Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România
Teme ANAR Cine este ultimul „băiat deştept” din energie
Yüklə 346,35 Kb.
|
Teme ANARCine este ultimul „băiat deştept” din energieTaxarea apei uzinate de către Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) este un subiect controversat de ani de zile. Deşi prezentanţii companiei Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie hidro, şi cei ai Asociaţiei Române pentru Microhidrocentrale cer renunţarea la ea sau, cel puţin, să se facă o diferenţiere a taxării, cei de la Ministerul Mediului refuză orice concesie. La mijloc este vorba despre zeci de milioane de euro pe care statul îi încasează. Compania Hidroelectrica a anunţat că a înregistrat anul trecut cel mai mare profit din istoria sa, 1,2 miliarde lei, precum şi cel mai mic preţ de producţie din ultimii cinci ani, 108 lei/MWh. Conform conducerii Hidroelectrica, dacă s-ar exclude impactul taxei pe stâlp, de circa opt lei/MWh, precum şi cel al taxei pe apa uzinata, de 21 lei/MWh, atunci costul MWh ar fi fost de 79 lei (cu 27% mai scazut faţă de nivelul înregistrat). Practic, taxa pe apa uzinată costă Hidroelectrica aproximativ 80 de milioane de euro. Microhidrocentralele taxate de două ori Impunerea acestei taxe ridică probleme serioase şi microhidrocentralelor. Potrivit lui Bogdan Popa, preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidrocentrale care reuneşte circa 600 de mici producători, acestea plătesc echivalentul a 0,26 euro/1000 metri cubi de apă turbinată. Ca şi cum această taxă nu ar fi fost suficientă, Administraţia Naţională Apele Române le mai percepe acestora o taxa pentru utilizarea albiei râurilor ( pentru suprafaţa ocupată în albia primară). Taxa este echivalentul a 5 euro pe metru pătrat/lună. Producătorii de la şes dezavantajaţi Cei mai dezavantajaţi de taxa pentru apa uzinată sunt proprietarii microhidrocentralelor de la şes, unde căderea de apă este mică, deşi debitul este mare, drept pentru care trebuie uzinate cantităţi mari de apă pentru a obţine aceeaşi producţie ca în cazul microhidrocentralelor de la munte. “Producătorii din zona de câmpie sunt în pragul falimentul din cauza acestei taxe. Pe de altă parte, vorbim de protecţia mediului, de interzicerea construcţiilor în arii protejate, dar prin taxarea nediferenţiată a apei uzinate, statul îi împinge pe investitorii să se ducă exact spre aceste zone”, susţine reprezentantul Asociaţiei Române pentru Microhidrocentrale. Asociaţia a solicitat Ministerului Mediului, în repetate rânduri, să taxeze diferenţiat apa uzinată de microhidrocentralele de la şes şi cele din zona de munte, sau să taxeze microhidrocentrale cu un procent din profit, dar până acum Ministerul Mediului a fost surd şi mut la aceste propuneri.
Plata apei este o taxă ilegală și abuzivă, conform hotărârii Curţii Europene de Justiţie din data de 11 septembrie 2014 pronunţată ȋn cauza C525/12 Comisia Europeană împotriva Germaniei. Curtea a dat dreptate Germaniei în defavoarea Comisiei Europene care considera că excluderea hidroenergeticii dintre "serviciile legate de utilizarea apei", este în deyacord cu Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC. În aceste condiţii, producătorii români de energie se pot adresa Curţii Europene de Justiţie pentru a determina statul român să renunţe la această taxă. Ministerul Mediului în eroare Într-un răspuns la o interpelare parlamentară pe această temă, Ministerului Mediului preciza că “prin contribuţiile aplicate utilizatorilor pentru folosirea resursei de apă, Administraţia Naţională Apele Române nu realizează un sistem concurenţial deoarece gestionează o resursă monopol de stat şi nici nu obţine profit”. Totodată, se explica că, potrivit Directivei Cadru a Apei 60/2000/EC, statele membre trebuie să aplice la toate activităţile ce utilizează resursa de apă principiul recuperării costurilor în domeniul apelor. Adică exact ceea ce Curtea Europeană de Justiţie a desfiinţat prin decizia din data de 11 septembrie 2014. Consiliul Concurenţei face verificări În urma sesizărilor primite, Consiliul Concurenţei a decis să verifice ce se întâmplă cu aceste taxe. „Am demarat o investigaţie de analiză a pieţei. Există o suspiciune că tarifele au crescut substanţial în ultimii ani. Vrem să vedem ce se întâmplă şi în alte ţări. Spre sfârşitul anului sper să finalizăm această analiză”, ne-a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Apa, mai scumpă ca materia primă Societatea Naţinală Nuclearelectrica a ajuns chiar în situaţia de a plăti apa din Dunăre mai mult decât pe uraniul folosit. Nici complexurile energetice nu stau mai bine, acestea plătind chiar de mai multe ori apa. Cum ele funcţionează cu mai multe grupuri energetice, plătesc apa pentru fiecare grup, ceea ce face ca apa să reprezinte peste 2% din costul energiei produse pe bază de cărbune. La nivelul Uniunii Europene, sunt doar câteva state care taxează apa uzinată, dar mult mai puţin decât România şi diferenţiat. Taxa pe apa uzinată a fost introdusă din anul 2000, dar la vremea respectivă s-a reglementat costul apei ca fiind 1% din costul producţiei de energie a hidrocentralelor raportat la volumul de apa tranzitata prin aceste hidrocentrale. În decembrie 2010, Administraţia Naţională Apele Romane a obţinut cresterea preţului apei uzinate în hidrocentrale de la 0,26 lei/1000mc la 1,1 lei/1000mc. Puterea instalată în microhidrocentrale ( MW): 2012 – 427 2013 – 534 2014 – 586 (sursa Transelectrica) /Jurnalul.ro, http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/statul-roman-ultimul-baiat-destept-din-energia-696464.html
Yüklə 346,35 Kb. Dostları ilə paylaş:
|