Strasbourg, 10 septembrie 2012 Stimata doamna Viviane Reding

Strasbourg, 10 septembrie 2012

Stimata doamna Viviane Reding,

Va adresam aceasta scrisoare, facand apel la calitatea dumneavoastra de reprezentant al interesului Uniunii Europene, nu al unui anumit partid politic sau guvern national.

Tinand cont de recentele dvs interventii cu privire la protejarea justitiei de ingerinte politice, consideram ca este absolut necesara o noua interventie, pentru apararea justitiei de presiunea politica exercitata de catre fostul ministru al justitiei, doamna Monica Macovei, membru al PDL. Recent, doamna Macovei a exercitat presiuni asupra procurorului Mihai Negulescu, investit cu soluţionarea unui dosar de natură penală. Pentru conformitate, anexăm textul hotărârii numărul 471, din 22 mai 2012, a Consiliului Superior al Magistraturii. In data de 22 mai 2012 CSM a analizat, in plen, rezultatele verificarilor Inspectiei Judiciare ca urmare a cererii unui procuror din Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, Mihai Negulescu, care s-a plans Consiliului ca fostul ministru al justitiei, Monica Macovei, prin demersurile sale, a incercat sa-i stirbeasca independenta si reputatia profesionala. Plenul CSM a concluzionat ca, in acest caz, presiunea exercitata de Monica Macovei, prin cererea forumulata la PICCJ, desi nu este parte in acest dosar, "constituie o ingerinta in activitatea de urmarire penala, de natura a aduce atingere independentei si impartialitatii procurorului".

In mod normal, dupa un asemenea verdict, Monica Macovei ar trebui sa isi dea demisia din Parlamentul European, intrucat conduita sa este total contrara valorilor UE. In acelasi timp, insa, este absolut necesara o interventie publica a dvs, din pozitia publica pe care o ocupati, pentru a sanctiona astfel de presiuni politice, care au loc in Romania. Este de datoria dvs, precum si a Comisiei Europene, sa demonstrati ca interventiile publice pe care le sustineti au la baza valori democratice si nu criterii partizane.

De altfel, vrem sa va reamintim faptul ca acest caz nu este singular. Presiuni asupra justitiei, precum si mari nereguli in functionarea democratiei, au mai existat in ultimii ani in Romania si, din nefericire, ele nu s-au soldat cu interventii ferme si decise din partea dvs sau din partea colegilor dvs.

Mai multe situatii, pe care vi le reamintim sumar mai jos, au generat ample dezbateri in spatiul public romanesc, si au influentat perceptia populatiei asupra scenei politice, ele explicand si imensa scadere de popularitate a PDL. In acest context, lipsa de reactie a institutiilor europene, care au fost informate despre aceste situatii, uneori in mod explicit, coroborata cu interesul major aratat in ulltima perioada fata de evenimentele din Romania, genereaza confuzie la nivelul electoratului, lasand impresia unei duble-masuri. Iata, asadar, 10 exemple concrete de cazuri in care era necesara o interventie ferma in apararea democratiei in Romania, si in care vocea dvs a lipsit:

1. 
   Presiuni exercitate direct de presedintele Romaniei, Traian Basescu, si de PDL asupra Curtii Constitutionale si Justitiei.
   
   1. 
      Presedintele Romaniei a afirmat, in 2011, ca Guvernul nu va respecta decizia CCR, daca aceasta va decide ca prelungirea masurilor de austeritate nu este constitutionala.
      
   2. 
      In 2011, presedintele Romaniei a atacat direct judecatorii, pentru ca au decis, conform legii, returnarea diferentelor salariale retinute de stat, in cazul magistratilor.
      
2. 
   Fraudarea de catre presedintele Camerei Deputatilor (a treia functie in statul roman), Roberta Anastase, a votului la Legea pensiilor, intr-un act fara precedent in istoria parlamentarismului romanesc, de dupa 1989. Si mentinerea de catre PDL a Robertei Anastase in functia de presedinte al Camerei, dupa acest gest reprobabil.
   
3. 
   Angajarea raspunderii guvernamentale pe nu mai putin de 15 acte normative si pachete de acte normative importante, fara dezbaterea acestora cu partenerii sociali si prin eliminarea Parlamentul din actul decizional. In cazul Legii Educatiei Nationale, Guvernul a decis continuarea procedurii de angajare a raspunderii, desi Curtea Constitutionala a decis ca, in cazul acestei legi, nu este intrunita conditia de urgenta, pentru angajarea raspunderii
   
4. 
   Votul fraudat pentru un loc de judecator la Curtea Constitutionala. Pe 1 iunie 2010, Camera Deputatilor a votat pentru numirea lui Valer Dorneanu in functia de judecator la Curtea Constitutionala. PDL a contestat rezultatul si a sustinut ca voturile lui Dorneanu nu sunt suficiente pentru a deveni judecator, iar conducerea Camerei, detinuta de PDL a aprobat contestatia. Ulterior, s-a repetat in mod ilegal votul, pentru a fi nominalizat Stefan Minea in pozitia de judecator la CCR.
   
5. 
   Refuzul presedintelui Romaniei, in anul 2009, de a desemna un premier sustinut de o larga majoritate parlamentara. Klaus Iohannis, primar al orasului Sibiu, a fost sustinut pentru a fi desemnat in functia de premier de aproximativ 70% din numarul de parlamentari.
   
6. 
   Decizia Guvernului PDL de a comasa alegerile parlamentare cu cele locale, cu scopul de a amana alegerile locale, desi asta presupunea gestul ilegal si neconstitutional al prelungirii mandatelor alesilor locali.
   
7. 
   Desemnarea ca premier prin incalcarea legii a lui Mihai Razvan Ungureanu. Presedintele Romaniei a semnat un decret de desemnare a unui premier incalcand Legea sigurantei nationale, care prevede ca un angajat al serviciilor de informatii nu poate fi folosit in scop politic.
   
8. 
   Fraudarea masiva a alegerilor care au avut loc in data de 26 august 2011, in colegiul de deputat numarul 6, din judetul Neamt. Fraudele masive, semnalate de opozitia de la acea vreme, n-a fost niciodata anchetata.
   
9. 
   Numirea mass-media ca ”risc” si ”pericol” pentru securitatea nationala, in cadrul propunerii facute de Administratia Prezidentiala, pentru o noua Strategie de Securitate Nationala.
   
10. 
    Modificarea Regulamentelor Camerei Deputatilor si Senatului, in vederea modificarii modului de alocare a functiilor de conducere in cele doua Camerei ale Parlamentului, cu scopul de a oferi functii parlamentarilor care au parasit PSD si PNL si care au infiintat un nou partid, fara ca acesta sa fi trecut prin alegeri.
    

In consecinta, va adresam, doamna comisar, apelul de a interveni, macar de aceasta data, in mod nepartizan, pentru a sanctiona cel mai recent caz de ingerinta politica si de presiune la adresa justitiei, comis de doamna Monica Macovei.