sănătații,vieţii şi vitalitătii, reprezintă în context un semnal de avertizare față de endemia BCV la femei – mai serioasă decât se credea până acum.
O lume, un cămin și o inimă - începând cu femeile și copiii.
Slogan:
Inima femeii bate pentru fiecare copil, cămin și națiune!
Scop:
Încurajarea femeilor de a se preocupa mai mult pentru sănătatea inimii lor şi a copiilor, sporirea atenţiei personalului medical în privința BCV în rândul femeilor, prioritate mai mare acordată acestui subiect în agendele de sănătate publică.
Obiective naționale
Obiective naționale
Conștientizarea populației feminine de necesitatea sporirii mișcării pentru sănătate și ameliorării conduitei alimentare în vederea corectării deficitului de activitate fizică, colesterolului ridicat și a obezității – mai frecvente față de bărbați; merită de asemenea atenție controlul TA și al greutății – la cote de risc BCV înalte, similare bărbaților.
Motivarea populației feminine pentru ameliorarea stilului de viață prin argumentarea legăturii între sănătatea inimii și estetica personală, calitatea vieții sociale și familiale, performanța profesională și longevitatea împlinită.
Inducerea în rândul populației feminine a responsabilității pentru sănătatea cardio-vasculară a copiilor, adolescenților și a micro-comunităților, datorită rolului deținut în familie.
Creșterea atenției acordate sănătății inimii cu ocazia controalelor și a consultațiilor solicitate de femei la specialitățile medicale altele decât cardiologia.
Prioritate mai înaltă acordată genului feminin în programele de prevenire și control BCV coordonate de Ministerul Sănătății .
BCV – componentă majoră a grupului bolilor netransmisibile (BNT).
BCV – componentă majoră a grupului bolilor netransmisibile (BNT).
Adunarea generală ONU a consacrat în 20-22 septembrie 2011 o sesiune specială a liderilor mondiali privind BNT - considerată istorică, care a subliniat următoarele:
BNT în primul rând BCV, cancerele, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat reprezintă 63% din totalul deceselor pe plan global afectând bărbații și femeile în proporții similare.
80% din decesele legate de BNT apar în ţările cu venituri mici şi medii.
Mai mult de 25% (9 milioane) decese atribuite BNT sunt premature (înainte de 60 de ani).
BNT sunt în mare măsură prevenite prin intermediul unor intervenţii eficiente care abordează factori de risc comuni: consumul de tutun, dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul abuziv de alcool.
BNT nu sunt doar o problemă de sănătate ci şi o problemă financiară impunând cheltuieli greu suportabile familiilor celor afectați.
Un miliard şi jumătate de adulţi >= 20 ani au fost supraponderali în 2008, iar aproape 43 milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali în 2010.
Eliminarea riscurilor BNT majore ar putea preveni circa 75% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale, bolile diabetice de tip 2, precum și 40% din cancere.
Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândul bărbaților/100 000, 2008
Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândul bărbaților/100 000, 2008
Comentariu: “codul roşu” (mortalitate maximă), privește țările fostei URSS, regiunea Balcanică, (inclusiv România), Peninsula Arabică și unele țări africane.
Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândul femeilor/100 000, 2008
Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândul femeilor/100 000, 2008
Comentariu: “codul roșu” privește mare parte din țările fostei URSS, unele țări balcanice și multe țări africane; de remarcat codurile de culoare scalate în jos la femei sugerând că pe plan mondial mortalitatea BNT este ceva mai mare în rândul bărbaților.
Morbiditatea BCV în rândul femeilor se găsește la nivele apropriate de cea înregistrată la bărbați, uneori chiar depaşind-o**.
In privinţa mortalităţii, în 2008, femeile erau afectate de 8,6 din cele circa 17,3 milioane de decese prin BCV (49%).
Peste 80% din decesele BCV se înregistrau în ţări cu venituri mici şi medii, distribuite aproape în mod egal între bărbaţi şi femei.
Dintre cele 17,3 milioane de decese, un număr de 7,3 milioane au fost cauzate de boala coronariană, iar 6,2 milioane au fost cauzate de accidentul vascular cerebral; cel din urmă are probabil în spate HTA și colesterolul seric total ridicat care în anumite socio-culturi sunt mai frecvente la femei (de ex. România, în privinţa colesterolului).
Principalii factorii de risc BCV sunt aceiași pentru femei și bărbați, desigur cu virulenţe diferite: lipsa activiății fizice, alimentația nesănătoasă, fumatul; stresul psiho-social este prezent la nivele similare pentru femei și bărbați deși sursele pot fi diferite.
**Ca o ilustrație românească, studiul CINDI Pucioasa 2000 pe un eșantion de 292 femei si 272 barbati a gasit o prevalenta BCV de 33,7% la femei si de 26,8% la barbati intre cei 52,7% pacienti cronici.
Sursa: Negoescu R. Introducere in noua Sanatate Publica, Ed. ISPB, Bucuresti 2001
Distribuția globală a deceselor prin BCV cauzate de atacul de cord, atac cerebral și alte tipuri de boli cardiovasculare, în rândul bărbaților (grafic stânga) și femeilor (grafic dreapta), 2008.
Distribuția globală a mortalității standardizate prin BCV & diabet, după gen în 2008 (scale de culori identice)
Distribuția globală a mortalității standardizate prin BCV & diabet, după gen în 2008 (scale de culori identice)
Comentariu: culoarea albastru intens (ultimile două trepte ale grilei), domină ambele genuri în țările fostei URSS și în majoritatea țărilor africane; femeile apar întrucâtva privilegiate în Europa de est, Orientul Mijlociu, Peninsula Arabiacă și America Latină.
Ponderea globală a mortalității premature (< 60 ani) prin BCV, după gen, în funcție de venitul țărilor în 2008
Ponderea globală a mortalității premature (< 60 ani) prin BCV, după gen, în funcție de venitul țărilor în 2008
Comentariu: mortalitatea prematură BCV la femei urmarește mai fidel decât la bărbați nivelul veniturilor (descrește monoton cu venitul), sugerând dependența mai accentuată a sănătății cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic.
Europa: efecte de gen și de vârstă în mortalitatea BCV
Europa: efecte de gen și de vârstă în mortalitatea BCV
În Europa de Vest s-a înregistrat de la începutul anilor 1970, un declin în privința mortalității prin BCV la ambele sexe şi toate grupele de vârstă, iar în Europa de Est începând cu 1990. Acest lucru a redus influenţa BCV asupra mortalităţii premature (<65 ani), în general și a condus la o mortalitate BCV mai ridicată la grupurile mai vârstnice.
În consecință BCV a încetat să mai reprezinte principala cauză de mortalitate prematură la femei.
In UE 2008, BCV erau responsabile de 36% din totalul deceselor înregistrate în rândul bărbaţilor (900.000; aici se regăsesc 61% din total decese în Bulgaria și 25% în Franța) şi de 44% în rândul femeilor (1 milion).
În general, în ţările din estul UE, BCV constituie aproximativ jumătate din toate cauzele de deces, în timp ce în partea de vest, acestea se ridică la aproximativ o treime. Acest lucru se reflectă în rata mortalității standardizate cu vârsta, mult mai ridicată în Europa de Est.
În privinţa efectelor de vârstă, în UE 2008 BCV au cauzat 160.000 de decese la vârste <65 ani în rândul bărbaţilor (reprezentând aproximativ 1/4 din totalul deceselor în Europa de Est și 1/5 din totalul deceselor din Europa de Vest) şi 60.000 în rândul femeilor cu vârsta <65 de ani.
În concluzie, mortalitatea BCV la toate vârstele ceva mai ridicată la femei în UE este cauzată de combinarea mortalității premature mai ridicate la bărbați și a mortalității la vârste avansate net mai ridicate la femei (aici trebuie considerată și speranța de viață la naștere mai ridicată ca la femei, cu decalaj crescător de la est la vest).
Mortalitatea BCV prematură (0-64 ani) standardizată, după gen, în Europa 2008*
Mortalitatea BCV prematură (0-64 ani) standardizată, după gen, în Europa 2008*
Comentariu: În UE, România ocupă locul 3 în privința mortalității premature la femei (circa 65/100 000) - după Bulgaria și Letonia – și pe locul 5 la bărbați (circa 175/100 000). Mediile UE 27 sunt circa 75 la bărbați și circa 20 la femei.
*Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27, FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006).
UE 2008: efecte de gen și de vârstă în principalele BCV
Bolile coronariene (BC) au reprezentat cauza a 360.000 de decese în rândul bărbaţilor – 15% din mortalitatea totală și a 330.000 de decese în rândul femeilor – 14% din total. Dintre acestea, 80 000 la bărbați și 20 000 la femei au fost premature (<65ani).
Între țările UE mortalitatea prin BC este cea mai mare în țările baltice, Slovacia şi Ungaria; tendința istorică care privilegia țările meditaraneene se atenuează în prezent.
Accidentul vascular cerebral (AVC) cauzează anual moartea a circa 200.000 de persoane, reprezentând 8% din totalul deceselor la bărbați; în rândul femeilor, numărul deceselor este de 270.000, constituind 11% din întreaga mortalitate. AVC răspunde de aproximativ 28.000 de decese premature (<65ani) în rândul bărbaților și 16 000 printre femei. La femeile de vârstă înaintată AVC-ul reprezintă însă principala cauză de deces.
Bulgaria şi România în est și Portugalia în vest înregistrează cele mai mari rate de mortalitate prin AVC .
Mortalitatea BC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008*
Mortalitatea BC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008*
Comentariu: În UE, România ocupă locul 6 în privința mortalității BC la femei (circa 150/100 000) - după Lituania, Slovacia, Letonia, Ungaria și Estonia - și același loc la bărbați. Mediile UE sunt de circa 120 la bărbați și 50 la femei.
*
*Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27, FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006).
Mortalitatea AVC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008*
Mortalitatea AVC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008*
Comentariu: În UE, România ocupă locul 2 în privința mortalității AVC atât la femei (circa 170/100 000) cât şi la bărbați (circa 210/100 000) după Bulgaria. Mediile UE se cifrează la circa 60 la bărbați şi 50 la femei.
*Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27 FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006). BE (2004)
Comentariu: Între 2008-2001 mortalitățile prin BCV sau cancer sunt stabile, iar cea din cauze respiratorii este în creștere; mortalitățile prin infecțioase & maternale/perinatale & nutriție, cauze externe și diabet scad.
Comentariu: În timp ce mortalitatea BNT a femeilor la toate vârstele este apropiată de cea a bărbaților, mortalitatea BNT prematură (<60 ani) la bărbați este dublă față de femei.
Comentariu: Inactivitatea fizică este semnificativ crescută la femei față de bărbați; femeile înregistrează obezitate semnificativ crescută şi tendința de colesterol total mai ridicat față de bărbați; riscurile legate de HTA sunt similare.
Factori de risc comportamentali
Prevalența estimată în 2008 (%) bărbați femei total
Fumători zilnici 38.6 17.7 27.8
Inactivitate fizică 31.2 47.9 39.9
Factori de risc metabolici
Prevalența estimată în 2008 (%) bărbați femei total
Comentariu: Se înregistrează diferențe semnificative pentru BCV în detrimentul femeilor, iar pentru cancere, digestive, respiratorii și cauze externe (traumatisme/otrăviri) în detrimentul bărbaților; diabetul tinde să fie mai virulent la femei.
România 2011: Mortalitatea BCV după gen și grupa de vârstă
România 2011: Mortalitatea BCV după gen și grupa de vârstă
Comentariu: Și în România dominanța mortalității premature BCV la bărbați este compensată de situația la vârste înaintate astfel că, mortalitatea BCV la toate vârstele este superioară la femei.
România 2011: mortalitatea prin sub-cauze BCV după gen, grupa de vârstă 65-74 ani (cifre absolute)
România 2011: mortalitatea prin sub-cauze BCV după gen, grupa de vârstă 65-74 ani (cifre absolute)
Comentariu: Spre deosebire de cohortele mai tinere în care mortalitatea BCV domină net la bărbați și de cohorta de vârstă avansată (75+) la care situația se inversează în detrimentul femeilor (65.512 față de 40.640), la cohorta 65-74 ani mortalitățile sunt relativ echilibrate între femei și bărbați (12.406 față de 15.702), dar ierarhizarea sub-cauzelor BCV este întrucâtva diferită: Bărbați: AVC, IMA, alte forme BC, HTA, CPC; Femei: AVC, HTA, alte forme BC, IMA, CPC.
WHeartD focalizează pe “tratarea” factorilor de risc
WHeartD focalizează pe “tratarea” factorilor de risc
La nivelul întregii populații, factorii comuni de risc pentru BNT- între care pe primul loc se găsesc BCV – sunt în viziunea programului EURO-CINDI: fumatul, alimentația nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizică și stresul psiho-social. Ierarhizarea lor după gen depinde major de mediul socio-cultural și geo-politic.
În ţara noastră riscul BCV suplimentar la femei decurge din sedentarism, colesterol seric total și obezitate evaluate la cote crescute față de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților.
Acest tablou al factorilor de risc este în legatură cu locurile 3 cel mai rău la femei și 5 cel mai rău la bărbați ocupate de ţara noastră în cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani).
Alimentația nesănătoasă, colesterolul ridicat și obezitatea sunt premise recunoscute a dezvoltării bolii coronariene care plasează femeile din România pe locul 6 cel mai rău în cadrul UE in privinţa mortalității respective.
HTA și, probabil, stresul psiho-social adăugate factorilor de risc de mai sus contribuie la plasarea femeilor din România pe locul 2 cel mai rău în cadrul UE în privința mortalității prin AVC la toate vârstele; adăugând și efectul vârstei înaintate, AVC-ul este responsabil de o parte covârșitoare din mortalitatea BCV la femei 75+ ani, înregistrând în 2011 un număr de cazuri de deces de cel puțin 4 ori mai mare decât la cohorta 65-74 ani.
Corectarea factorilor de risc BCV la femei influențează favorabil stilul de viață al copiilor și al întregii familii și poate contribui notabil la ameliorarea sănătății cardio-vasculare a comunităților. Astfel asumarea celor 4 pași ai sano-genezei cardiovasculare prezentați cu ocazia WHeartD 2011, anume 1. Eliminarea fumatului din casă, 2. Alimentația sănătoasă, 3. Activitatea fizică recreațională și 4. Cunoașterea parametrilor cardiovasculari - depinde major, cu deosebire în privința minorilor, de rolul femeii în familie şi cămin.
România: WHeartD 2011
România: WHeartD 2011
Fundația Română a Inimii a organizat şi celebrat WHeartD 2011 în România prin organizarea în București de circuite pentru bicicliști, cu locații în Parcul Unirii, Piaţa Victoriei şi în Piaţa Charles de Gaulle. În parcul Herăstrău, în corturi special amenajate, medicii cardiologi au evaluat gratuit riscul cardiovascular. Tot aici participanții s-au putut înscrie la deja tradiţionala plimbare pe bicicletă „Pedalează pentru inima ta!” *.
În România, campania WHeartD 2011 a fost celebrată de rețelele PromoSan din 14 județe prin activități incluzând: caravane ale inimii (măsuratori si consiliere preventivă), evenimente adresate tineretului școlar, cluburilor de pensionari, publicului larg, instruiri privind acordarea primului ajutor, seminare cu producatorii privind alimentația sănătoasă.
PromoSan - CRSPB împreună cu Asociația pentru Sănătate Educație și Familie (ASEF) au organizat în Parcul Tineretului București, ediția XII a Crosului tradițional al inimii, la care au fost înscriși 85 de participanți care au alergat în grup ghidat după regulile mișcării pentru sănătate. Împreună cu premiile și diplomele s-a distribuit gratuit magazinul de prevenție Viață+Sănătate și s-au efectuat măsurători de TA și grăsime corporală, precum și consiliere cardio-preventivă.
BCV reprezintă principala componentă a bolilor netransmisibile responsabile de 63% din totalul deceselor pe plan mondial și afectează aproape deopotrivă bărbaţii şi femeile. Astfel, în privința mortalității prin AVC și HTA femeile depășesc întrucâtva bărbații.
Pe plan global mortalitatea BCV înregistrată în rândul bărbaților încă se găsește cu câteva procente înaintea femeilor, situație așteptată să se modifice odată cu progresele dezvoltării. La această situație contribuie mai ales țările fostei URSS și unele țări africane.
Mortalitatea prematură BCV la femei urmărește mai fidel decât la bărbați nivelul veniturilor, sugerând dependența mai accentuată a sănătății cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic.
În Europa 2008 mortalitatea BCV la femei o depășește pe cea a bărbaților, o rezultantă a mortalității BCV premature la bărbați depășită întrucâtva de mortalitatea BCV feminină la cohorta 75+ (dominată de AVC).
Concluzii (II)
Concluzii (II)
România se plasează pe locul 3 cel mai rău la femei și pe locul 5 cel mai rău la bărbați în cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani).
În România riscul BCV suplimentar la femei decurge din sedentarism, colesterol seric total și obezitate evaluate la cote crescute față de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților.
Campaniile IEC cu ocazia WHeartD 2012 în țara noastră trebuie să urmărească dincolo de conștientizarea de către femei a efectelor benefice personale ale corectării stilului de viață în privința sedentarismului, alimentației și controlului greutății, inducerea responsabilității pentru sănătatea copiilor și a întregii familii în virtutea rolului deținut în cămin și micro-comunități.
*** Noncommunicable diseases country profiles, 2011: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf
Buletinul Informativ nr.11/2011 al CNSISP: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf
Site OMS 2011: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html
Site-ul Federatiei Romane a Inimii: http://www.romanianheart.ro/ro/ziua-mondiala-a-inimii/ziua-mondiala-a-inimii-in-romania-2011.html
*** The State of Men’s Health in Europe. Extended Report, European Union, Bruxelles, 2011 http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf
