Preocuparea profesorilor de matematică şi informatică pentru formare continuă în cadrul asigurat de CCD şi universităţi
Elaborarea CDŞ -urilor în conformitate cu tot ceea ce reprezintă argumente obiective de referinţă, conţinuturi, modalităţi de evaluare, bibliografie
Calitatea managementului orei de specialitate – organizarea şi conducerea clasei; relaţia profesor - elev, crearea mediului favorabil desfăşurării lecţiei, finalităţile şi îndeplinirea obiectivelor
Existenţa unei preocupări speciale în şcoli pentru pregătirea examenelor naţionale.
Calităţile personale şi profesionale ale cadrelor didactice cu ţinută pozitivă privind conduita în şcoală şi raportul cu elevii, atitudinea în clasă, cunoştinţele de specialitate rezultatele obţinutete cu elevii în diverse concursuri sau olimpiade
Exemple : catedrele de matematica Liceul Gr. Moisil, Colegiul S.Haret, Şcoala Al. Ciucurencu, Şcoala nr. 5 Tulcea
Participarea la concursuri devenite tradiţionale , la nivel interjudeţean, judeţean şi regionale
Majoritatea cadrelor didactice au planificările calendaristice realizate computerizat, conform programelor de matematică Proiectarea pe unităţi de învăţare a devenit o practică curentă.
Se respectă structura şi alocările orare din actualul plan cadru de învăţământ.
În comisiile metodice ale profesorilor s-au dezbătut planificări model.
Planificările anuale acoperă integral programa şcolară la nivel de obiective de referinţă şi conţinuturi.
Existenta mijloacelor de informare (internet) şi multiplicare.
Colaborarea între membrii catedrei.
PUNCTE SLABE
In activitatea de la clasă, profesorul şi elevii nu pot relaţiona, fie datorită unui stil de predare inactiv, fără o strategie didactica bine organizată, neluându-se în considerare nevoile elevilor;
Dezinteres în selectarea materialului didactic de specialitate
Criteriile de evaluare nu sunt întotdeauna definite clar, nota obţinută de elev nu este motivată în faţa elevului;
Încadrarea în timp neadecvată;
Supraîncărcarea elevilor cu tema pentru acasă, de multe ori ineficientă şi neverificată;
In mediul rural unele schimbări aduse programelor de matematică nu au fost puse în practică.
Puţine cadre didactice au elaborat programe de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe la învăţătură.
Unele cadre didactice au elaborat planificări calendaristice care nu sunt adaptate particularităţilor claselor de elevi.
Există un oarecare formalism în elaborarea planificărilor calendaristice.
Programa nu corespunde nevoilor şi aşteptărilor elevilor (este mult prea încărcată cu noţiuni teoretice);
Tendinţa de şablonizare a documentelor de proiectare şi planificare didactică
OPORTUNITĂŢI
existenţa programelor Ministerului Educaţiei, Cercetării ,Tineretului şi Sportului de formare a cadrelor didactice;
existenţa la nivelul judeţului, a formatorilor naţionali şi regionali de profesori,pe specialităţi, posibilitatea accesării de fonduri europene în scopul perfecţionării resurselor umane şi îmbunătăţirii educaţiei elevilor;
cursuri de formare pe management de proiect;
interesul crescut al comunităţii locale pentru transformarea şcolilor în centre de educaţie deschise atât elevilor cât şi adulţilor, exprimat prin invitarea şcolilor ca partener în programele educative ale comunităţii locale;
accesul creat cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, prin aplicarea programelor de implementare a tehnologiilor de comunicare şi informare în mediul şcolar şi comunitar
creşterea rolului partenerilor educaţionali în dezvoltarea unităţilor şcolare ;
Existenta mijloacelor de informare (internet) şi de multiplicare
AMENINŢĂRI
scăderea populaţiei şcolare , cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei şcolare;
imposibilitatea încadrării cu personal didactic calificat/titular în unităţile şcolare izolate, cu
efective mici de elevi;
existenţa unui nr. 23 cadre necalificate
imposibilitatea deplasării efectivelor mici de elevi de la unităţile izolate la şcolile din comună;
lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională
şi/sau managerială;
tendinţa de şablonizare a documentelor de proiectare şi planificare didactică
B. Prezentarea opţionalelor:
Număr
Motivaţie
Eficienţă
Constatări pozitive
Aspecte de remediat
70
Majoritatea disciplinelor opţionale au la bază solicitările venite din partea elevilor şi argumentele aduse de profesori.
Se asigură satisfacerea nevoilor de cunoaştere şi exersare a aptitudinilor elevilor;
Se asigură aprofundarea cunoştinţelor în specialitate şi unele domenii.
Majoritatea elevilor obţin rezultate bune la aceste discipline;
Tematicile propuse nu ţin cont uneori de specificul local
Elevii doresc să-şi lărgească orizontul de cunoaştere în domenii complementare celor impuse de curriculumul obligatoriu;
Asigurarea unor legături interdisciplinare
Nu sunt valorificate suficient materialele realizate de elevi în cadrul orelor – discipline opţionale;
În unele şcoli CDŞ -ul este folosit pentru completarea catedrelor şi nu la cererea elevilor;
La şcolile cu clase paralele, pentru a satisface toate cererile elevilor, ar trebui organizate grupe cu elevi din mai multe clase.
C. Calitatea activităţii cadrelor didactice asistate
Puncte tari
Puncte slabe
Cadrele didactice calificate folosesc metode interactive în antrenarea tuturor elevilor în procesul de învăţare în clasă.
În cadrul comisiilor metodice/de catedră s-au realizat interasistenţe la ore.
Toate cadrele didactice au respectat şi asigurat caracterul ştiinţific al lecţiilor.
Activitatea didactică se remarcă prin corespondenţa dintre conţinutul predat-învăţat, cerinţele programei.
Activităţile de învăţare sunt proiectate şi se desfăşoară în viziune sistemică.
Strategiile de predare utilizate, sunt alese în conformitate cu conţinuturile şi resursele disponibile.
Organizarea orelor, atmosfera din clasă şi relaţiile interpersonale sunt bune, iar elevii le considera stimulative.
Profesorii cu experienţă dirijează elevii în mod eficient.
Temele pentru acasă sunt bine concepute şi contribuie la învăţare.
Se asigură cadrul afectiv propice desfăşurării lecţiilor, succesiunea logica a situaţiilor de învăţare, adaptarea metodelor de instruire la obiective şi conţinut.
Explicaţiile date şi exemplele alese sunt clare, concise, lămuritoare.
Strategiile didactice adoptate sunt în concordanţă cu obiectivele fixate, sunt de tip activ, participativ şi informativ îmbinându-se în mod armonios metodele clasice cu cele moderne, reuşindu-se astfel parcurgerea programei.
Profesorii operează cu terminologia specifică disciplinei, respecta conţinutul ştiinţific al disciplinei, dovedind o buna pregătire metodica şi de specialitate.
Predomină aspectul formativ, creându-le elevilor priceperi, deprinderi de exprimare a ideilor proprii.
Învăţarea diferenţiată în funcţie de nivelul de pregătire al elevilor nu se aplică la fiecare clasă.
În cadrul comisiilor metodice/de catedră nu s-au realizat interasistenţe la ore.
Mai există peste tot loc pentru folosirea eficientă a strategiilor didactice, a metodelor, a stilurilor şi creativităţii profesorului.
Se lucrează prea mult frontal cu clasele de elevi.
Printre strategiile didactice alese predomină cele clasice, mai rar lucru în echipă.
Profesorii intervin prea des în răspunsurile elevilor, suplinind adesea inactivitatea elevilor
Majoritatea manualelor nu se ridica la un nivel calitativ acceptabil.
Prea desele schimbări ale conţinuturilor programei şcolare, care nu permit o acomodare a profesorilor cu materia predată.
Încă nu se folosesc pe scară largă metode alternative de predare
Se lucrează prea puţin pe grupe în funcţie de capacităţile elevilor;
Feed-back-ul în ce priveşte progresul realizat de elev nu este continuu.
Se constată încă reticenţă la folosirea softurilor de matematică
Interesul din ce în ce mai scăzut al elevilor pentru învăţare.
Temele pentru acasă sun verificate uneori formal.
Oportunităţi
Ameninţări
Ofertă variată de cursuri de perfecţionare din partea CCD şi universităţilor
Îmbătrânirea corpului de cadre didactice;
Numărul redus de cadre care intră în sistem.
Slaba motivare a unor tineri absolvenţi de facultate pentru cariera didactică;
Lipsa motivaţiei la o parte din cadrele didactice.
Propuneri, soluţii de optimizare:
Orientarea controlului şi îndrumării cu preponderenţă spre mediul rural;
Aplicarea la clasă a strategiilor didactice cu rol de activizare a clasei;
Implicarea într-o măsură mai mare a metodiştilor în activitatea de îndrumare;
Realizarea unor inspecţii neanunţate dinainte
Creşterea frecvenţei inspecţiilor de specialitate şi întărirea caracterului de îndrumare şi consiliere
Formarea unor deprinderi de muncă intelectuale independente
Stimularea morală a muncii de calitate prestate şi popularizarea rezultatelor pozitive obţinute
Diseminarea periodică a informaţilor prin eficientizarea fluxului de informaţii
Monitorizarea permanentă a pregătirii pentru examenele naţionale
Exemple de bună practică:
Activitatea şi rezultale obţinute de colectivele de profesori de la şcolile: Colegiul Dobrogean „S. Haret”, Şcoala „Al. Ciucurencu”, Şcoala Nr. 5 Tulcea, Şcoala „N. Bălăşescu”, Şcoala „I. Neniţescu”, Şcoala „I.L. Caragiale” Tulcea.
D. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
Metodele de predare sunt proiectate , astfel încât la orele de matematica şi informatică se utilizează materialul didactic existent , precum şi auxiliare curriculare.
Metodele de predare facilitează în cazul orelor de matematica , implicarea activă a elevilor.
Profesorii relaţionează cu elevii pe parcursul orelor de matematică şi informatică, managementul claselor este corespunzător în cazul activităţii frontale necesitând îmbunătăţiri în cazul activităţilor de învăţare diferenţiată şi pe grupe de elevi în vederea atingerii standardelor educaţionale specifice disciplinelor matematică şi informatică.
E. Aspecte al procesului de evaluare: curentă, secvenţială şi la final de semestru
rezultate şcolare la disciplina analizată, mai ales dacă reprezintă o probă la examenele nationale.
PUNCTE TARI
Evaluarea se face în mod obiectiv pe parcursul orelor la majoritatea orelor inspectate
Cadrele didactice inspectate utilizează metode moderne de evaluare pentru elevi, utilizându-se ghidul de evaluare elaborat de CNEE.
Evaluarea se face ritmic, după fiecare unitate de învăţare, respectându-se ROFUIP
Probele de evaluare aplicate au cuprins itemi caracterizaţi prin claritate şi concizie, stabiliţi pentru obiective de cunoaştere şi pentru competenţele urmărite.
Se realizează interpretarea rezultatelor iniţiale sau sumative şi se urmăreşte progresul înregistrat de elevi.
PUNCTE SLABE
Folosirea matricelor de evaluare, nu se acordă atenţie autoevaluării.
Nu sunt verificare ritmic caietele de notiţe ale elevilor
Nu se urmăreşte formarea de priceperi abilităţi practice
Nu s-a realizat interpretarea rezultatelor iniţiale sau sumative şi nu se urmăreşte
progresul înregistrat de elevi în unele scoli
F. Acţiuni şi activităţi desfăşurate la nivel de unităţi, comisii metodice, cercuri
pedagogice, în specialitate, studii, cercetări, publicaţii realizate la nivelul
disciplinei
Sem.
Denumirea
activităţii
Grup ţintă.
Perioada
Loc de desfăşurare
Organizatori
I
1) Analiza rezultatelor la examenele naţionale. Planuri de măsuri realizate la nivelul şcolilor pentru remedierea deficienţelor.
Unităţile şcolare care au avut un procent de promovabilitate de 0% - 50%, vor aduce, la această acţiune, materialele de analiză şi planurile realizate.
corelarea obiectivelor stabilite la nivel naţional cu cele de la nivel judeţean şi local,
respectarea legalităţii în ceea ce priveşte aplicarea curriculum-ului naţional şi cel la decizia şcolii, reflectată în planificările calendaristice
utilizarea manualelor aprobate de MECTS
programele pentru disciplinele opţionale sunt în general corect elaborate şi au fost prezentate la I.S.J. spre avizare în termenul prevăzut de calendarul constituirii C.D.Ş.
realizarea evaluării iniţiale a elevilor, conform unor teste unitare la nivel de judeţ şi monitorizarea gradului de valorificare acesteia prntru ameliorarea rezultatelor elevilor;
desfăşurarea conform planificării a activităţii de îndrumare şi control, a programului de inspecţii de specialitate curente şi pentru gradele didactice;
urmărirea în inspecţia de specialitate a metodelor activ–participative, a activităţilor pe grupe de elevi şi individuale, pe baza fişelor de lucru, diversificării instrumentelor de evaluare şi a utilizării modalităţilor alternative de evaluare;
stabilirea tematicii activităţilor metodice corespunzător nevoilor de formare a cadrelor didactice;
comunicare eficientă, pe diverse canale, în ambele sensuri, care duce la o bună informare a personalului didactic, dar şi a inspectorului de specialitate despre situaţia din sistem
numarul redus de ore la aceste discipline comparativ cu complexitatea conţinuturilor;
scăderea continuă a ponderii profesorilor titulari, îndeosebi în mediul rural şi creşterea numărului de titulari/ suplinitori calificaţi de alte specialităţi care au în catedră ore de biologie/chimie/fizică;
renunţarea la cariera didactică a unora dintre suplinitorii calificaţi aflaţi în primii ani de învăţământ, datorită lipsei perspectivei de a se titulariza / a navetei dificile sau imposibile;
numărul mare de catedre constituite la 2 sau chiar 3 şcoli, datorită numărului mic de ore din planurile de învăţământ şi scăderii numărului de clase;
suplinitorii calificaţi pe alte specialităţi/ suplinitorii necalificaţi încadraţi pe catedre mozaic nu participa la activităţile metodice;
lipsa laboratorului sau dotării sub necesar a acestuia în multe şcoli din mediul rural, astfel încât lucrările de laborator se efectuează doar demonstrativ;
în unele laboratoare nu sunt afişate regulile de protecţia muncii, iar uneori nu există procesele verbale de instruire a elevilor semnate de aceştia.
de la dosarele comisiilor metodice lipsesc relativ frecvent planul managerial şi rapoartele de analiză semestriale,
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
existenţa formatorilor locali, a unui corp de metodişti cu o pregătire metodico-ştiinţifică solidă, cu disponibilitate de a realiza cursuri de formare;
constituirea corpului profesorilor mentori şi participarea profesorilor debutanţi la lecţii susţinute de profesori cu experienţă;
studiul crosscuricular ocazionat de proiectele educaţionale sau concursurile şcolare interdisciplinare: fizica, chimie, astronomie, biologie, matematică., informatică, educaţie tehnologică;
recompensarea elevilor şi profesorilor premiaţi la competiţiile de specialitate.
concurenţa între opţionalele disciplinele biologie-chimie-fizică pentru orele CDŞ prevătute în planul cadru;
imposibilitatea de a constitui catedre titularizabile în mediul rural şi dispariţia unor catedre o dată cu pensionarea titularului;
scăderea motivaţiei cadrelor didactice din cauza nivelului scăzut al salarizării, a perspectivelor reduse de a se titulariza, a birocratizării exagerate a activităţii profesorului;
