Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice



Yüklə 3,33 Mb.
səhifə29/39
tarix06.08.2018
ölçüsü3,33 Mb.
#67457
1   ...   25   26   27   28   29   30   31   32   ...   39

8. Anexa:

poziţiile 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, 2.21, 2.39 din anexă se exclud;



Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP)

Excluderea totală a poziţiilor 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, 2.21, 2.39 din anexa 8 nu este justificată. Motivul invocat, precum că desfăşurarea activităţii în baza patentei de întreprinzător la poziţiile respective crează premise pentru eschivarea de la plata impozitelor este incorrect, dat fiind că potrivt art. 12 ”Impozitarea titularului patentei” din Legea 93 spune că: Impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patent, care include impozitul pe venit, taxele pentru resursele natural, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de deservire social, taxa pentru amenajarea teriroriului”. De permis profesorilor desfăşurarea activităţii didactice în baza patentei de întreprinzător.


Agenda Naţională de Business şi IDIS ”Viitorul”

Scopul patentei de întreprinzători este de a uşura activitatea liberilor profesionişti. Statul trebuie să încurajeze auto-angajarea cetăţenilor prin oferirea unor proceduri simplificate de desfăşurare a afacerilor. Argumentele invocate de Inspectoratul fiscal nu sunt pertinente. Patenta doar reglementează relaţiile fiscale dintre profesor şi stat. Restul cerinţelor profesionale sunt reglementate de alte legi şi nu depind de forma organizatorico-juridica a persoane care prestează serviciile. Deţinătorul de patente achită toate plăţile în bugetul public naţional şi nu pot fi incriminaţi de evaziune fiscală. Persoanele juridice nu pot activa în bază de patent, însă legea clar reglementează cum ei pot întreţine relaţii juridice cu profesori deţinători de patente.



Recomandare: De exclus şi permis în continuare profesorilor să-şi desfăşoare activitatea didactică în baza patentelor de întreprinzători.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor din proiectul de lege.


Se acceptă, cu excluderea propunerilor din proiectul de lege.

Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08 iulie 1999
Articolul 30. Aplicarea măsurilor de executare silită

(1) În cazul neplăţii, în termenele stabilite la art.26, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, organele Serviciului Fiscal de Stat procedează la aplicarea măsurilor de executare silită, conform legislaţiei fiscale.

(2) În sensul stingerii obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, noţiunile utilizate în legislaţia fiscală semnifică:

a) obligaţie fiscală – contribuţiile de asigurare socială de stat, alte sume impuse spre plată contribuabililor în bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi sumele majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi amenzilor aplicate pentru încălcarea legislaţiei care stabileşte aceste obligaţii;

b) contribuabilpersoana care, conform legislaţiei, este obligată să calculeze şi/sau să achite, să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite sumele respective la bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) restanţă – suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la bugetul asigurărilor sociale de stat, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile pe care nu le-a plătit în termen.

(3) Alte noţiuni cuprinse în legislaţia fiscală, utilizate în scopul stingerii obligaţiei fiscale, ajustate, după caz, la prevederile alin.(2), au acelaşi sens şi în scopul stingerii obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat.

(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi în modul stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(5) Contestarea deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal privind stingerea obligaţiei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se face în modul şi în termenele stabilite de legislaţia fiscală.

Art.XII. – La articolul 30, alineatul (4) din Legea nr.489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.1-4, art.2), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

,,(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi modul stabilit de Codul fiscal similar impozitelor şi taxelor.”.



Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

CNSM nu susţine propunerea autorului proiectului de a efectua amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat în condiţiile şi modul stabilit de Codul fiscal, similar impozitelor şi taxelor, din motivul că contribuţiile de asigurări sociale nu au caracter de impozit şi taxe, dar constituie o asigurare faţă de anumite riscuri. Prin urmare, asupra contribuţiilor de asigurări sociale de stat nu pot fi aplicate mecanismele şi modalităţile prevăzute de Codul fiscal, or conform art. 1 din cod, acesta stabileşte principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, precum şi reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale şi nu reglementează domeniul asigurărilor sociale de stat.

Concomitent, CNSM propune de сompletat art.30 al Legii cu un alineat nou cu următorul conţinut:

“(41) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat nu va afecta realizarea drepturilor de asigurări sociale ale asiguraţilor”.

Această propunere vine să asigure respectarea drepturilor asiguraţilor la stabilirea drepturilor de asigurări sociale ca urmare a întîrzierii transferurilor către bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, există multe situaţii cînd asiguraţilor, cu toate că li s-au achitat salarii şi li s-au reţinut contribuţii, nu li se stabileşte dreptul la pensie pentru limită de vîrstă, deoarece angajatorul nu a efectuat defalcările necesare la bugetul asigurărilor sociale. În cazul amînării sau eşalonării stingerii obligaţiilor fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se pot crea astfel de situaţii. Totodată, este necesar de menţionat că în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale “Nedepunerea contribuţiei de asigurări sociale de către angajator nu afectează plata drepturilor cuvenite asiguraţilor”.
Casa naţională de asigurări sociale

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Neacceptarea modificărilor propuse este dictată de respectarea principiului contributivităţii, potrivit căruia prestaţiile de asigurări sociale sunt acordate corelativ contribuţiilor achitate. Concomitent, unul din principiul sistemului public de asigurări sociale este asigurarea unui tratament nediscriminatoriu cu referire la drepturile şi obligaţiile cît a contribuabililor, atît şi a beneficiarilor de prestaţii sociale.

Prin urmare, întru neadmiterea lezării drepturilor cetăţenilor la prestaţii, amînarea sau eşalonarea obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat este inacceptabilă. Totodată, informăm că cadrul legal, prevede posibilitatea/oportunitatea eşalonării stingerii majorărilor de întîrziere (penalităţi) pentru neplata în termen a obligaţiilor faţă de buget. La fel atenţionăm despre faptul, că Casa Naţională de Asigurări Sociale anterior a mai prezentat multiple argumentări despre faptul că contribuţia de asigurări sociale nu poate fi asimilată impozitului pe venit. Amînarea (eşalonarea) virării contribuţiilor datorate la bugetul asigurărilor sociale de stat vor crea situaţii de decădere a unor perioade de activitate a persoanelor din stagiul de cotizare, a unor venituri din baza de calcul ceia ce va face imposibilă acordarea dreptului la pensie sau indemnizaţii de maternitate şi creşterea copilului.

În contextul modificărilor propuse mai prezentăm suplimentar alte propuneri de modificare a Legii nr.489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale.



Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege şi examinarea problemelor abordate în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege şi examinarea problemelor abordate în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.
Articolul 31. Achitarea sumelor datorate în cazul reorganizării, lichidării sau falimentului angajatorului
În cazul reorganizării, lichidării sau falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta la bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi recuperate conform procedurii prevăzute de lege.

Casa naţională de asigurări sociale

Art. 31 se propune în următoare redacţie - Achitarea sumelor datorate în cazul lichidării sau insolvenţei angajatorului

  1. În cazul lichidării sau insolvenţei angajatorului, sumele datorate de acesta la bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi recuperate de către Casa Naţională, în conformitate cu legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

  2. Luarea la evidenţă specială a creanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către Casa Naţională, conform deciziei organului Serviciului Fiscal de Stat şi/sau instanţei de judecată.

  3. Creanţele bugetului asigurărilor sociale de stat stinse de către instanţa de insolvabilitate se acoperă din bugetul de stat.

Se acceptă, examinarea problemelor abordate în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.
Legea fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei Nr. 827 din 18.02.2000

Art.4. - (1) Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se formează din următoarele surse:

 

b) transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 la sută din venitul obţinut din vînzările aferente acestor servicii;



c) transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 de lei, încasată de Ministerul Dezvoltării Informaţionale la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului;

d) transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 0,1 la sută din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie în valută străină contra mijloace băneşti în numerar la punctele de schimb valutar ale băncilor licenţiate şi la casele de schimb valutar;

e) ajutorul umanitar acordat de guvernele unor ţări şi de organizaţiile internaţionale şi naţionale religioase, etnice şi de caritate;

f) contribuţiile benevole ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice;

g) sponsorizări şi alte încasări care nu contravin legislaţiei.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Articolul 4 alin.(1) litera b) de expus în următoarea redacţie:

„transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 0,1 la sută din venitul obţinut din vînzările aferente acestor servicii pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia veniturilor obţinute din prestarea serviciilor de interconectare;”

Argumentare:

Mijloacele acumulate în Fond sunt destinate acordării ajutoarelor persoanelor social vulnerabile şi celor sărace.

Contribuţia operatorilor de telefonie mobilă în Fondul de susţinere a populaţiei a fost introdusă în anul 2000 cînd serviciile de telefonie mobilă erau un lux (2$ per abonament), în 2007 fiind modificată şi stabilită în mărime de 2.5 % din venitul din vînzări de servicii de telefonie mobilă.

În prezent însă serviciile de telefonie mobilă au devenit o necesitate şi un serviciu ce se cere a fi cît mai accesibil intregii populaţii.

Contribuţia preponderentă în veniturile Fondului o constituie transferurile operatorilor de telefonie mobile, ceea ce constituie o presiune fiscală majoră pe veniturile din vînzări ale acestora şi îi pune în concurenţă neloială cu furnizorii de telefonie fixă şi internet providerii care livrează servicii de telefonie prin internet (skype, viber, etc.). Se conturează o tendinţă tot mai mare de a comunica prin internet şi nu prin telefonia mobilă.

Mai mult ca atît, contribuţia respectivă se percepe atît din vînzarile cu amănuntul către utilizatorii finali, locali şi internaţionali, cţt şi din vînzarile de servicii de interconectare către alţi operatori de telefonie mobilă, astfel are loc taxarea dublă a veniturilor din servicii de telefonie mobilă.


Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

În prezent, contibuţia majoră în Fondul de susţinere socială a populaţiei o constituie defalcările companiilor de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 la sută din venitul obţinut din vînzările acestor servicii.

Considerăm discreditoriu aplicarea acestei taxe pe veniturile din prestarea serviciilor de telefonie mobilă, care nu constituie servicii de lux ci de strictă necesitate, aceste fiind consumate inclusiv de către populaţia social vulnerabilă (copii/bătrîni, etc).

La fel discreditoriu consideram % defalcarilor in Fond aplicat companiilor de telefonie mobilă, care este de 25 ori mai mare în comparaţie cu cel de 0,1 la sută din suma achitată de instituţiile financiare la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar.

Considerăm necesară Modificarea Legii fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827 din 18.02.2000, prin introducerea unei taxe sociale unice de stat de contribuire la susţinerea socială a populaţiei, transferate solidar la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale de stat de către toţi agenţii economici ce desfăşoară activitate de întreprinzător.

Această taxă poate fi stabilită, de exemplu, în mărime de 0,1% din cifra de afaceri.

Legea fondului republican şi a

populaţiei nr.827 din 18.02.2000 prevede obligaţia de contribuţie doar pentru 3 tipuri de operaţiuni economice (restul fiind din granturi, donaţii şi contribuţii benevole) :a) Prestarea serviciilor de telefonie mobilă (2,5%, plătitor- operatorii serviciilor de telefonie mobilă); b) vânzarea către persoanele fizice a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie în valută străină contra mijloace băneşti în numerar (0,1 la sută din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar, plătitor- Băncile licenţiate şi casele de schimb valutar); c) perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului (50 de lei per certificat eliberat, plătitor - Ministerul Dezvoltării Informaţionale).

Contribuţia preponderentă în veniturile Fondului o constituie transferurile operatorilor de telefonie mobilă, ceea ce constituie o presiune fiscală majoră pe veniturile din vânzări ale acestora şi îi pune în concurenţă neloială cu furnizorii de telefonie fixă şi internet, providerii care livrează servicii de telefonie prin internet (skype, viber, etc.). Se contureaza o tendinţă tot mai mare de a comunica prin internet şi nu prin telefonia mobilă.

Mai mult ca atât, contribuţia respectivă se percepe atât din vinzările cu amanuntul catre utilizatorii finali, cât şi din vinzările de servicii de interconectare cătrea alţi operatori de telefonie mobilă, astfel are loc taxarea dublă a veniturilor din servicii de telefonie mobilă.

Contributia operatorilor de telefonie mobilă în Fondul de susţinere a populaţiei a fost introdusă în anul 2000 când serviciile de telefonie mobilă erau un lux (2$ per abonament), în 2007 fiind modificată şi stabilită în mărime de 2.5 % din venitul din vinzări de servicii de telefonie mobilă.

În prezent insă serviciile de telefonie mobilă au devenit o necesitate şi un serviciu ce se cere a fi cât mai accesibil întregii populaţii.

Mijloacele acumulate în Fond sunt destinate acordării ajutoarelor persoanelor social vulnerabile şi celor sărace. Respectiv, solicităm o contribuţie solidară echitabilă în acest Fond a unui cerc mai larg de agenţi economici.
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

În contextul introducerii în sistemul taxelor locale a impozitului pe autovehicule, considerăm oportună anularea plăţii obligatorii în Fondul republican de susţinere socială a populaţiei la eliberarea pe numele proprietarului a certificatului de înmatriculare pentru vehicul, aprobate prin Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18 februarie 2000.



Se acceptă examinarea problemelor abordate în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.

Totodată, recomandările în cauză vor fi examinate şi în contextul politicilor de cheltuieli pe sectorul protecţiei sociale, elaborate respectiv de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.



Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000
Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(41) Agenţii economici în adresa cărora persoanele fizice şi juridice livrează articole giuvaiere din metale preţioase şi pietre preţioase supuse accizelor, inclusiv articole importate, fără documente justificative (copia declaraţiei vamale, documentul de plată, alte documente stabilite de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, ce confirmă achitarea accizelor) pentru comercializarea ulterioară:

(43) Persoanele fizice care prezintă pentru marcarea de stat articole de bijuterie sau de giuvaiergerie fără documente justificative (copia de pe declaraţia vamală DV-6 şi de pe chitanţa TV-14, alt document de plată ce confirmă achitarea accizelor) achită accizele, conform cotelor stabilite în anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, pînă la prezentarea mărfurilor pentru marcarea de stat în baza bonului de plată eliberat de către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, în care se înscriu datele evaluării, cota şi mărimea accizului şi rechizitele bancare, inclusiv contul la care urmează a fi transferat impozitul.

Art.XIII. – Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
la alineatul (41), după cuvintele “supuse accizelor” se introduce textul “de la poziţia tarifară 7113”;

la alineatul (43), după cuvintele ,,bijuterie sau de giuvaiergerie” se introduce textul ,,de la poziţia tarifară 7113”.



Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Ministerul, în calitatea sa de responsabil pentru reparaţia capitală clădirii Parlamentului Republicii, propune în unele acte legislative, sintagma "pentru anii 2013-2014" sa fie completată cu sintagma "2016 şi până la finalizarea lucrărilor", după cum urmează:

aliniatul (81) a articolului 4 din Legea nr.1054-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal (republicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007;

Nu se acceptă.

A se vedea argumentele expuse la art.4 alin.(135) din Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.


Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000
Art.XIV. – Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 (Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 08.02.2007), cu modificările şi completările ulterioare, şi se modifică după cum urmează:

Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Obligaţiile fiscale privind impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, apărute pînă la 1 ianuarie 2001, se reglementează conform legislaţiei în vigoare la momentul apariţiei acestor obligaţii fiscale.

(2) Pînă la 1 ianuarie 2017, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se reglementează conform prevederilor alin.(4)-(11) din prezentul articol şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la prezenta lege.

(3) Prevederile alin.(2) nu se extind asupra:

a) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) – începînd cu 1 ianuarie 2007;

a1) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din satele (comunele) municipiilor Chişinău şi Bălţi – începînd cu 1 ianuarie 2012;

b) garajelor şi terenurilor pe care acestea sînt amplasate, loturilor întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele; bunurilor imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă – începînd cu 1 ianuarie 2010;

c) terenurilor agricole cu construcţii amplasate pe ele – începînd cu 1 ianuarie 2012.

Începînd cu datele prevăzute la prezentul alineat, impozitarea bunurilor respective se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

(31) Bunurile imobiliare prevăzute la art.280 din Codul fiscal, care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate se impozitează în baza prevederilor prezentei legi. Impozitarea acestor bunuri conform valorii estimate se va realiza începînd cu anul următor anului în care bunurile imobiliare au fost evaluate.



(4) Cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta lege, însă nu mai mici decît 50% din cota maximă.

  1. Articolul 4:

alineatul (3) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

,,d) bunurilor imobiliare evaluate prin intermediul evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare şi/sau organelor cadastrale teritoriale – începînd cu 1 ianuarie 2016.”;

la alineatul (31), după cuvintele ,,de către organele cadastrale teritoriale” se introduce textul ,, / evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare”, iar cuvintele ,,anul următor anului” se înlocuiesc cu ,,data”;
Asotel-Grup” S.R.L. a se vedea obiecţiile expuse la art.8 lit.d1) din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.
Ministerul Justiţiei se va ţine cont de obiecţia privind nertroactivitatea legii, invocată şi la Art.VII privind modificarea Codului fiscal.(art.187)
Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: “(4) Cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele principiilor neutralităţii, certitudinii şi echităţii impunerii pornind de la 50% din cota specificată în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta lege (ca cotă minimă).”.



Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.
(10) Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele fizice care au bunuri imobiliare, inclusiv terenuri, amplasate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află reşedinţa de bază, transferă impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar, calculate pentru aceste bunuri şi terenuri, integral la bugetele satelor (comunelor), oraşelor sau municipiilor, la locul de amplasare a bunurilor imobiliare şi a terenurilor.

la alineatul (10), textul ,,Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele fizice” se înlocuieşte cu cuvintele ,,Subiecţii impunerii”.



Asotel-Grup” S.R.L. a se vedea obiecţiile expuse la art.8 lit.d1) din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.
Anexa nr.1

Yüklə 3,33 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   25   26   27   28   29   30   31   32   ...   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin