Starea îNVĂŢĂMÂntului

XIII. 1. Activitatea coordonatorilor educativi la nivelul unităţilor de învăţământ şi a diriginţilor

• 
  Analiza SWOT
  

PUNCTE TARI

• 
  experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
  
• 
  personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor educative derivate dintr-o problematică educativă diversă;
  

PUNCTE SLABE

în cadrul educaţiei formale, accentul cade pe transmiterea cunoştinţelor şi nu pe caracterul educativ al conţinutului; inexistenţa, de cele mei multe ori, a dimensiunii sociale în cadrul proiectării orelor de curs; neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra dezvoltării personalităţii elevului; perpetuarea mentalităţii eronate potrivit căreia elevul trebuie să se dedice integral studiului specific educaţiei formale; minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi, cadre didactice lipsa de formare în iniţierea, proiectarea, implementarea programelor educative; absenţa formării în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare; fondurile insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, dezinteresul pentru realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor extrabugetare; absenţa colaborării cadrelor didactice la nivel de şcoală; instabilitatea cadrelor didactice în sistem retribuţie necorespunzătoare a cadrelor didactice, lipsa altor facilităţi; rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunoştinţe; nerecunoaşterea activităţii educative a elevilor realizată în afara orelor de curs;

• 
  diversitatea programului de activităţi educative la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ;
  
• 
  experienţa cadrelor didactice dobândită în derularea proiectelor de cooperare europeană;
  
• 
  calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care menţine şi promovează specificul tradiţional alături de elementul de noutate;
  
• 
  transferul de metode didactice neconvenţionale centrate pe elev utilizate în cadrul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare în vederea ridicării calităţii şi eficienţei actului educaţional;
  
• 
  deschiderea oferită de disciplinele opţionale în conformitate cu interesele copiilor şi perspectivele de dezvoltare ale societăţii;
  
• 
  existenţa parteneriatului educaţional cu familia, comunitatea, organizaţiile guvernamentale şi non-guvernamentale în vederea responsabilizării acestora în susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional
  

Oportunităţi

• 
  redimensionarea „şcolii ” ca o comunitate autentică, temporală, contextuală, racordată la viaţa publică, prin promovarea unor politici de compatibilizare între starea de fapt şi standardele de atins
  

• 
  deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizare în viaţa comunităţii;
  
• 
  amplificarea dimensiunii europene prin accesarea noii generaţii de programe şi proiecte de cooperare internaţională;
  
• 
  valorificarea parteneriatului educaţional în zona formării profesionalizate pe diferite tipuri de educaţie complementară;
  
• 
  diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional din perspectiva descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei;
  
• 
  valorificarea conţinutului, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ formal în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană,
  
• 
  recunoaşterea statutului educaţiei non-formale de componentă esenţială a învăţării permanente;
  
• 
  valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de roluri;
  
• 
  interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor în şcoală;
  
• 
  interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
  
• 
  promovarea dialogului intercultural în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii;
  

Ameninţări

• 
  atitudinea şi demersurile pur formale sau menţinute la nivelul tradiţional în organizarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
  
• 
  promovarea unei mentalităţi dispreţuitoare la adresa activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
  
• 
  dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componentei educative;
  
• 
  pasivitatea cadrelor didactice;
  
• 
  neimplicarea conducerii unităţii de învăţământ în susţinerea şi organizarea proiectelor educative;
  
• 
  oferta redusă a CCD în domeniul educaţiei non-formale (inexistentă) şi a metodelor activ – participative;
  
• 
  oferta negativă a străzii.
  

XIII. 3. Evaluarea stării disciplinare in învăţământ

Monitorizarea frecvenţei la ore nu este un scop în sine, ci una din componentele demersului prin care se urmăreşte optimizarea procesului educativ.

Elevul încearcă să evite insuccesul, preferând să îşi petreacă timpul într-un mediu în care, crede el, se simte în în siguranţă sau se poate remarca. Din păcate, de cele mai multe ori, acest mediu îl reprezintă strada. Prevenirea acestor acte de inadaptare constituie premisele pentru o dezvoltare armonioasă a personalităţii copilului/tânărului.

Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot contribui doar la cronicizarea fenomenului.

Această schimbare în atitudine nu apare în mod brusc. Există întotdeauna indici relevanţi ai apariţiei ei. Orice eşec care nu este observat la timp, poate antrena un proces de inadaptare. Elevul se resemnează sau renunţă, devenind indiferent faţă de şcoală sau se revoltă împotriva insucceselor pe care nu reuşeşte să le învingă, încearcă anumite compensări prin care vrea să dovedească pentru el însuşi că poate să reuşeacă în unele lucruri, ceea ce, uneori, duce la fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor ore.

Şcoala, familia, comunitatea trebuie să colaboreze pentru realizarea următoarelor deziderate prioritare:

1. 
   Cresterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată. Identificarea surselor de stres şcolar.
   
2. 
   Crearea unui context familial propice dezvoltării intelectuale.
   
3. 
   Creşterea încrederii şi a relaţionării dintre copii, părinţi şi şcoală.
   
4. 
   Adaptarea programelor şcolare la particularităţile individuale ale elevului.
   
5. 
   Dezvoltarea stimei de sine a elevilor, construirea unei imagini de sine pozitive prin autocunoaştere şi dezvoltare personală.
   
6. 
   Dezvoltarea asertivităţii.
   

Raportarea situaţiei absenteismului la nivelul judeţului Tulcea în anul şcolar 2011-2012 a condus la realizarea următoarelor situaţii statistice:

Sem. I

	Septembrie 2011		Octombrie 2011			Noiembrie 2011			Decembrie 2011
	Nr. absenţe	Abs. motivate	Nr. absenţe		Abs. motivate	Nr. absenţe		Abs. motivate	Nr. absenţe	Abs. motivate
TOTAL	30341	8228	102618		40277	111507		41700	86318	38076
Incarcate pe platforma MECTS	29796	8153	102618		40277	109971		40981	86318	38076
Septembrie 2011				Octombrie 2011			Noiembrie 2011		Decembrie 2011

Sem. al II-lea

	Ianuarie 2012		Februarie 2012		Martie 2012		Aprilie 2012		Mai 2012		Iunie 2012
	Nr. absenţe	Abs. motivate	Nr. absenţe	Abs. motivate	Nr. absenţe	Abs. motivate	Nr. absenţe	Abs. motivate	Nr. absenţe	Abs. motivate	Nr. absenţe	Abs. motivate
TOTAL	66782	28035	122032	57415	129612	55431	38226	12125	121325	43304	66507	22192
Incarcate pe platforma MECTS	65897	27771	120677	56809	129612	55431	38052	12068	121325	43304	66507	22192

Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timpul redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.), determină mai multe probleme emotionale la copii decât în trecut şi, astfel, frecvenţa absenteismului şcolar este în creştere.

La acestea se adaugă presiunea grupului, diversele forme de dependenţă (riscul consumului de substanţe periculoase), metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de teste/examene etc, constituindu-se în adevaraţi factori de stres pentru elevi, care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema" prin fuga de la ore.

Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal acut, evident, al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.

Abandonul şcolar este o realitate a învăţământului preuniversitar de toate gradele din unităţile şcolare ale judeţul Tulcea, un fenomen care alterează evident traiectoria educaţională, formativă a copilului/tânărului.

Pe de o parte, efect al unor acţiuni perturbatoare cumulate şi, pe de altă parte, al lipsei unor acţiuni corective (nu coercitive!) necesare, abandonul se poate transforma în cauză pentru atitudini, fapte ce depăşesc sfera normalului (comportamental, etic, legal).

Datorită gravităţii semnificaţiilor şi urmărilor sale, abandonul este tratat prioritar, ca un fenomen deosebit, generator de consecinţe grave, pe termen scurt şi cu urmări nocive, pe termen lung.

Inventarierea şi analiza cauzelor identificate şi raportate de unităţile de învăţământ din judeţul Tulcea, relevă o diversitate de aspecte generatoare de situaţii de abandon şcolar.

Cea mai frecventă cauză care a generat abandonul şcolar este repetenţia. Eşecurile repetate, incapacitatea eleviilor de a atinge standarde minimale de performanţă, conduc la scăderea interesului faţă de şcoală. Elevii, dar mai ales membrii familiei, consideră faptul de a nu promova clasa drept un eşec personal, o jignire, o lezare a orgoliului, care se reflectă apoi asupra întregii familii, ca un stigmat. E de înţeles de ce copilul/tânărul nu se concentrează pe remedierea situaţiei la învăţătură şi/sau disciplină, ci preferă să părăsească sistemul, pe care îl percepe ca fiindu-i ostil.

A doua categorie însumează o multitudine de cauze de natură economică sau socio-familială (venituri sub limita minimă necesară, familia dezorganizată, plecarea părinţilor în străinătate, lipsa de implicare a familiei, căsătoria timpurie).

Cei mai mulţi elevi părăsesc şcoala în timpul învăţământului liceal, urmând cei din învăţământul gimnazial şi cel primar. În clasele a IX a şi a V a se constată cea mai ridicată rată a abandonului, elevii manifestând dificultăţi în a se adapta condiţiilor sistemului de învăţământ.

Situaţia socio-economică precară a unor familii reduce mult şansele accesului la educaţie şi la instruire a copiilor. Sărăcia limitează posibilităţile părinţilor de a oferi copiilor resursele minimale necesare educaţiei şi, în multe cazuri, aceştia pleacă să lucreze în străinătate. Momentul dificil al separării de părinţi este cu greu suportat de copii, unii dintre ei ajungând să manifeste dezinteres faţă de şcoală şi să nu recunoască autoritatea adulţilor în grija cărora au fost lăsaţi. La rândul lor, părinţii nu sunt informaţi despre evoluţia copiilor şi nu conştientizează consecinţele negative majore pe care le produc asupra dezvoltării psihice şi emoţionale a acestora.

O viaţă de familie dezorganizată, un climat de familie tensionat, absenţa modelelor pozitive (credibile, măsurabile) în imediata apropiere, constituie factori de risc care pot genera abandonul scolar.

Randamentul şcolar scăzut poate avea ca motivaţie interesul scăzut al părinţilor pentru activităţile şi rezultatele  şcolare şi/sau lipsa implicării adulţilor în pregătirea copiilor. Astfel, unii elevi au toleranţă scazută la efort intelectual şi datorită atitudinii indiferente, neglijente a unor părinţi faţă de actul educaţional şi faţă de evoluţia propriilor copii.

Aşadar, nemaifiind percepută ca o pârghie indispensabilă dezvoltării personale, şcoala poate să fie abandonată, înlocuită cu ocupaţii facile, creatoare de succes aparent şi imediat, de multe ori periculos. 

Tipuri de activităţi remediale (de prevenire, stopare, diminuare) a abandonului şcolar:

1. 
   invitarea (verbal/în scris) părinţilor la şcoală, pentru discuţii;
   
2. 
   vizite la domiciliul elevilor şi consilierea părinţilor;
   
3. 
   colaborarea şi desfăşurarea de activităţi comune cu psihologii şcolari;
   
4. 
   colaborarea şi desfăşurarea de activităţi comune cu asistenţii sociali şi mediatorii şcolari;
   
5. 
   activităţi derulate în baza protocoalelor/parteneriatelor cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Poliţia locală, Jandarmeria, Biserica,instituţii de cultură, O.N.G.-uri şi altele;
   
6. 
   iniţierea şi desfăşurarea de proiecte cu finanţare locală, naţională, internaţională, care presupun activităţi de conştientizare a importanţei actului învăţării şcolare;
   
7. 
   derularea de activităţi extraşcolare ştiinţifice, artistice, sportive, prin care să fie puse în valoare aptitudini, priceperi ale elevilor şi să fie exersată comunicarea interpersonală;
   
8. 
   implicarea părinţilor (familiilor) elevilor în activităţile derulate de şcoală.
   

Concluzionând, putem spune că abandonul şcolar este rezultatul unei combinaţii de cauze/factori interni şi externi. Fiecare abandon este un caz personal, o istorie unică, ceea ce înseamnă că şi “tratamentul” trebuie individualizat şi aplicat diferenţiat.

XIV. CONSILIERE ŞCOLARĂ, PROFESIONALĂ ŞI ÎN CARIERĂ
Problematica educatiei incluzive in unitatile de invatamant inspectate

Aspecte pozitive

• 
  toate şcolile din învăţământul urban beneficiază de funcţionarea specialiştilor din cabinetele de asistenţă psihopedagogică;
  
• 
  funcţionarea comisiilor Interne de Evaluare Continuă ca nuclee în viaţa şcolilor special şi integratoare;
  
• 
  dotare materială deosebită prin intermediul MECTS-ului, a cabinetelor de psihologie şi logopedie corelată cu o bogată experienţă practică în evaluare şi intervenţie individualizată/ personalizată datorită diversităţii cazuisticii întâlnite;
  
• 
  participare la programel naţionale ale MECTS pe problematica evaluării/expertizei copiilor cu nevoi special şi a integrării şcolare a copiilor deficienţi în învăţîmântul de masă;
  
• 
  echipe manageriale preocupate de menţinerea unui climat propice derulării optime a activităţilor din şcoli şi de deschiderea unităţilor şcolare spre comunitate;
  
• 
  antrenarea unor cadre didactice în practicarea terapiilor alternative şi eficientizarea serviciilor de recuperare prin utilizarea acestora( cromoterapie, dramaterapie, meloterapie etc.);
  
• 
  disponibilitatea cadrelor didactice de a desfăşura activităţi de voluntariat, implicarea lor în SNAC ( Strategia Naţională- Acţiunea Comunitară) în special, în derularea procesului de integrare şcolară;
  
• 
  multe şcoli din mediul rural au fost arondate unor cabinete de asistenţă psihopedagogică zonale;
  
• 
  din ce în ce mai multe cadre didactice sunt deschise faţă de problematica educaţiei incluzive, încercând să-şi adapteze demersul didactic nevoilor speciale ale elevilor;
  
• 
  cadrele didactice care lucrează cu elevi cu CES au elaborat, împreună cu profesorii de sprijin, programe adaptate;
  
• 
  elevii cu CES, cadrele didactice care lucrează cu aceştia şi părinţii elevilor sunt consiliaţi de către profesorii itineranţi/ de sprijin;
  
• 
  şcolile care nu au fost arondate unor cabinete de asistenţă psihopedagogică (din cauza situării în teritoriu) beneficiază de intervenţia specialiştilor de la CJRAE – CJAP;
  
• 
  prin asigurarea transportului şcolar s-a îmbunătăţit frecvenţa elevilor la cursuri;
  

mixarea claselor, aşezarea (în sala de clasă) a elevilor rromi printre ceilalţi colegi, personalizarea claselor şi organizarea diverselor activităţi interculturale determină reducerea fenomenului de discriminare şi eliminarea segregării.

Aspecte negative

• 
  există încă şcoli care, din cauza situării în teritoriu, nu pot beneficia de serviciile de specialitate ale cadrelor de la CJRAE;
  
• 
  raportat la numarul mare de elevi cu CES şi la răspândirea lor în teritoriu, există un număr insuficient de profesori de sprijin educational;
  
• 
  menţinerea mentalităţii că profesorii au responsabilitate educaţională doar în cazul elevilor cu posibilităţi normale de învăţare, elevii cu CES intrând sub responsabilitatea strictă a specialiştilor din învăţământul special;
  
• 
  acordarea serviciilor de terapie logopedică specializată, în învăţământul obişnuit, este posibilă doar pentru ciclul preşcolar şi I-IV, segmentul V-VIII fiind descoperit ;
  
• 
  există dificultăţi în respectarea principiului continuităţii pe post/catedră datorită numărului mare de suplinitori.
  
• 
  insuficienţa spaţiilor şi dotărilor necesare derulării optime a activităţilor specifice (manuale, material didactic auxiliar;
  
• 
  dificultăţi de organizare a unui process therapeutic- recuperator eficient ca urmare a constituirii eterogene a colectivelor de elevi( vârstă, grad de deficienţă etc.) şi a disfuncţiilor din procesul de orientare şcolară şi şcolar- profesională;
  
• 
  imposibilitatea de a satisface necesarul de servicii dat de incidenţa crescută a copiilor cu tulburări de limbaj;
  
• 
  abandonul şcolar crescut al copiilor rromi în clasele gimnaziale, datorită sărăciei şi căsătoriei precoce
  

XV. ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ

XV. 1.Tipuri de activităţi. Programe, proiecte şi acţiuni ( organizate la nivel naţional, interjudeţean, judeţean).
În anul şcolar 2011-20112 programele educative s-au concretizat în activităţi complexe, concursuri, spectacole, expoziţii .

S-au completat şi s-au aprofundat cunoştinţe curriculare, s-au descoperit şi s-au afirmat talente, s-a dezvoltat creativitatea şi capacitatea de investigaţie.

Numărul copiilor care au frecventat cercurile Palatului Copiilor Tulcea a crescut comparativ cu anii anteriori, poate şi datorită dotărilor, extinderilor, noilor strategii de realizare a programelor şi activităţilor .

Actiunile si demersurile eduationale s-au concentrat asupra pregatirii si formarii continue a cadrelor in domeniu,a asigurarii calitatii demersului educativ,avand la baza proiecte si programe educative noi sau in derulare:

-Programul activitatilor educative din curriculum

-Program de educatie civica,de prevenire si combatere a consumului de droguri

-Calendarul activitatilor educative extrascolare
Proiectele şi acţiunile Palatului Copiilor Tulcea în anul şcolar 2011 -2012:

• 
  Proiectul de parteneriat cu ROMPETROL GROUP CORPORATE CENTER-Contractul de sponsorizare de 45000Ron in Programul ,,Impreuna pentru fiecare” utilizat de catre Palatul Copiilor in montarea unor panouri solare in Complexul Scolar Bididia
  
• 
  Programul de parteneriat cu ASOCIATIA CENTRU ECOLOGIC GREEN AREA in proiectul ,,Romania Verde” prin care Palatul Copiilor si-a asigurat un film de promovare a gradinilor botanice selectate,ghid turistic cu informatii despre zona noastra,o pagina web dedicata proiectului
  
• 
  DMI-,,Accesul la educatie si formare profesionala initiala de calitate”-prin organizare de instruiri privind desfasurarea activitatilor in teritoriu.
  

Foarte mulţi elevi înscrişi la Palatul Copiilor Tulcea au obţinut premii şi menţiuni la diferite concursuri, festivaluri şi olimpiade şcolare:

Locul I, Festivalul Internaţional al Şahului Teleormănean, categoria 10 ani –Prajovschi Liviu – sept.2011;

Locul I,Turneul de şah, „Căluşul de fildeş”, categoria 10 ani –Prajovschi Liviu – mai 2012;

Locul I, Festivalul Internaţional al Şahului Tulcean, Grand Prix- Prajovschi Liviu august 2012;

Locul II, Festivalul Internaţional al Şahului Tulcean, Grand Prix-Milea Teodor – august 2012 ;

Locul I, Festivalul Internaţional al Şahului Tulcean, turneul de juniori –Călin Dragoş –august 2012;

Locul I,Cupa Palatului Copiilor- Prajovschi Liviu- iunie- 2012;

Locul II, Cupa Palatului Copiilor –Sava Dragoş- iunie 2012 ;

Locul III,Cupa Palatului Copiilor –Oprea Marius – iunie 2012 ;

Locul I,Cupa Primăverii-Taran Vlad- martie 2012;

Locul II,Cupa Primăverii- Prajovschi Liviu –martie 2012 ;

Locul I,Cupa Unirii- Prajovschi Liviu –ianuarie 2012;

Locul II,Cupa Unirii-Taran Vlad- ianuarie 2012 ;

Locul III,Cupa Unirii- Colcer Andrei – ianuarie 2012

Locul I,Olimpiada Sportului Şcolar, Faza judeţeană – Colcer Andrei – mai 2012;

Locul II,Olimpiada Sportului Şcolar, Faza judeţeană – Prajovschi Liviu- aprilie 2012

Locul I, Cupa C.S.S. Galaţi ” Dunărea ”- 6 iunie -2012- judo- 6 premii

Locul I, Cupa „Tomis ”- Constanţa – 23 mai 2012- judo- 5 premii

Diplome de Excelenţă – Concurs naţional „Vapoare pe Marea Neagră ”- Constanţa – pictură –desen – 2 diplome

Premiul III- Concurs Naţional „Suflet de stea ”- 2 premii- pictură- desen

Premiul artistic – „Ziua Armatei ”, „Dobroge Măicuţă Bună ”, ” 1 Decembrie ”- pictură-desen ;

Premiul I- Colinde colorate – 5 premii

Premiul II- Colinde colorate – 3 premii

Premiul III- Colinde colorate

Premiul I- Mărţişoare colorate – 4 premii

Premiul II – Mărţişoare colorate

Premiul III- Mărţişoare colorate

Premiul artistic –Concursul ”Eminescu, mai aproape de noi ”

Premiul artistic „Unirea în cuget şi-n simţiri”

Premiul artistic – Învierea Domnului

Premiul I- Învierea Domnului – 4 premii

Premiul II- Învierea Domnului – 3 premii

Premiul III- Învierea Domnului – 2 premii

Premiul I- Concurs pictură –Plaza Mall

Premiul II – Concurs pictură –Plaza Mall

Premiul I- Concurs „Idee şi obiect ”- 4 premii

Premiul II- Concurs „Idee şi obiect ”

Premiul III- Concurs „Idee şi obiect ”

Premiul I- Concurs „Eu şi universul ”- 2 premii

Premiul II-Concurs „Eu şi universul ”- 2 premii

Premiul III- Concurs „Eu şi iuniversul ”

Diplomă de excelenţă – Muzeul de Artă populară şi etnografie

Premiul I- Concurs judeţean „Nuferii Deltei ” -4 premii – dans modern

Premiul II- Concurs judeţean „Nuferii Deltei ”- 2 premii – dans modern

Premii de excelenţă –Concurs judeţean – 4 premii – dans modern

Marele premiu- Concurs Internaţional „Ritm – 2011”- Focşani

Premiul I- Concurs Internaţional –„Ritm – 2011”- Focşani – 3 premii

Premiul artistic –Expoziţia de artă „Ziua armatei române ”- tapiserie- etnologie

Premiul artistic – Expoziţia „Dobrogea măicuţă bună ”

Premiul I- Concurs „Ziua Naţională a României ”- 2 premii

Premiul II- Concurs „Ziua Naţională a României”

Premiul I- Expoziţia concurs „Colinde colorate ”- 3 premii

Premiul II- Expoziţia concurs „Colinde colorate ”- 2 premii

Premiul artistic- Expoziţia „Eminescu mai aproape ”

Premiul artistic –Expoziţia „Unirea în cuget şi-n simţiri ”

Premiul I- Expoziţia „Mărţişoare colorate ”- 4 premii

Premiul II- Mărţişoare colorate- lucrare colectivă

Premiul I-Concurs de artă Plaza Mall

Premiul II- Concurs Plaza Mall

Premiul I- Expoziţia „Învierea Domnului ”- 3 premii

Premiul I- Expoziţia „Eu şi universul ”- 2 premii

Premiul special- Expoziţia „Ziua pământului”

Diplomă de excelenţă ” Micul etnograf ”

Premiul I- Expoziţia „Idee şi obiect ”- 3 premii

Premiul II- Expoziţia „Idee şi obiect ”- 4 premii

Premiul III-Expoziţia „Idee şi obiect ”- 2 premii

Premiul I- Concurs Naţional de artă textilă – Buzău – 5 premii

Premiul II –Olimpiada „Meşteşuguri Artistice tradiţionale –Sibiu – 2 premii

Marele premiu- -Concurs Intenaţional „Ritm 2011”- Focşani- dans aerobic

Premiul I- Concurs Internaţional „Ritm- 2011”- Focşani – 2 premii

Premiul I- Concurs „Generaţia mileniul III”- dans aerobic

Premii de excelenţă – Concurs judeţean- 2 premii –dans aerobic

Premiul I- Concurs judeţean Bârlad – 3 premii

Premiul de excelenţă – Concurs judeţean Bârlad

Premiul I, “Păpuşile” faza judeţeană Tulcea

Premiul special “Păpuşile” faza judeţeană Tulcea

Premiul pentru costume faza judeţeană

Premiul II- Concurs Naţional Teatru de Revistă – iunie 2012 , Buşteni

Premiul de interpretare- Concurs Naţional Teatru de Revistă – iunie 2012 , Buşteni

Premiul III- Festivalul Judeţean de Folclor pentru copii – aprilie 2012, Tulcea

Diplomă de excelenţă-Concurs Naţional Teatru de Revistă – iunie 2012 , Buşteni

Premiul I-Festivalul de colinde „Leru-i Ler” – decembrie 2011 – Tulcea

Locul I –Expoziţie concurs de arta “Colinde Colorate” – cerc ecologie- ecoturism

Locul I – Expozitiei concurs de arta “Martisoare Colorate ” martie 2012

Premii Speciale –Expozitia concurs “Ziua Pămânatului” – 4 premii

Locul II – Concursul “Eu si Universul”

Locul I – Simpozionul Judetean “Pro Natura”

Locul I – Concursul National “Prietenii Deltei “ Tulcea 2012

Realizarea de emisiuni la Accent TV- Septembrie 2011- Iunie 2012- reporter TV

Emisiuni lunare de 30 min. cu aspecte din activităţile şcolilor tulcene, ale palatului şi ale cluburilor cu impact la public .

Participarea la 2 activităţi naţionale „Avocatul elevului ”- proiect premiat

Concurs naţional de proiecte premiul III cu tema „Nediscriminarea ”

Locul I- Concursul judeţean de electronică

Locul II- Concursul judeţean de electronică

XV.2 Cluburile Sportive Şcolare
Calitatea actului didactic desfăşurat de către cele 19 cadre didactice la cele 41 grupe cu 554 elevi se reflectă în următoarele rezultate obţinute la nivel naţional:
Faza naţională

Nr. crt	Disciplină sportivă	Număr locuri			Număr componenţi la Centrul Naţional Olimpic
		I	II	III
1	Atletism	-	3	-	-
2	Kaiac-canoe	3	6	4	6
3	Lupte	-	-	3	2
4	Handbal- junioare IV	-	-	1	-

5 Tendinţe şi perspective

• 
  Plafonarea majorităţii profesorilor/antrenori care asigură instruirea sportivilor.
  
• 
  Selecţia empirică, în scopul completării grupelor.
  
• 
  Tentaţia unor cadre didactice de a transfera elementele de perspectivă la alte cluburi.
  
• 
  Slabe perspective de promovare a unui număr mai mare de sportivi de certă valoare la loturile naţionale.
  

XVI. POLITICI DE INTEGRARE SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR. ACTIVITATEA DE O.S.P.
XVI. 1. Situaţia încadrării elevilor cu deficienţe în învăţământul de masă şi a celor care funcţionează încă în şcoli speciale.

• 
  Acordarea asistenţei psihopedagogice pentru elevi, părinţi şi cadre didactice pe probleme vizând adaptarea şcolară a copiilor/ elevilor, cunoaşterea/ autocunoaşterea, relaţionarea interpersonală şi socială, managementul informaţiilor şi învăţării, calitatea stilului de viaţă.
  
• 
  S-a procedat la evaluarea psihopedagogică a elevilor cu dificultăţi de adaptare şcolară, a elevilor aflaţi în situaţii de eşec/ abandon şcolar, monitorizarea celor cu cerinţe educative speciale, stabilirea, împreună cu părinţii şi cadrele didactice, a modalităţilor de lucru în cazurile respective. Profesorii psihologi de la C.J.A.P. şi cabinete, împreună cu asistenţii sociali de la C.J.R.A.E. au făcut parte şi din comisiile interne de evaluare continuă pentru copii/ elevi cu c.e.s.
  
• 
  Consilierea/intevenţia psihopedagogică pentru educarea comportamentului non–violent şi reducerea violenţei în şcoli.S-a realizat prin activităţi individuale şi de grup cu elevi, părinţi, cadre didactice, insistându-se asupra modalităţilor dezirabile de comunicare/ relaţionare, identificarea şi monitorizarea cazurilor cu potenţial violent,în scopul prevenirii/ diminuării comportamentelor de risc şi prin intervenţia specializată în unele situaţii.
  
• 
  Evaluarea psihosomatica a elevilor ce urmau a fi inscrisi in clasa pregatitoare.
  

S-au format opt comisii de evaluare formate din profesori consilieri scolari si au fost repartizati elevi si parinti cuprinsi in cazuistica evenimentului educational amintit, pentru examinare si orientare/reorientare spre inscriere in grupa mare/clasa pregatitoare/clasa I.

• 
  Organizarea şi derularea activităţilor de marketing educaţional.
  

S-au realizat studiile psiho-sociologice privind opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor din clasele a VIII-a, a X-a filiera tehnologică, pentru continuarea studiilor în anul şcolar 2012 - 2013 , cele prevăzute în programele C.J.A.P./cabinetelor şi în proiectele de parteneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea.

• 
  Consilierea carierei elevilor. Au fost cuprinşi, în principal, elevi din clasele terminale, activităţile desfăşurându-se în concordanţă cu prevederile Planului Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic. În perioada 24 – 26 mai 2012, s-a desfăşurat Târgul de Ofertă Educaţională pentru elevii din clasa a VIII-a, la care C.J.A.P a fost coorganizator.
  
• 
  Implicarea în activităţile de formare continuă a cadrelor didactice.S-a realizat prin participarea profesorilor consilieri la activiţăţile metodice ale diriginţilor, învăţătorilor, educatoarelor.
  

• 
  Coordonarea metodică a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică şi asigurarea circuitului informaţional/ documentar de specialitate s-a realizat prin informări, activităţi metodice lunare la sediul C.J.A.P., prin îndrumarea activităţii, individual, în cabinete, utilizarea modalităţilor informatice de comunicare, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice şi revista semestrială.
  

Obiective asumate cu consultarea Centrului de Prevenire, Evaluare

şi Consiliere Antidrog Tulcea şi Centrului Regional Împotriva Traficului de Persoane Constanţa:

►Informarea/ consilierea elevilor şi a părinţilor cu privire la riscurile consumului de droguri , prevenirea consumului de droguri de către elevi şi intervenţii timpurii pentru elevii cosumatori.Activităţile s-au desfăşurat în unităţile şcolare în cadrul programelor „FRED GOES NET”, „Cluburi antidrog” şi „Părinţi responsabili” în parteneriat cu C.P.E.C.A. Tulcea.

►Prevenirea traficului de persoane/elevi prin activităţi de informare/consilere în unităţile şcolare în parteneriat cu C.R.Î.T.P. Constanţa.

1. 
   Programe şi cursuri de formare
   

Titlul program	Tipul de program	Nr. programe derulate	Locul de desfăşurare U/R	Grup ţintă	Durata cursului (nr. ore)	Nr. participanţi	Evaluare/ certificare/ credite-Da/Nu
Eu şi copilul meu	Formare continuă	2	DGASPC Tulcea (U)	Profesori consilieri şcolari	16	46	Certificat de participare
Abuzul copilului în familie – manifestări şi efecte	Formare continuă	1	CJRAE/CJAP (U)	Profesori consilieri şcolari	16	18	Certificat de participare
Strategii în terapia ocupaţională	Formare continuă	1	CJRAE/CJAP (U)	Profesori consilieri şcolari	16	55	Certificat de participare
Incursiune în lumea autismului	Formare continuă	1	CJRAE/CJAP (U)	Profesori consilieri şcolari	16	20	Certificat de participare

2. 
   Activităţi metodico- ştiinţifice
   

Denumirea activităţii	Tipul activităţii	Locul desfăşurării	Nr. participanţi	Mediul(U/ R)
1.Educaţia pentru carieră a elevilor în contextul globalizării 2. Abordarea unitară a activităţilor de evaluare, informare, consiliere, orientare de către profesorii consilieri	Sesiune de referate/comunicări comunicări Atelier de lucru	Sediul C.J.R.A.E./C.J.A.P. Sediul C.J.R.A.E./C.J.A.P.	25 25	U U

Calitate

La activităţi a participat personalul de specialitate al C.J.A.P. şi C.Ş.(I.)A.P., fiind un exerciţiu util în elaborarea/ susţinerea/dezbaterea unei lucrări ştiinţifice cu aplicaţie la activitatea concretă şi un bun prilej de împărtăşire a experienţei în cadrul atelierelor de lucru.

Impact

Au fost elaborate 9 comunicări / referate, publicate în „ Revista de Asistenţă Educaţională”, Nr. 1 , 2012 .

Valori adăugate

S-a reuşit obţinerea codului ISSN pentru publicaţia on-line a C.J.R.A.E.

4. Parteneriate

Denumirea programului	Parteneri interni	Forma de finalizare (protocol, convenţie. Etc.)	Observaţii:
1.„CLUBURI ANTIDROG”	Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea.I.S.J., Licee, Grupuri Şcolare, Şcolile de Arte şi Meserii din mediul urban C.P.E.C.A.,I.S.J. şi unităţi şcolare	Protocol Program	Grup ţintă: elevi
2. Educaţie pentru viaţa de familie	Fundaţia Tineri pentru Tineri, I.S.J., C.J.R.A.E., şi unităţi şcolare	Program	Grup ţintă: elevi
Fred Goes Net	Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea.I.S.J., Licee, Grupuri Şcolare, Şcolile de Arte şi Meserii din mediul urban C.P.E.C.A.,I.S.J. şi unităţi şcolare	Protocol Program	Grup ţintă: elevi

5. 
   Numărul elevilor consiliaţi pe nivel de învăţământ
   

	Numărul elevilor consiliaţi pe nivel de învăţământ – în anul şcolar 2011 - 2012
	Preşcolar		Primar		Gimnazial		Liceal
	Urban	Rural	Urban	Rural	Urban	Rural	Urban	Rural
Numărul elevilor consiliaţi	2206	2549	2258	3247	2569	2965	4329	783
Total		2549	2258	3247	2569	2965	4329	783

5. 
   Marketing educaţional:
   

►Studiu privind opţiunile şcolare/ profesionale ale elevilor claselor a VIII- ,a X-a filiera tehnologică pentru continuarea studiilor. Rezultatele prelucrării/ interpretării datelor au fost transmise la I.S.J şi au fost utilizate în cadrul Comitetului Local pentru dezvoltarea Parteneriatului în Învăţământul Profesional şi Tehnic pentru fundamentarea planului de şcolarizare 2012 – 2013.

►Cercetarea sintalităţii grupurilor şcolare. Rezultatele au fost utilizate pentru îmbunătăţirea climatului educaţional din clasele de elevi.

5. 
   Diseminarea informaţiilor
   

►S-a realizat prin revista proprie, pliante şi mijloacele informatice de comunicare (site-ul C.J.R.A.E.).

1.