Secolele XI-XIV

op. cit., p. 132. Potrivit părerii lui N. de Baumgarten, op. cit., p. 172—175, între­
gul cnezat de Halici—Wolhynia ar fi intrat în stăpînirea lui Lubart, iar Detko
ar fi guvernat în numele său.

^18a Joannes de Czarnkow, p. 629. ^18b Rocznik Malopolski, p. 199.

¹⁹ Hus. let., p. 350.

²⁰ Dîugosz, Hist. Pol., III, p. 213—214. «

²¹ Wigand von Marburg, Die Chronik, în SRP, II, p. 504—505; Chronica Oli-
vensis, ed. W. Ketrzynski, în MPH, VI, p. 338; Chron. Bud., p. 276; Thuroczi,
p. 176—177; Dlugosz, Hist. Pol, III, p. 212.

²² Pascu, Contribuţiuni, p. 29; DIR, C, v. XIV, IV, p. 128.
'^a Pascu, Contribuţiuni, p. 29; DIR, C, v. XIV, IV, p. 129.

^H Chron. Bud., p. 266 şi urm.; Chron. Dub., p. 137—142, 168 şi urm.; Thu­roczi, p. 175—198.

... ^<<& Chron. Dub., p. 143—167; Kukullei Jănos es a Nevtelen Minorita Kroni-^Kada, Budapesta, 1960.

^2ti Chron. Bud., p. 276—277; Chron. Dub., p. 168; Thuroczi, p. 177: Hem, curn gentes Tartarorum, în regnum Hungariae saevientes, confinia partis Transilva-niae, et Siculos, saepius infestarent; rex ipse, strenuum et bellicosum virum, An-dream, filium Laczk, Waivodam transilvanum, contra ipsos Tartaros, cum Si-culis nobilibus, et valida gente, destinavit. Qui terram, in qua habitabant, poten-ter subintrantes, cum principe eorum, nomine Athlamos, ad resistendum eisdem, cum magno exercitu, in campo obuiantes, debellavit; et ipsum principem eorum, decapitavit, ac multa banderia, et captivos Tartaros, regiae maiestăţi, in Wisse-grad transmisit. Post haec etiam Stenii, Tartaros saepius invaserunt; et cum magna praeda, ad propria redierunt. Qui autem ex ipsis Tartaris remanserunt, ad partes maritimas longe distantes, ad alios Tartaros, fugerunt.

²⁷ Chron. Dub., p. 151: Siculi cum paucis Hungaris, qui tune in medio eorum
existebant, contra Tartaros procedentes deo auxiliante, innumerabilem multitu-
dinem Tartarorum in terra ipsorum in ore glady percusserunt.

²⁸ Chron. Dub., p. 151—152.

²⁹ DIR, C, v. XIV, IV, p. 462—463.

³⁰ Antonii Bonfini Historia Pannonica sive Hungaricarum rerum decades IV
et dimidia, Coloniae Agrippinae, 1690, p. 236.

³¹ Cf. nota 11.

³² Giurescu, Ist. rom., I, p. 374; C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria ro­
mânilor, 1, Bucureşti, 1975, p. 275; Ist. Rom., II, p. 166; P. Chirnoaga, Istoria Da­
ciei şi continuitatea daco-romană, Madrid, 1971, p. 219.

³³ 1. I. Nistor, Lucius Aprovianus — eroul Ţării Şipeniţului, în AARMSI,
s. III, XXIII, 1940—1941, p. 151.

³* D. Onciul, Istoria Bucovinei înainte de unirea cu Austria, în SI, I, p. 503; idem, Originile, p. 706, 708; I. Ursu, Relaţiile Moldovei cu Polonia pînă la moar­tea lui Ştefan cel Mare, Piatra Neamţ, 1900, p. 10; Pascu, Contribuţiuni, p. 28; A. Boldur, întemeierea Moldovei, în Studii şi cercetări istorice, XIX (SN, II), 1946, p. 175; Al. I. Gonţa, Afirmarea existenţei statului moldovean în luptele dintre catolici şi ortodocşi pînă la întemeiere. Voievodatul lui Dragoş, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, XXXVI, 1960, 9—12, p. 569; G. I. Brătianu,' La Mer Noire. Des origines ă la conquâte ottomane, Miinchen, 1969, p. 243.

³⁵ G. Pray, Annales regum Hungariae ab anno Christi CMXCVII ad annum MDLXIV, II, Vindobonae, 1764, p. 92; Gh. Şincai, Hronica românilor, I, în Opere, I, ed. F. Fugariu, Bucureşti, 1967, p. 489.

^3B D. Onciul, Istoria Bucovinei..., p. 503; idem, Originile, p. 706. Adoptarea datării corecte a evenimentelor s-a produs în lucrările sale de mai tîrziu. Cf. idem, Din istoria României, Bucureşti, 1908, p. 22.

³⁷ Chron. Bud., p. 269—276; Chron. Dub., p. 138—142; Thuroczi, p. 174—177.

³⁸ Chron. Bud., p. 278—280; Chron. Dub., p. 168—169; Thuroczi, p. 177—178.

³⁹ Giugno Resti, Croniche di Ragusa, ed. S. Nodilo, în Monumenta spectantia
historiam slavorum meridionalium, XXV, Scriptores, II, Zagreb, 1893, p. 130; Gio-
vanni Villani, Cronica, în Croniche di Giovanni, Matteo e Filippo Villani, I, ed.
D. A. Racheli, Triest, 1857, p. 473, 479. Cf. şi B. Homan, Gli Angioini di Napoli in
Vngheria 1290—1403, Roma, 1938, p. 314—317. Actele diplomatice semnalează ve­
nirea regelui Ludovic în Croaţia în vara anului 1345. Cf. DIR, C, v. XIV, IV,
p. 247—248.

⁴⁰ Prezenta lui Ludovic în Transilvania este relevată de locul de emitere
al diplomelor regale. Cf. DIR, C, v. XIV, IV, p. 190, 195, 204, 206.

⁴¹ Fr. Pali, în DIR, Introducere, I, p. 501.

⁴² Şt. S. Gorovei, îndreptări cronologice la istoria Moldovei din veacul al
XlV-lea, în AIIAX, X, 1973, p. 105.

⁴³ Chron. Bud., p. 294; Thuroczi, p. 181.

⁴⁴ Chron. Bud., p. 311; Thuroczi, p. 182, 184—186.

⁴⁵ B. P. Hasdeu, Negru-Vodă (Etymologicum magnum Romaniae, IV), Bucu­
reşti, 1898, p. CXCVII1 şi urm; Giurescu, Ist. rom., I, p. 365; Ist. Rom-, II, p. 156;
N. Grigoraş, Ţara Românească a Moldovei de la întemeierea statului pînă la
Ştefan cel Mare (1359—1457), Iaşi, 1978, p. 1G.

⁴⁰ E. Lăzărescu, Despre relaţiile lui Nicolae-Alexandru voievod cu ungurii, în Revista istorică, XXXII, 1946, p. 123—130.

⁴⁷ Onciul, Originile, p. 708; Gh. I. Brătianu, Tradiţia istorică a descăleca­tului Moldovei în lumina noilor cercetări, în AARMSI, s. III, XXVII, 1944—1945, p. 29; Al. I. Gonţa, op. cit., p. 569; Panaitescu, Introducere, p. 317—318.

⁴⁸ R. Popa, Ţara Maramureşului în veacul al XlV-lea, Bucureşti, 1970,.

^p- ²°^rf ej£r, Codex, IX, 1, p. 263; DIR, C, v. XIV, IV, p. 213.

⁵⁰ Fejer, Codex, IX, 1, p. 735, 754—755; Mihalyi, p. 27, 29; DIR, C, v. XIV, TV D 522—523, 535.

si Let. Voskr., p. 256—257; CSR, p. 154—156, 158—160; Ureche, p. 62—63 (Si-mion Dascălul); Miron Costin, Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei (Cronica volonă) în Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1958, p. 207.

52 'rj. Onciul, Dragoş şi Bogdan, fundatorii Principatului moldovenesc, în SI I, P- H²—¹¹⁷- P°^trivit Părerii lui Xenopol (Ist. rom., III, p. 37, 45) sub nu­mele'de Laslău s-ar ascunde Ladislau IV Cumanul!

sa V A Urechia, Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierii lui Bandinus de la 1646 (extras din AARMSI, s. II, XIV), Bucureşti, 1895, p. XLI şi 28.

54 a Huber, op. cit., p. 17; D. Onciul, Dragoş..., p. 115; Giurescu, Ist. rom.,
I p 374- B. Spuler, Die Goldene Horde. Die Mongolen in Russland, 1223—1502,
e'd a 2-ai Wiesbaden, 1965, p. 105; Panaitescu, Introducere, p. 317—318; G. I. Bră-
tianu La Mer Noire..., p. 243, 282.

⁵⁵ Hurmuzaki, Doc, I, 2, p. 7—8; DIR, C, v. XIV, IV, p. 442—443.

⁵⁶ W Abraham, op. cit., p. 279—281; R. Rosetti, Despre unguri şi episcopiile
catolice din Moldova, în AARMSI, s. II, XXVII, 1904—1905, p. 287—289; C. Auner,