Stare de impunitate: Încălcarea drepturilor omului cazul romilor din România

267 Vezi interviul realizat de Salvaţi copiii cu dl. Sorin Ilieşiu, "Şanse egale?" documentar video, organizaţia Salvaţi copiii, România, 1998.

268 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na M.C., 12 mai 2000, Ocolna; interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na S.S., 12 mai 2000, Ocolna; şi interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. E.R., 12 mai 2000, Ocolna.

269 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na R.M., 5 martie 1998, Bonţida; interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na L.M., 5 martie 1998, Bonţida.

270 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na Carmen Cazacu, 1 februarie, 2001, Bucureşti.

271 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na C.C., 11 mai 2000, Alexandria.

272 Vezi “Equal Chances?”, Salvaţi copiii, România, 1998, Op. cit.

273 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. Daniel Vasile, 31 ianuarie 2001, Bucureşti.

274 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na A.D., 13 mai 2000, Bucureşti.

275 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu profesori de la clasele speciale din Şcoala generală nr. 12, 22 septembrie 1997, Cluj-Napoca.

276 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na Miralena Mamina, 31 ianuarie 2001, Bucureşti.

277 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. N.V., 12 mai 2000, Ocolna.

278 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. profesor Gheorghe Sarău, 27 iunie 2001, Bucureşti. Profesorul Sarău a mai declarat CEDR ca aproximativ 80% dintre copiii care nu reuşesc să-şi termine studiile obligatorii sunt de origine roma. (Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. Profesor Gheorghe Sarău, 1 februarie, 2001, Bucureşti).

279 Vezi Salvaţi Copiii, România, “Copiii romi în România”, 1998, p.123. Problema frecvenţei şcolare reduse a copiilor romi a fost ridicată de Comitetul pentru drepturile copilului în 1994, care a menţionat: "Frecvenţa şcolară scăzută a copiilor romi (ţigani) este o problemă gravă. […] Guvernul ar trebui să adopte o politică nediscrimatorie activă cu referire la copiii populaţiilor minoritare. Acest lucru, în special în ceea ce-i priveşte pe romi (ţigani), de asemenea necesită măsuri stimulative pentru încurajarea participării şi pentru ruperea cercului vicios de prejudecăţi larg răspândite care dau naştere la ostilitate sau neglijenţă. Problema frecvenţei şcolare scăzute a copiilor minorităţii romani ar trebui urgent abordată.”

280 Vezi Reuters, “Situaţia ţiganilor din România”, Bucureşti, 5 octombrie 1998.

281 Centrul European pentru Drepturile Romilor are cunoştinţă de iniţiativele Ministerului Educaţiei, în cooperare cu UNICEF în vederea creării de materiale didactice bilingve pentru rezolvarea acestei probleme. (Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. Gheorghe Sarău, 1 februarie, 2001, Bucureşti). Se speră că vor exista fonduri adecvate pentru a duce la îndeplinire iniţiativele pornite, ca de altfel şi că va exista o voinţă politică ce va garanta folosirea eficientă a materialelor.

282 Toţi copiii din România care frecventează şcoala primară primesc o alocaţie de la stat în valoare de 130.000 lei (puţin sub 6 euro) pe lună, şi pentru multe familii de romi aceşti bani sunt singura lor sursă de venit.

283 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. Napoleon Voicu, 12 mai, 2000, Ocolna, şi cu locuitori neidentificaţi din cartierul Ferentari, 17 mai 2000, Bucureşti. În timp ce multe familii de altă origine decât romani suferă de sărăcie, sărăcia lucie afectează romii într-o proporţie mult mai mare. Deşi manualele ar trebui să fie gratuite pentru primii 8 ani de studiu, CEDR a auzit de nenumărate ori că în realitate nu sunt destule pentru toţi elevii, şi copiii trebuie să şi le cumpere singuri. În plus, părinţii trebuie să le asigure copiilor rechizite, caiete de exerciţii, şi haine de şcoală. Spre exemplu, Amica Vasile a declarat CEDR faptul că fiica ei a terminat doar 4 ani de şcoală pe motiv că nu-şi putea permite să-i cumpere hainele, manualele şi rechizitele necesare ca fiica sa să meargă la şcoală. (interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na Amica Vasile, 1 februarie 2001, Bucureşti).

284 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu d-na Miralena Mamina, 31 ianuarie 2001, Bucureşti.

285 Un proiect de raport realizat de Salvaţi Copiii, UK notează: “se pare că actualele manuale şi planuri de învăţământ româneşti rareori includ nume de copii aparţinând altor grupuri etnice şi nu oferă informaţii asupra personalităţilor de altă etnie decât cea română sau a contribuţiei aduse de alte grupuri etnice la istoria României. […] Istoria sclaviei romilor, ca şi aceea a obiceiurilor lor de viaţă nu sunt menţionate de loc; imaginea copiilor din ilustraţiile manualelor reflectă doar populaţia majoritară; şi prin urmare romii nu se recunosc în acele fotografii. […] Nu se pune nici un accent pe introducerea valorilor multiculturale în şcoli sau a limbii culturii şi istoriei romani pentru elevi în general.” (Save the Children UK, "Denied a Future? The Right to Education of Roma/Gypsy and Traveller Children",op.cit.,p. 24-25)

286 Guvernul României, Ministerul informaţiei publice, "Strategia Guvernului României pentru ameliorarea situaţiei romilor", Bucureşti 2001, adoptată ca şi Hotărâre Guvernamentală nr. 430, numită în continuare "Strategia guvernului". Textul complet (în limba engleză – traducere oficială) se poate accesa la următoarea adresă de Internet: http://www.riga.lv/minelres/NationalLegislation/Romania/Romania_antidiscrim_English.htm.

287 Reorganizarea la nivel guvernamental de la începutul anului 2001 a avut ca rezultat dizolvarea Departamentului pentru minorităţile naţionale ca organ independent în cadrul guvernului, şi reconstituirea sa într-o forma inferioară, ca Departamentul pentru relaţii interetnice din cadrul Ministerului Informaţiei Publice. Sub vechiul sistem, directorul departamentului pentru minorităţile naţionale, şeful biroului naţional cu problemele romilor avea statutul de Ministru. Conform noii organizări, două organisme – unul pentru romi şi altul pentru etnicii maghiari – sunt supervizate de Şeful Departamentului pentru relaţiile interetnice, care la rândul său este în subordinea Ministrului Informaţiei Publice. Logica din spatele abordării problemelor minorităţilor de către un minister responsabil cu "informaţia publică" este echivocă (interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. Dan Oprescu, Bucureşti, 2 februarie, 2001).

288 Strategia Guvernului, pag. 13.

289 Strategia guvernului, pag. 13.

290 Strategia guvernului, pp. 12-14.

291 Strategia guvernului, pag. 4.

292 Strategia guvernului, pag. 4.

293 Strategia guvernului, Acţiunea Nr. 63, pag. 20.

294 Strategia guvernului, pag. 4.

295 Strategia guvernului, pag. 3.

296 Strategia guvernului, pag. 5.

297 Strategia guvernului, pag. 11.

298 Strategia guvernului, pag. 8.

299 Strategia guvernului, pag. 8.

300 Strategia guvernului, pag. 22.

301 Interviu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor cu dl. Dan Oprescu, 2 februarie 2001, Bucureşti.

302 Strategia guvernului, Acţiunea 66, pag. 20.

303 Strategia guvernului, pag. 9.

304 Strategia guvernului, Acţiunea nr. 112, pag. 23.

305 Strategia guvernului, pag. 15.

306 Comitetul Naţiunilor Unite pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, "Concluding observations of Committee on the Elimination of Racial Discrimination: Romania, 12/04/2001. CERD/C/304/Add.85.", cea de-a 55-a sesiune, 2-27 august 1999.

307 Vezi Organizaţia pentru Securitate şi Co-operare în Europa, "Declaraţia de la summit-ul din Istanbul", para. 31 noiembrie 1999, Istanbul, document accesabil la adresa de Internet: http://www.osce.org/docs/english/1990-999/summits/istadecl99e.htm.

308 Vezi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, "Carta Securităţii Europene", para. 20, http://www.osce.org/docs/english/1990-1999/summits/istachart99e.htm.

309 Vezi Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Documentul de la Helsinki din 1992 “The Challenges of Change”, para. 30 şi para. 35, Helsinki, 9-10 iulie 1992, la adresa http://www.osce.org/docs/english/1990-1999/summits/hels92e.htm.

310 Într-adevăr, un membru al delegaţiei României, care a depus mărturie în fata CEDR în august 1999 a sugerat că acţiunea guvernamentală pentru ameliorarea situaţiei romilor este motivată de aspiraţiile României de a adera la Uniunea Europeană; dl. Dan Oprescu a declarat Comitetului că […] guvernul acordă […] o deosebită atenţie statutului romilor […] deoarece aderarea României la instituţiile Uniunii Europeane este condiţionată de acest fapt.” (Comitetul Naţiunilor Unite asupra eliminării discriminării, Rezumatul celei de-a 1337-a Şedinţă, CEDR/C/SR.1337, 10 august 1999.)

311 Conform Băncii Mondiale, 22% dintre cetăţenii români trăiau în anul 1999 sub nivelul sărăciei (Vezi Banca Mondială, "Romania at a Glance", document disponibil la următoarea adresă Internet: http://www.worldbank.org/html/extdr/regions.htm).