Secolele XI-XIV

Voievodatul Transilvaniei, I, Cluj, 1971, p. 163—165.

⁴⁸ Juvaini, II, p. 554; Răsid od-Din, II, p. 38; Tiesenhausen, II, p. 36 (Ră­sid od-Din).

⁴⁷ Ipat. let., p. 177; Let. Voskr., p. 145; Hus. let., p. 339; RLNS, III, p. 7;
JlemonucHbiu ceod 1497 a., în PSRL, XXVIII, Moscova—Leningrad, 1963, p. 54. Cf.
şi Răsid od-Din, II, p. 38—39, 45.

⁴⁸ Răsid od-Din, II, p. 39; Tiesenhausen, II, p. 37. Pentru Buri şi Bocek, cf.
şi S. A. Kozin, CotcpoeeHHoe CKasanue, I, Moscova—Leningrad, 1941, p. 191—195,
511—515. , .;

⁴⁹ Răsid od-Din, II, p. 37, 89; Tiesenhausen, II, p. 34.

⁵⁰ Juvaini, I, p. 184, 266, 249. Cf. si Răsid od-Din, II, p. 73; Tiesenhausen,
II, p. 84 (Wassaf).

⁵¹ P. Pelliot, Notes..., p. 132, nota 2.

⁵² Iorga, Histoire, III, p. 148; Pascu, Contribuţiuni, p. 11—12; Giurescu,
Tîrguri, p. 45.

⁵³ V. Spinei, op. cit., p. 7. Posibilitatea ca o armată de tătari şi români
să fî fost în solda împăratului Friedrich II în anul 1241 (cf. Golubovich, Biblio­
teca, II, p. 507—508) este, de asemenea, puţin verosimilă.

⁵⁴ Rogerius, p. 55, 94—95.

⁵⁵ Ibidem, p. 53, 93; Thomae Historia. .., p. 594.

⁵⁽ⁱ Philippi Mousket Historia regum Francorum, ed. A. Tobler, în MGH, S, XXVI, 1882, p. 819.

■^r'⁷ Ibidem, p. 765, 812.

⁵⁸ G. Strakosch-Grassmann, op. cit., p. 169; A. Sacerdoţeanu, op. cit., p. 39, nota 24; G. Popa-Lisseanu, Românii în poezia medievală, în CIs, X—XII, 1934— 1936, 1, p. 150—151; Ist. Rom., II, p. 122—123; Panaitescu, Introducere, p. 264.

⁵³ A. Decei, L'invasion..., p. 104, 120—121. Alţi editori au transcris numele celor două oraşe sub forma Kirkin (Karkîn, Kukin) şi Kîle (Kabil) (cf. Tiesen­hausen, II, p. 38; Răsid od-Din, II, p. 45), ceea ce face mai dificilă identificarea lor cu centrele amintite. După V. Minorsky, op. cit., p. 231, din textul lui Răsid od-Din, nu ar rezulta clar dacă ceea ce luase în stăpînire Cadan erau oraşe sau persoane.

^m Paltrami seu Vatzonis Chronicon Austriacum, col. 714; Anonymi Leobien-sis Chronicon, col. 816; Chronicon Claustroneuburgense, p. 85; Gombos, Catalo-gus, I, p. 507 (Chronicon Austriacum anonymi).

⁶¹ Cron. turc, II, p. 133 (Kiatip Celebi). Cf. şi Cron. turc, I, p. 264 (Mustafa Gelalzade).

'* E. Lederer, TamapcKiie Hauecmeue na Bemputo e cest3u c MexdyHapodHbiMU co-6bimunjnu anoxbt, în Acta Historica, II, 1953, 1—2, p. 18—19; V. T. Paşuto, op. cit., P. 210—215, 222.

⁶³ Pentru diferitele aspecte legate de statul Hoardei de Aur, cf. îndeosebi: M. Karamzin, Histoire de l'Empire de Russie, IV, Paris, 1819; C. D'Ohsson, op. cit., II; J. Hammer-Purgstall, op. cit.; H. H. Howorth, op. cit.; J. Curtin, The Mongol in Russia, Londra, 1908; R. Grousset, op. cit., p. 468—486; A. N. Nasonov, Mohzoâu u Pycb, Moscova—Leningrad, 1940; B. Spuler, op. cit.; Grecov, Iacu-bovschi, Hoarda; G. Vernadsky, A History of Russia, III, The Mongol and Russia, ed. a 4-a, New Haven—Londra 1966; G. A. Fedorov-Davîdov, OOwficmeeHHbiă cmpou 3oAomou Opdbi, Moscova, 1973.

^B4 F. Balducci Pegolotti, La practica della mercatura, ed. A. Evans, Cam-bridge, Massachusetts, 1936, p. 21—22. Cf. şi Fr. Paschalis de Victoria, Epistola, în SF, I, P- 503.

w Rubruc, p. 167—168.

«f Theiner, VMHH, I, p. 231; Hurmuzaki, Doc, I, p. 260 (unde este datat gre­şit în 1254); DIR, C, v. XI—XIII, I, p. 345.

⁶⁷ Grecov, Iacubovschi, Hoarda, p. 205, nota 1.

^m P. Pelliot, A propos des Comans, p. 166. Cf. şi E. Bretschneider, op. cit.,

II, p. 80.

⁶⁹ Ed. Dulaurier, Les mongols d'apres Ies historiens armeniens, în Journal
Asiatique, s. V, XI, 1858, p. 461—463.

⁷⁰ A. N. Nasonov, op. cit., p. 12—14; Grecov, Iacubovschi, Hoarda, p. 79,

205—209.

⁷¹ A. N. Nasonov, op. cit., p. 18—19; B. Spuler, op. cit., p. 338—339.

⁷² Hurmuzaki, Doc, I, p. 259—262, 280—285, 311—314. Cf. şi B. Homan, Ge-
schichte des ungarischen Mittelalters, II, Berlin, 1943, p. 167—171.

⁷³ Ipat. let., p. 180 şi urm. Cf. şi E. Lederer, op. cit., p. 21 şi urm.; Paşuto,