Statutul municipiului oradea



Yüklə 0,81 Mb.
səhifə9/9
tarix12.09.2018
ölçüsü0,81 Mb.
#81565
1   2   3   4   5   6   7   8   9

CAPITOLUL 20

MASS MEDIA

PRESA SCRISĂ

La 15 septembrie 1862, a apărut prima gazetă politică a Oradiei, sub numele Bihar (în limba maghiară), care a durat până în iunie 1884. La 2 mai 1868, a apărut Nagyváradi Lapok (Gazeta de Oradea-Mare), „Organ politic, social şi economic”, care a rezistat până în decembrie 1870. Din 3 iulie 1879 până în iunie 1943 a apărut ziarul Nagyvárad, considerat cel mai vechi cotidian din Ardeal. În concurenţă cu acesta a fost tipărit Szabadság (Libertatea), între 1 iunie 1875 şi 23 august 1940, cu unele întreruperi.

Din 25 decembrie 1894 până în 22 martie 1919 a apărut Tiszántul (Câmpia Tisei), cotidian de orientare catolică. Între 6 ianuarie 1989 şi 6 ianuarie 1936 a apărut Nagyváradi Napló (Jurnalul de Oradea-Mare). Alte două cotidiane au fost Nagyváradi Friss Újság (Ziarul proaspăt de Oradea-Mare) – 1900-1931 şi Uj Nagyvárad (Noua Gazetă de Oradea-Mare) – 5 mai 192 – 31 august 1919.

În zona socialistă sau social-democrată au fost editate: A Jövő (Viitorul) ianuarie-decembrie 1906, Munkás (Muncitorul) 1908; Nagyváradi Munkás Újság (Gazeta Muncitorului din Oradea-Mare) 1905-1920; Elöre (Înainte) septembrie 1906-februarie 1907.

În timpul Republicii Ungare a Sfaturilor au apărut: Munkás Újság (Ziarul muncitorului) 10 februarie – 10 aprilie 1919; Nagyváradi Vörös Újság (Ziarul Roşu de Oradea-Mare) februarie – martie 1919. În cursul lunii martie 1919, respectiv 1-22, a apărut Foaia ţăranului, publicaţie a grupării bolşevice româneşti.

Peisajul revuistic a fost îmbogăţit cu gazete umoristice: Darász (Viespea) 15 februarie 1891-27 martie 1892, săptămânal; Bagoly (Cucuveaua) 5 aprilie 1891-26 martie 1893, săptămânal.

Prima publicaţie orădeană în limba română a fost Amvonul (subtitlu: Foaia bisericească pentru elaborate din sfera elocinţei sacre), apărută între 15 ianuarie 1868 şi 30 aprilie 1881, cu o întrerupere în ianuarie-februarie 1871.

Familia lui Iosif Vulcan, după mutarea redacţiei la Oradea, a apărut cu primul ei număr la 27 aprilie/ 9 mai 1880; sediul revistei era pe str. Kozep, apoi pe strada Principală, după care s-a mutat în actuala clădire a Muzeului memorial „Iosif Vulcan”, unde şi-a avut şi locuinţa. Au colaborat, printre mulţi alţii, Mihai Eminescu (aici a şi debutat când publicaţia apărea la Pesta), Vasile Alecsandri, G. Coşbuc, Al. Macedonski, Titu Maiorescu, Sextil Puşcariu. Tot în perioada orădeană a activităţii sale, a mai tipărit Şezătoarea, între 1875 şi 1880.

Între 13 ianuarie 1892 şi 1 septembrie 1905 a apărut revista satirică Vulturul. O apariţie meteorică a reprezentat-o Foaia literară (6/ 18 aprilie – 28 octombrie/ 9 noiembrie 1897), redactată de scriitoarea Lucreţia Suciu-Rudow (între colaboratori: G. Coşbuc, Ilarie Chendi, Ion Pop Reteganul).

În contextul schimbărilor politice produse la sfârşitul anului 1918, a apărut Tribuna Bihorului, organ al Consiliului Naţional Român din Oradea şi Bihor, în perioada 25 decembrie 1918-8 martie 1919.

Primul cotidian românesc (ulterior devenit săptămânal) a fost Tribuna (1919-1932). Între 1923 şi 1925, a apărut Vestul românesc,. În 1931, a apărut Timpul (zece numere), ziar cu caracter politic, social, cultural şi literar.

Cotidianul de limbă română care s-a menţinut pe o perioadă mai lungă (deşi cu întreruperi, când a apărut săptămânal, în a doua jumătate a anului 1932) a fost Gazeta de Vest (1919-1936), devenită Noua Gazetă de Vest (până în 1940). A fost un ziar politic independent, cu texte de atitudine politică şi civică, dar şi cu pagini de cultură şi de magazin.

Perioada interbelică a fost marcată de tipărirea unor publicaţii prestigioase – de cultură şi literatură – atât în limba română, cât şi în limba maghiară. A apărut a doua serie a revistei lui Iosif Vulcan, Familia, între anii 1926 şi 1929; din 1934 şi până în 1940, a apărut seria a III-a, care reprezintă perioada ei de glorie. Concomitent, a apărut Cele Trei Crişuri, din 1920 până în 1940; a redactat şi suplimentul Cele Trei Crişuri pentru popor. Au mai existat publicaţii de scurtă durată: Muguri noi (1932), Flori de crâng, denumită ulterior Suflet Românesc (1933-1934).

În perioada interbelică au apărut opt cotidiane de limbă maghiară. După-amiază apărea Nagyváradi Estilap (Foaia de seară orădeană). Din 1932 şi până în 1940 au apărut două cotidiane, dintre care Erdélyi Lapok (Pagini ardelene), devenit din 1936 Magyar Lapok (Pagini maghiare) şi Erdélyi Magyarság (Maghiarimea Ardeleană); tot din 1932, dar cu o existenţă mai scurtă au fost Erdélyi Magyar Szó (Cuvântul Maghiar Ardelean) şi Erdélyi Néplap (Foaia Populară Ardeleană).

În Bihor, primul ziar care s-a încadrat în servirea noi orientări politice din România, de după 23 august 1944, a fost Viaţa nouă, apărut la 16 ianuarie 1945; pentru cititorii de limbă maghiară apărea Új Élet.

În 1946, ziarul de limba română şi-a schimbat denumirea în Crişana, acest nume avându-l şi în 1989. După o scurtă perioadă, determinată de mutaţiile produse în societatea de după Revoluţie, când s-a numit Crişana liberă, a revenit la titulatura anterioară.

Din decembrie 1945 şi până în 1948, a fost tipărit săptămânalul „Voinţa poporului”, organ al Partidului Social-Democrat. Frontul Plugarilor, organizaţie-anexă a Partidului Comunist Român, a avut ca organe publicistic Plugarul (1945), reluat de la 7 august 1947 cu titlul Plugarul. Organ de presă al Frontului plugarilor din Crişana-Maramureş. Începând cu 1947, au apărut Fáklya şi Lupta poporului.

Perioada postdecembristă

După Decembrie 1989, Crişana liberă, cum s-a intitulat pentru o scurtă perioadă de timp, a revenit la numele anterior. Ulterior, şi-a adăugat două publicaţii: săptămânalul Crişana Plus de Duminică (cu începere de la 18 mai 1992) şi revista de cultură Al cincilea anotimp.

Fáklya şi-a schimbat numele în Bihari Napló.

Anul 1990 a fost un an prolific din punctul de vedere al apariţiilor periodicelor, fapt explicabil prin ieşirea din uniformitatea şi dirijismul comunist. Au apărut în acest an:

Săptămânalul Phoenix (12 ianuarie 1990-iunie 1992)

Bisăptămânalul Gazeta de Vest – 19 ianuarie 1990; devenit, în 1992, Noua Gazetă de Vest, cu apariţie săptămânală; a durat până în august 1995.

Apropo – publicaţie a Tineretului Liber-Democrat – 5 numere, din februarie până în aprilie 1990.

Magazin bihorean – de la 19 ianuarie 1990 până la mijlocul acelui an.

La 22 februarie 1990 a apărut Direct, supliment în limba română al Editurii „Bihari Napló”.

Ardealul din aprilie 1990, ca publicaţie a P. N. Ţ. C. D. - Bihor

Tot în 1990, au apărut două publicaţii ale organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Liberal Bihor: Opinia (din 22 martie 1990) şi Ultimatum.

Au mai fost Bihorul (săptămânal de informare şi opinie al Prefecturii judeţului Bihor, din 13 septembrie 1990), Kelet Nyugat, Ţara Crişurilor.

Între 1991 şi 1993 a apărut „Erdélyi Napló”, ziar strict politic. Ulterior, s-au adăugat Jurnalul de dimineaţă (al doilea cotidian de limbă română din Oradea, din 1992), săptămânalul Vest din 16 noiembrie 1992; Jurnalul bihorean (din septembrie 1993; la începutul lunii iunie 1994, a apărut suplimentul Orădeanul, pentru o perioadă de timp, după care a fost încorporat publicaţiei); Vest Magazin (din 2 septembrie 1993, provenit din Vest expres).

În ultimii ani au apărut săptămânalele Bihoreanul (săptămânal editat de mediapro, apare împreună cu protv magazin; ştiri locale din Oradea şi din judeţul Bihor, anchete, investigaţii, reportaje), Informaţia de Vest şi Impact (aceasta din urmă ca publicaţie a Universităţii din Oradea). Adevărul de seară se distribuie gratuit.

În categoria publicaţiilor cu caracter satiric, consemnăm Ghimpele de Bihor, din cadrul reţelei de publicaţii Ghimpele; parte componentă a Trustului de Presă Intact. Din 2010, în locul ei, apare Spinul bihorean.

Al doilea cotidian orădean de limbă maghiară este Reggeli Újság.



PUBLICAŢII ŞI SITE-uri ON-LINE DE ŞTIRI

www.oradea.ro – Primăria Oradea – Site-ul oficial al Municipiului Oradea

Cuprinde: ştiri, licitaţii, contracte, plăţi online, program cu publicul, stadiu cereri depuse, galerie foto, petiţii.

OradeaPress

Categorized: actualitate, social. Mijloc de informare alternativă, în concordanţă cu pluralismul de opinii şi de puncte de vedere.

www.Oradea-Online.Ro

Structură: Bun venit/ Despre Oradea/ Informaţii utile/ Comerţ. Afaceri. Finanţe/ Media. Comunicare/ Educaţie. Artă. Cultură/ Sănătate/ Geografie. Turism/ Sport. Agrement/ Evenimente locale/ Regăseşte-ţi prietenii/ Chat

BIHOR ONLINE

Structură: Actualitate/ Monden/ Lifestyle/ Economie/ Politică/ Sport/ Vedete/ Auto/ Extern/ IT C/ Bazar

info.multicast.ro – Informaţii, ştiri, articole

Structură: Info/ Asigurări/ Auto/ Bănci/ Credite/ Economie/ Executări/ Imobiliare/ Monden/ Muncă/ Sănătate/ Sport

Informatia de Vest – săptămânal on-line de ştiri şi investigaţii Bihor.

Realitatea bihoreana – cotidian de informaţie on-line din judeţul Bihor.

VinSiEu.ro

Ştiri şi informaţii despre evenimente din zona culturală, sportivă, evenimente mondene, târguri

TELEVIZIUNEA


  • Televiziunea prin cablu (TVS)

  • Transilvania TV - staţia locală din Oradea a fost înfiinţată ca prima dintr-o viitoare reţea Transilvania. A fost a doua televiziune locală din Oradea, după TVS; îngemănată cu Naţional TV şi N 24. Cuprindea: ştiri, talk-show-uri; avea şi emisiuni în limba maghiară.

  • PRO TV Oradea

  • Antena 1 Oradea

RADIO

În Oradea, au fost înfiinţate următoarele posturi locale de radio:



  • Radio Sonvest – primul post de radio privat din Oradea; a funcţionat de la 29 iulie 1993 până în 2002, când s-a transformat în Naţional FM.

  • Radio Transilvania este prima reţea teritorială privată din România.

  • Radio Maria este singurul post de radio catolic din ţară, care emite în limbile română şi maghiară, în regim non-stop; face parte din familia mondială Radio Maria.

  • Radio Vocea Evangheliei este un post de radio creştin, care emite în Oradea şi în împrejurimi timp de 24 de ore pe zi.

CAPITOLUL 21

ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE, SINDICATE

Fără organizaţii civile active şi sensibile la problemele publice, nu putem vorbi despre o comunitate puternica sau despre o democratie veritabila. Organizaţiile civile din Oradea desfăşoara o activitate utila multipla contribuind la intarirea comunităţii locale, la accentuarea acivitatii creatoare a cetăţenilor municipiului.

În decursul ultimelor doua decenii sectorul civil s-a dezvoltat mult, fiind foarte variat şi diferentiat. Tipurile de organizaţii din Oradea sunt:

-asociaţii şi societăţi etc.

- fundaţii

- federatii

Ele activeaza în domeniul: social, cultural, ecologic, de aparare a drepturilor, de reprezentare a intereselor diferitelor categorii sociale etc.

În Oradea activeaza circa 45 de ONG-uri.



I. Organizaţiile neguvernamentale cu care Primăria Municipiului Oradea

colaborează pe domenii de activitate sunt următoarele:

  • Asociatia Caritas Catolica

  • Asociatia Deficientilor Locomotori Bihor

  • Asociatia Down

  • Asociatia Handicapatilor Psihic

  • Asociatia Nationala a Surzilor din Romania

  • Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Oradea

  • Fundatia Casa Minunata

    • Fundatia Ruhama

    • Fundatia Theranova

    • Fundatia de Scleroza Multipla

    • Societatea de Scleroza Multipla din Romania

    • Societatea Umbrela a Persoanelor cu Handicap Asociate Regional

    • Uniunea Judeteana a Pensionarilor Bihor

    • Uniunea Femeilor Bihor


II. Alte organizaţii civile mai importante sunt:

  • Asociatia Actiunea Felix

  • Asociatia Asistentilor Sociali Crisana

  • Asociatia Caritas Eparhial Oradea

  • Asociatia pentru Interventie Timpurie Thysia

  • Asociatia Ramiluck

  • Asociatia SOS Autism Bihor

  • Asociatia Smiles

  • Fundatia Caritas Centru Social Sf. Stefan

  • Fundatia Casa

  • Fundatia Casa Copilului si Tineretului

  • Fundatia Crestina ELIM Marghita

  • Fundatia Csillagvaros

  • Fundatia Dorcas – Centrul Crestin Betania

  • Fundatia Ecclesia Mater

  • Funatia El Sadai

  • Fundatia Egykori Iskalament Alapitvany’

  • Fundatia Emanuel Speranta Romaniei

    • Fundatia People to People

    • Fundatia Poarta Bucuriei

    • Fundatia Pro Deo

    • Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie

    • Fundatia Viata Noua pentru Copii

PRIMAR,

Ilie Bolojan

COORDONATOR:

Ionel Vila- Secretar al Municipiului Oradea

Au colaborat:

- prof. dr. Aurel Chiriac- director Muzeul Ţării Crişurilor

- prof. dr. Janos Fleisz – consilier local

- prof. Ligia Mirişan- director Biblioteca Judeţeană „Ghe. Şincai

- prof. Crăciun Parasca

- prof. dr.Gheorghe Dumitrescu- Universitatea Oradea

- prof.dr. Lizeta Roşu- Inspectoratul Şcolar

- prof. dr. Gabriella Pasztor- Universitatea Partium

- dl. Peter I. Zoltan

- arh. Cristian Puşcaş

- prof. dr. Gabriel Moisa

- dr. Marta Doru

- - - prof. dr. Crăciun Corneliu


Yüklə 0,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin