Sistema Qualità: Mod. Svf 1 per la paq 1

a) [ ] Leziune unică hemoragică gastrică

b) [x] Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului

c) [ ] Erozii gastrice hemoragice

d) [x] Leziuni hemoragice liniare ale joncţiunii esofagogastrice

e) [ ] Erozii duodenale hemoragice

---------------------------------------------------------------------

CM Sindromul Darrow din stenoza pilorică ulceroasă decompensată se caracterizează prin:

a) [ ] Acidoză metabolică

b) [x] Hipokaliemie, hipocloremie

c) [ ] Hiperpotasemie

d) [x] Hiperazotemie

e) [x] Alcaloză metabolică

-------------------------------------------------------------------

CM Triada Mondor din ulcerul duodenal perforat include:

a) [x] Durere epigastrică violentă

b) [x] Contractură musculară abdominală

c) [ ] Hiperestezie cutanată

d) [ ] Pneumoperitoneum

e) [x] Antecedente ulceroase

---------------------------------------------------------------------

CM În tratamentul ulcerului duodenal perforat se pot practica:

a) [x] Sutura simplă

b) [ ] Rezecţia cuneiformă a stomacului

c) [x] Excizia ulcerului, vagotomie şi piloroplastie

d) [x] Vagotomie selectivă proximală şi sutura ulcerului perforat

e) [ ] Rezecţie gastrică "la excludere"

---------------------------------------------------------------------

CM Sutura simplă a ulcerului perforat este indicată în:

a) [ ] Ulcerul gastric calos

b) [x] Ulcerele perforate acute medicamentoase

c) [x] Ucerul duodenal perforat cu peritonită toxică

d) [ ] Asocierea hemoragie-perforaţie

e) [x] Ulcerul perforat de stres

---------------------------------------------------------------------

CM În ulcerul perforat la percuţia abdomenului se poate depista:

a) [x] Dispariţa matităţii hepatice

b) [ ] Sindromul Celatidi

c) [x] Apariţia matităţii în spaţiul parieto-colic din dreapta

d) [x] Semnul Mandel - Razdolsky

e) [ ] Clapotaj în epigastru

---------------------------------------------------------------------

CM Care din următoarele măsuri terapeutice pot fi folosite în hemoragia digestivă superioară (HDS) din ciroza hepatică cu varice esofagiene complicate cu hemoragie:

a) [ ] Administrarea de Sol. Vicasoli

b) [x] Hemostaza endoscopică

c) [ ] Ligatura de trunchi celiac

d) [x] Aplicarea sondei Blackmore

e) [ ] Efectuarea vagotomiei supraselective

---------------------------------------------------------------------

CM Prezenţa aerului liber sub cupolele diafragmatice pe o radiografie abdominală pe gol efectuată în ortostatism pledează pentru:

a) [x] Ulcerul gastric perforat

b) [ ] Ileusul biliar

c) [ ] Sindromul de concomitenţă hemoragie-perforaţie

d) [ ] Colecistita acută perforativă

e) [x] Ulcerul duodenal perforat

---------------------------------------------------------------------

CM Numiţi cele trei cauze frecvente de hemoragie digestivă superioară:

a) [x] Sindromul Mallory-Weiss

b) [ ] Hemobilia

c) [x] Ulcerul duodenal

d) [ ] Cancerul gastric

e) [x] Varicele esofagiene din sindromul de hipertensiune portală

---------------------------------------------------------------------

CM Ulcerul duodenal acut evoluează spre:

a) [ ] Stenoză

b) [ ] Vindecare and integrum

c) [ ] Penetraţie

d) [x] Perforaţie

e) [x] Sângerare

CM Valoarea endoscopiei digestive superioare în diagnosticul ulcerului duodenal rezidă în:

a) [x] Detectează ulcerele suspectate în absenţa imaginilor radiologice diagnostice

b) [x] Identifică ulcerul ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active

c) [ ] Este metoda iniţială cea mai frecvent utilizată în stabilirea diagnosticului

d) [x] Identifică ulcerele prea mici sau prea supeficiale pentru a putea fi detectate radiologic

e) [x] Stabileşte sediul ulcerului postbulbar detectat radiologic

---------------------------------------------------------------------

CM Medicaţia antisecretorie folosită în tratamentul ulcerului gastric cuprinde:

a) [ ] Antiacide

b) [ ] Sucralfat

c) [x] Inhibitorii pompei de protoni

d) [x] Antihistaminicele H2

e) [x] Prostoglandinele seriei E

---------------------------------------------------------------------

CM Care dintre următoarele metode endoscopice pot fi utile în hemoragia digestivă superioară:

a) [x] Electro-, termo-, sau fotocoagularea ulcerelor hemoragice

b) [x] Injectare locală cu alcool în ulcerele hemoragice

c) [x] Sclerozarea varicelor esofagiene rupte

d) [x] Ligatura cu benzi elastice a varicelor esofagiene rupte

e) [x] Injectare locală de Sol. Adrenalini în ulcerele hemoragice

------------------------------------------------------------------

CM Hemoragia digestivă superioară se poate exterioriza prin:

a) [x] Melenă

b) [ ] Rectoragie

c) [ ] Hemoptizie

d) [x] Hematochezie

e) [x] Hematemeză

---------------------------------------------------------------------

CM Melena poate fi întâlnită în unele din următoarele situaţii:

a) [x] Sângerare la nivelul stomacului

b) [x] Sângerare la nivelul jejunului

c) [ ] Sângerare la nivelul rectului

d) [x] Sânge deglutit în afecţiunile oro-faringiene

e) [ ] Sângerare la nivelul colonului sigmoid

---------------------------------------------------------------------

CM Care sunt cele mai frecvente cauze de hemoragie digestivă superioară acută:

a) [x] Ulcerul gastric

b) [x] Sindromul Mallory-Weiss

c) [x] Gastropatia erozivă, hemoragică

d) [ ] Hamartomul

e) [ ] Boala anorectală

---------------------------------------------------------------------

CM În ceea ce priveşte conduita diagnostică şi terapeutică în cazul hemoragiei digestive superioare acute, care din următoarele afirmaţii sunt false:

a) [x] Un aspirat nasogastric iniţial clar sau bilios sugerează o sângerare activă curentă

b) [x] Gastropatia erozivă sau hemoragică e de obicei accesibilă terapiei endoscopice

c) [ ] Sângerarea provocată de RAINS (antiinflamatoriile nesteroidiene) se poate ameliora prin administrarea de antagonişti de receptori H2 sau inhibitori de pompă protonică

d) [ ] Malformaţiile arterio-venoase sângerânde se tratează cu electrocauterizare bipolară

e) [ ] Aspirarea prin tubul nasogastric de sânge, „zaţ de cafea” necesită lavaj gastric

--------------------------------------------------------------------

CM Care din următoarele elemente caracterizează durearea din ulcerul duodenal:

a) [ ] Este accentuată de ingestia de alimente

b) [ ] Durerea apare până la aprox. 60 min după masă

c) [x] Se ameliorează la administrarea de antiacide

d) [x] La 10% din pacienţi este localizată în partea dreaptă a epigastrului

e) [ ] Episoadele dureroase pot persista de la câteva zile până la săptămâni sau luni

--------------------------------------------------------------------

CM Despre ulcerele canalului piloric sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a) [ ] Generează frecvent o simptomatologie asemănătoare ulcerelor duodenale

b) [ ] Simptomele răspund bine la ingestia de alimente

c) [x] Răspund mai puţin la administrarea de antiacide

d) [x] Pot determina vărsături secundare obstrucţiei canalului piloric

e) [ ] Intervenţia chirurgicală este mai puţin necesară decât la un ulcer al bulbului duodenal

--------------------------------------------------------------------

CM Diagnosticul diferenţial al ulcerului perforat este necesar de efectuat cu următoarele afecţiuni:

a) [x] Pancreatita acută

b) [x] Apendicita acută

c) [x] Pleuropneumonia bazală pe dreapta

d) [ ] Trombembolia arterei pulmonare

e) [x] Sarcina extrauterină (ectopică) întreruptă

--------------------------------------------------------------------

7. 
   TRAUMATISMELE ABDOMINALE
   

1. 
   CS Plaga parietală simplă, cu un orificiu de intrare şi unul de ieşire poartă denumirea de:
   
2. 
   a) [ ] Plagă penetrantă
   
3. 
   b) [ ] Plagă penetrantă, dar neperforată
   
4. 
   c) [ ] Plagă perforantă
   
5. 
   d) [x] Plagă în seton (tangenţială)
   

e) [ ] Plagă oarbă

------------------------------------------------------------------------

6. 
   CS Leziunile organelor cavitare în trauma închisă a abdomenului constituie 20-30%, printre acestea pe locul I (50-60%) se situează:
   
7. 
   a) [ ] Duodenul
   
8. 
   b) [x] Intestinul subţire
   
9. 
   c) [ ] Colonul
   
10. 
    d) [ ] Vezica urinară
    
11. 
    e) [ ] Stomacul
    
12. 
    --------------------------------------------------------------------
    
13. 
    CS Hemobilia cel mai frecvent apare în caz de:
    
14. 
    a) [ ] Ruptura unui anevrism de arteră hepatică
    
15. 
    b) [x] În traumatismul hepatic
    
16. 
    c) [ ] În colecistita gangrenoasă
    
17. 
    d) [ ] În hepatita virală
    
18. 
    e) [ ] Un hemangiomul hepatic
    
19. 
    --------------------------------------------------------------------
    
20. 
    CS Diagnosticul leziunilor diafragmatice cuprinde următoarele, exeptând:
    
21. 
    a) [ ] Durerile toracice accentuate la respiraţie şi tuse
    
22. 
    b) [ ] Murmurul vezicular diminuat
    
23. 
    c) [ ] La nivelul hemitoracelui interesat poate să fie prezentă matitate şi sonoritate
    
24. 
    d) [ ] Prezenţa zgomotelor hidroaerice la nivelul hemitoracelui respectiv
    
25. 
    e) [x] Păstrarea matităţii hepatice
    
26. 
    ---------------------------------------------------------------------
    
27. 
    CS Numiti cel mai frecvent organ afectat în traumatismele abdominale:
    
28. 
    a) [ ] Intestinul
    
29. 
    b) [ ] Stomacul
    
30. 
    c) [x] Splina
    
31. 
    d) [ ] Ficatul
    
32. 
    e) [ ] Pancreasul
    
33. 
    ---------------------------------------------------------------------
    
34. 
    CS Cota traumatismelor abdominale pure (neasociate) este minimă (10%), deoarece cauza principală a traumatismelor în zilele noastre o constituie:
    
35. 
    a) [x] Accidentele de circulaţie
    
36. 
    b) [ ] Plăgile prin armă de foc
    
37. 
    c) [ ] Plagile prin armă albă
    
38. 
    d) [ ] Catatraumatismele
    
39. 
    e) [ ] Traumatismele sportive
    
40. 
    ---------------------------------------------------------------------
    
41. 
    СS Pacientul a suferit un accident de circulaţie. În secţia de internare s-au constatat următoarele leziuni: fractura oaselor bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Această traumă poartă denumirea de:
    
42. 
    a) [ ] Traumă închisă nepenetrantă
    
43. 
    b) [ ] Politraumatism
    
44. 
    c) [x] Traumatism asociat
    
45. 
    d) [ ] Traumatism simplu
    
46. 
    e) [ ] Traumatism combinat
    
47. 
    ---------------------------------------------------------------------
    
48. 
    CS Diagnosticul leziunilor porţiunii retroperitoneale a duodenului este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai relevant este:
    
49. 
    a) [ ] Blumberg
    
50. 
    b) [ ] Mandel-Razdolsky
    
51. 
    c) [ ] Grassman-Kulenkampff
    
52. 
    d) [ ] Bernstein
    
53. 
    e) [x] Vighiatto
    
54. 
    ----------------------------------------------------------------------------
    
55. 
    CS Care din manifestările clinice tardive menţionate mai jos pot fi consecinţa unor leziuni abdominale posttraumatice:
    
56. 
    a) [x] Hemoragie intraperitoneală în 2 timpi
    
57. 
    b) [ ] Pneumonie
    
58. 
    c) [ ] Peritonită primară
    
59. 
    d) [ ] Sindromul Mendelson
    
60. 
    e) [ ] Septicemie
    
61. 
    -----------------------------------------------------------------------------------------
    
62. 
    CS In leziunile transversale ale pancreasului cu lezarea Wirsungului la nivelul corpului organului, cea mai indicată operaţie este:
    
63. 
    a) [ ] Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului
    
64. 
    b) [ ] Rezecţia porţiunii distale a organului
    
65. 
    c) [x] Drenarea ambelor segmente ale Wirsungului cu drenarea bursei omentale
    
66. 
    d) [ ] Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului
    
67. 
    e) [ ] Pancreatectomia
    
68. 
    ---------------------------------------------------------------------
    
69. 
    CS Semnul Kehr în leziunile splinei reprezintă:
    
70. 
    a) [ ] Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stâng
    
71. 
    b) [x] Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng
    
72. 
    c) [ ] Matitate fixă în hipocondrul stâng
    
73. 
    d) [ ] Matitate deplasabilă pe flancuri
    
74. 
    e) [ ] Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism
    
75. 
    ----------------------------------------------------------------------------
    
76. 
    
    
77. 
    CM Leziunea stomacului mai frecvent are loc în traumatismele deschise (6-12%) decât în cele închise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice sunt:
    
78. 
    a) [x] Laparoscopia
    
79. 
    b) [x] Radiografia abdominală de ansamblu
    
80. 
    c) [ ] USG abdominală
    
81. 
    d) [ ] Laparocenteza
    
82. 
    e) [x] Tomografia computerizată
    
83. 
    ---------------------------------------------------------------------
    
84. 
    CM În trauma închisă a abdomenului predomină leziunea organelor parenchimatoase, care în 40% cazuri sunt multiple. Cele mai frecvente sunt leziunile:
    
85. 
    a) [ ] Pancreasului
    
86. 
    b) [x] Splinei
    
87. 
    c) [x] Ficatului
    
88. 
    d) [ ] Rinichilor
    
89. 
    e) [ ] Suprarenalelor
    
90. 
    ---------------------------------------------------------------------------
    
91. 
    CM Diagnosticul tardiv al leziunilor extraperitoneale ale duodenului este determinat de următorii factori:
    
92. 
    a) [x] Răspândirea conţinutului duodenal în spaţiul retroperitoneal
    
93. 
    b) [ ] Agresivitatea redusă a conţinutului duodenal
    
94. 
    c) [ ] Evoluţia iniţială a procesului într-un flegmon retroperitoneal
    
95. 
    d) [x] Lipsa peritonitei difuze în primele ore de la traumatism
    
96. 
    e) [x] Virulenţa scăzută a infecţiei din duoden
    
97. 
    ---------------------------------------------------------------------
    
98. 
    CM În leziunile coledocului, inclusiv cele iatrogene, plastia cu viză fiziologică se efectuează pe drenul:
    
99. 
    a) [x] Kehr
    
100. 
     b) [ ] Dogliotti
     
101. 
     c) [ ] Duval
     
102. 
     d) [ ] Cattel-Champeau
     
103. 
     e) [x] Bailleys-Smirnov-Eristavi
     
104. 
     
     
105. 
     CM Sindromul Reily semnifică un abdomen acut fals şi este întâlnit în:
     
106. 
     a) [ ] Traumatismele vertebro-medulare
     
107. 
     b) [ ] Fracturile coastelor cu revărsat intrapleural
     
108. 
     c) [ ] Hematoame retroperitoneale
     
109. 
     d) [x] Rupturile spontane incomplete ale muşchilor abdominali cu hematom preperitoneal sau supraaponevrotic şi iritaţie peritoneală
     
110. 
     e) [x] Hematomul peretelui abdominal anterior şi iritaţie peritoneală
     
111. 
     
     
112. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
113. 
     CM Reluarea hemoragiei în leziunile splinei în 2 timpi este determinată de tuse, vome, efort fizic şi survine:
     
114. 
     a) [x] În primele 2-3 zile de la traumatism
     
115. 
     b) [x] În primele 2 săptămâni de la traumatism
     
116. 
     c) [x] Peste 24 ore de la traumatism
     
117. 
     d) [ ] Concomitent cu momentul traumei
     
118. 
     e) [x] În primele 24 ore de la traumatism
     
119. 
     -----------------------------------------------------------------------
     
120. 
     CM Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului sunt:
     
121. 
     a) [ ] USG abdominală
     
122. 
     b) [ ] Laparocenteza
     
123. 
     c) [ ] Radioscopia de ansamblu a abdomenului
     
124. 
     d) [x] Laparoscopia
     
125. 
     e) [x] Tomografia computerizată
     
126. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
127. 
     CM Care investigaţii paraclinice sunt informative în diagnosticul leziunilor ficatului:
     
128. 
     a) [ ] Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
     
129. 
     b) [ ] Laparocenteza
     
130. 
     c) [x] Laparoscopia
     
131. 
     d) [x] Tomografia computerizată
     
132. 
     e) [x] USG abdominală
     
133. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
134. 
     CM Hematomul retroperitoneal se manifestă prin:
     
135. 
     a) [x] Semne de şoc hipovolemic
     
136. 
     b) [x] Dureri abdominale sau lombare
     
137. 
     c) [ ] Abdomenul este suplu
     
138. 
     d) [x] La percuţie - matitate nedeplasabilă pe flancuri
     
139. 
     e) [ ] Întotdeauna se impune intervenţia chirurgicală
     
140. 
     --------------------------------------------------------------------
     
141. 
     CM La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite:
     
142. 
     a) [x] Depistarea leziunii rinichiului
     
143. 
     b) [x] Depistarea leziunii vezicii urinare
     
144. 
     c) [x] Efectuarea probei Zeldovici
     
145. 
     d) [x] Monitorizarea diurezei orare
     
146. 
     e) [ ] Diagnosticarea retenţiei acute de urină
     
147. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
148. 
     CM Hemoragia intraperitoneală în „doi timpi” se poate produce prin traumatizarea:
     
149. 
     a) [x] Ficatului
     
150. 
     b) [ ] Pancreasului
     
151. 
     c) [x] Splinei
     
152. 
     d) [ ] Venei porta
     
153. 
     e) [x] Rinichiului
     
154. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
155. 
     CM Sindromul de hemoragie internă intra- sau retroperitoneală se poate datora lezării:
     
156. 
     a) [x] Unui organ parenchimatos
     
157. 
     b) [ ] Intestinului subţire
     
158. 
     c) [ ] Intestinului gros
     
159. 
     d) [x] Mezourilor
     
160. 
     e) [x] Vaselor mari
     
161. 
     -------------------------------------------------------------------
     
162. 
     CM Hematomul perisplenic este reprezentat de:
     
163. 
     a) [x] Durere la palparea hipocondrului stâng
     
164. 
     b) [x] Iradierea durerii în umărul stâng la inspir profund
     
165. 
     c) [ ] Matitate deplasabilă pe flancuri
     
166. 
     d) [x] Matitate regională la percuţia flancului stâng
     
167. 
     e) [ ] Bombarea fundului de sac Douglas
     
168. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
169. 
     CM Care din semnele clinice enunţate definesc sindromul de hemoragie internă intraperitoneală rapid instalată:
     
170. 
     a) [x] Tendinţa la colaps
     
171. 
     b) [x] Tegumente şi mucoase palide
     
172. 
     c) [ ] Contractură musculară abdominală
     
173. 
     d) [x] Douglas dureros, cu fluctuenţă
     
174. 
     e) [x] Abdomen balonat cu matitate declivă deplasabilă
     
175. 
     --------------------------------------------------------------------
     
176. 
     CM Hematomul subaponevrotic al peretelui abdominal este cauzat de:
     
177. 
     a) [x] Acţiunea perpendiculară a agentului traumatic asupra peretelui abdominal
     
178. 
     b) [x] Rupturi musculare cu sângerare difuză
     
179. 
     c) [ ] Este mai frecvent în traumatismele musculare lombare
     
180. 
     d) [ ] Leziunile arterelor lombare produc hematomul
     
181. 
     e) [x] Lezarea ramurilor arteriale epigastrice
     
182. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
183. 
     CM Splenectomia este obligatorie în următoarele cazuri de traumatism splenic:
     
184. 
     a) [x] Imposibilitatea realizării hemostazei
     
185. 
     b) [ ] Prezenţa hematomului subscapular
     
186. 
     c) [x] Afectarea hilului splenic
     
187. 
     d) [ ] Nici un răspuns nu este corect
     
188. 
     e) [x] Existenţa de leziuni majore asociate
     
189. 
     ---------------------------------------------------------------------
     
190. 
     CM Cu privire la tabloul clinic din traumatismele abdominale sunt adevărate următoarele afirmatii:
     
191. 
     a) [x] Poate fi necaracteristic şi înşelător
     
192. 
     b) [x] Şocul poate modifica tabloul clinic
     
193.