Societatea profesionala de administrare si lichidare judiciara
Yüklə 1,61 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- NR. CRT. DENUMIRE JUDET NR. DE CLIENTI / JUDET
- Denumire furnizor Oras Material
- 4.4. Pasivul societăţii
- 5. Prezentarea pieţei căreia i se adresează societatea Privire retrospectiva asupra pietei romanesti de mobilier: 2005-2008
Din analiza tabelelor de mai sus reiese faptul ca debitoarea acopera in prezent cca 44 % din aria geografica a tarii, dar nu in mod egal. Judetele cu acoperirea cea mai buna sunt Brasov – explicabil si necesar, apoi judetele Cluj, Mures, Sibiu si Alba unde sunt clienti traditionali. Prezentarea principalilor furnizori de materii prime si materiale folosite in activitatea de productie de mobilier tapitat :
4.4. Pasivul societăţii În urma depunerii cererilor de înscriere la masa credală la dosarul cauzei administratorul judiciar a procedat la verificarea declaratiilor de creante formulate împotriva societătii debitoare. Ca si consecintă a acestui demers a fost întocmit tabelul preliminar de creante, cuprinzând creantele declarate împotriva societătii debitoare, astfel cum acestea au fost admise de către administratorul judiciar. Cuantumul pasivului defalcat pe categoriile de creante prevăzute de art.123 din Legea 85/2006 înscrise în tabelul definitiv de creante este: 1. Creantele garantate în cuantum de 2,658,085.84 lei; 2. Creantele bugetare în cuantum de 138.85 lei; 4. Creantele chirografare în cuantum de 81,945.81 lei; Totalul pasivului astfel cum acesta figurează înscris în tabelul definitiv de creante este de 2.740.170,50 lei. 5. Prezentarea pieţei căreia i se adresează societatea Privire retrospectiva asupra pietei romanesti de mobilier: 2005-2008 Incepand din anul 2005 piata romaneasca a mobilei inregistreaza o crestere treptata, stimulata de sporirea numarului de constructii si de tendinta de reamenajare a locuintelor vechi. Conform statisticilor efectuate la nivel european situatia din Romania nu este una fericita (25 euro/cap locuitor, comparativ cu 201 euro/cap de locuitor pentru cetatenii UE), insa la nivel intern se realizeaza un salt apreciabil comparativ cu anii precedenti - in 2003 consumul de mobila pe cap de locuitor era de 14 euro. In 2006 valoarea productiei de mobila a fost de 1,65 miliarde de euro, dintre care aproape un miliard se exporta, Romania aflandu-se inca printre ultimele locuri in topul consumatorilor de mobila. Crestere pietei interne este stimulata, in continuare, de inflorirea constructiilor (locuinte, birouri, hoteluri), de marirea dimensiunilor locuintelor noi si de reamenajarea celor vechi, la care se adauga sporirea substantiala a importurilor. Importurile acopera 30% din piata interna de mobila, evaluata la un miliard de euro, cele mai multe dintre acestea venind din Italia (175 de milioane de euro, cca. o treime din valoarea totala a importurilor), din Polonia (20%) si din Germania (10%). Dupa o perioada extrem de buna pana in anul 2005, sustinuta de deprecierea leului in raport cu principalele valute de referinta, in care cresterile ajungeau si la 40% anual, in ultimii ani livrarile externe ale producatorilor locali de mobila au intrat pe o panta mai putin spectaculoasa. 2007 vine cu un potential de 2 miliarde de euro pe piata mobilei, atingerea acestuia fiind incurajata de o serie de factori socio-economici, precum: dezvoltarea imobiliara, consolidarea clasei medii, schimbarea obiceiurilor de consum ale romanilor, extinderea exporturilor, stimulata de noua deschidere spre piata europeana si marirea productiei proprii. Consumul de mobila pe cap de locuitor in anul 2007 este de 45,2 euro; mare parte din procent fiind asigurata din productia de mobila autohtona. Insa intrarea pe piata a brandului IKEA (martie 2007), care a anuntat vanzari de 40 milioane de euro pe piata romaneasca, a luat din cota de piata a liderilor traditionali, Mobexpert si Elvila. Anul 2007 marcheza inceputul unei perioade de segmentare pe piata de mobila, locul marilor operatori care dominau piata cu magazine de tip generalist, in anii precedenti, fiind luat de primele retele specializate. In 2008 pe piata isi fac aparitia noi lanturi internationale (precum: retailul austriac Kika), noi magazine de desfacere, iar concurenta creste vizibil. Se constata o concentrare a ofertei pe paliere de pret si pe categorii de mobilier, semn al maturizarii pietei romanesti de mobilier. Romania continua sa inregistreze cresteri in ceea ce priveste aceasta piata, cu toate ca exporturile au scazut, din considerente de ordin valutar. Orientarea producatorilor catre piata interna este sustinuta in continuare de boom-ul imobiliar, dar si de o schimbare sensibila a mentalitatilor. Pe piata autohtona a mobilei efectele crizei financiare nu au fost inca resimtite, in 2008 ritm de crestereestimat fiind de 10-12%, insa este posibil ca anul viitor sa apara blocaje si in acest sector. Anul 2009 a adus o prabusire a investitiilor in constructii, ceea ce a afectat in mod direct cererea de mobilier din partea populatiei După ce magazinele au fost invadate de produse alimentare, cosmetice sau textile din Polonia, mai nou, producătorii polonezi ne fac concurenţă şi în domeniul mobilei.Sursa: Arhiva evz Alături de piesele de dormitor, bucătărie sau birou, fabricate de micii producători români, comercianţii expun mobilă cu afiş “import Polonia“ sau “ Produs în Polonia“, despre care spun că este mai bună decât cea autohtonă. Produse asemănătoare ca design cu cele româneşti au preţuri mai mari cu până la câteva sute de lei. În plus, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, Aurica Sereny, a declarat pentru evz că importurile se fac la preţuri mici, dar cele de vânzare, pe care le plătesc consumatorii, ajung cu mult mai mari decât în cazul mobilierului românesc. Potrivit reprezentantei Asociaţiei, preţul cu care se aduce în ţara noastră este cu până la 30% mai mic decât preţul de producţie românească. În ceea ce priveşte calitatea, Sereny susţine că aceasta este una mai scăzută în cazul mobilei importate, pentru fabricarea căreia “ se folosesc panouri subţiri de PAL (...). Produsele româneşti sunt mult mai bune, furnirul este de calitate“. Dar Polonia nu este singura ţară care face concurenţă României în industria mobilei. Turcia, China, Italia sau Cehia sunt alte state care creează probleme fabricanţilor români, fie că sunt producători mari sau mici, de mobilier de lux sau obişnuit. Dacă în România intră mobilă ieftină, realizată din materiale puţin rezistente, ţara noastră vinde la export numai mobilă din lemn masiv. Anul trecut, valoarea exporturilor a scăzut însă la peste 821 de milioane de euro, de la 957 de milioane, cât a înregistrat în 2008. Principalele destinaţii spre care se îndreaptă piesele de mobilier românesc sunt ţări precum:
Germania – aproximativ 17% Italia – aproape 12% Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă spune că în Europa de Vest merge 85% din valoarea totală a exportului. De asemenea, Ucraina şi Moldova sunt alte ţări importante pe harta exportului. “Comercianţii din Ucraina şi Moldova cumpără din România pentru a reexporta apoi în Rusia“, susţine Sereny. Dacă înainte de 1989 Rusia importa din ţara noastră până la 80% din producţia autohtonă, azi cantitatea este una nesemnificativă, de aproximativ 2% din valoarea vânzărilor româneşti la export.
Datele furnizate de către Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România pentru evz arată că, în primele zece luni ale lui 2009, piaţa se prezenta astfel: Yüklə 1,61 Mb. Dostları ilə paylaş:
|