Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse

10.1 Politici şi stimulente de facilitare a reducerii emisiilor de carbon şi a dezvoltării de tehnologii verzi

Valorificând experienţele internaţionale de succes, constatate la nivelul UE, dar şi la nivel local, România va utiliza o suită de politici şi instrumente de finanţare disponibile pentru a-şi reorienta investiţiile publice şi private din diverse sectoare economice înspre un circuit cu emisii reduse, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătăţirea imediată a mediului şi economisirea de resurse valoroase, crescând astfel competitivitatea pe termen lung a economiei noastre.

Exemple de astfel de instrumente, care au fost deja puse în practică şi vor fi perfecţionate şi/sau intensificate în continuare includ:

a) Certificate verzi, pentru a putea valorifica potenţialul de energii regenerabile al României şi de a da un imbold dezvoltării de energii verzi;

b) O schemă de investiţii verzi, pentru încurajarea retehnologizării în sectorul locuinţelor şi modernizarea şi reabilitarea reţelei de încălzire edilitară;

c) O mai bună aliniere a preţurilor la energie şi a serviciilor de transport la costurile sociale ale poluării şi emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurând concomitent susţinerea bine direcţionată a familiilor cu venituri mici;

d) Extinderea susţinerii pentru obţinerea unui nivel de eficienţă energetică: stimulente monetare incl. contorizare şi nemonetare ex.: etichetare, audituri, instrumente financiare care valorifică finanţarea privată.

10.2 Extragerea tuturor avantajelor din participarea la EU-ETS

Elementul esenţial în legătură cu angajamentul UE de reducere a emisiilor şi de a începe transformarea traiectoriilor de investiţii înspre dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse, schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii acoperă în prezent aproximativ 48% din emisiile de gaze cu efect de seră din România, în principal instalaţiile din sectorul de combustie şi într-o mai mică măsură anumite procese industriale şi sectorul aeronautic. În conformitate cu obiectivele 2020 este-21% sub nivelul emisiilor din 2005) şi 2030 este-43% sub nivelul emisiilor din 2005, formulate pentru reducerea emisiilor de GES, limita schemei europene de comercializare,şi anume, volumul certificatelor alocate cu titlu gratuit în fiecare an scade progresiv.

Din perspectiva reducerii emisiilor de GES, veniturile rezultate din licitaţiile de certificate aferente EU-ETS ar putea avea o influenţă importantă pentru finanţarea acţiunilor de reducere a emisiilor de GES în România. Având în vedere că în prezent, potivit legislației din România, un procent semnificativ din veniturile din licitații 71%este destinat finanțării proiectelor care au ca scop reducerea emisiilor de GES, acestea se pot constitui într-o sursă importantă de finanțare pentru susținerea acțiunilor privind schimbarile climatice funcție de prioritățile la nivel național, inclusiv în sectoare ce nu intră sub incidenţa ETS -non-ETS, cum ar fi locuinţele, unde progresul în eficientizare energetică lasă de dorit, transport şi agricultură și dezvoltare rurală/silvicultură. Rezultatul reducerii de emisii de GES generate de astfel de acţiuni din sectoare non ETS vine în completarea reducerii generate de aplicarea ETS.

Pentru perioada 2021-2030, la nivelul UE se va crea un Fond de Inovare pentru a sprijini investițiile în energia regenerabilă, captarea și stocarea carbonului și tehnologii inovatoare de reducere a emisiilor de carbon din sectoarele industriale mari consumatoare de energie. Aproximativ 450 de milioane de certificate de emisii GES vor fi rezervate începând cu anul 2021 în vederea creări Fondului de Inovare.

Fondul de Inovare reprezintă succesorul programului NER 300, program implementat în primii 3 ani ai perioadei 2013-2020, care a avut ca scop finanțarea de proiecte inovative privind energia regenerabilă RES și captarea și stocarea carbonului CCS, folosind ca sursă de finanțare veniturile încasate în urma vănzării a 310 de milioane de certificate , din care 300 milioane certificate aferente Rezervei de Nou-Intrați din perioada 2013-2020.

România doreşte să utilizeze un procent de 71% din aceste venituri pentru acţiuni de mediu, mult mai mult decât nivelul minim de 50% propus prin reglementările UE. Creşterea veniturilor provenind de la aceste certificate reprezintă o bună ocazie pentru ca România să finanţeze acţiuni de reducere a emisiilor de GES. Această sursă suplimentară de finanţare ar trebui să vizeze acţiuni eficiente, ce vor ajuta la îndeplinirea obiectivelor din strategia actuală.

10.3. Valorificarea fondurilor europene destinate acţiunilor relevante climatic

Ca urmare a aprobării de către Parlamentul European a bugetului pentru perioada de programare 2014-2020, cel puţin 20% din acest buget al Uniunii Europene ar trebui utilizat în legătură cu proiecte şi politici privind schimbările climatice. Angajamentul de 20% triplează procentul actual şi ar putea strânge până la 180 miliarde EUR în cheltuieli privind schimbările climatice la nivelul tuturor zonelor de politică UE majore, pe o perioadă de şapte ani. Acest procent de 20% din fondurile UE dedicat acţiunilor privind schimbările climatice poate juca un rol important în ceea ce priveşte politicile de reducere a emisiilor. MMAP trebuie să se implice în alegerea acţiunilor privind schimbările climatice, în conformitate cu indicatorii Rio; 20% va reprezenta o susţinere semnificativă pentru acţiunile de reducere a emisiilor de GES numai dacă gradul de absorbție se va îmbunătăţi la nivel general, comparativ cu perioada de finanţare 2007-2013.

Conform Acordului de Parteneriat şi programelor operaţionale, România, la nivel naţional, va putea accesa aproximativ 8,5 miliarde EUR în perioada de programare 2014-2020, fonduri ce ar trebui utilizate şi pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice şi intensificarea practicilor şi tehnologiilor verzi într-un număr de sectoare, în special cel energetic, transport, agricultură, alimentarea cu apă, vezi tabelul de mai jos. Programele naţionale operaţionale PO demonstrează că această introducere a considerentelor de mediu în planificarea naţională şi valorificarea mai multor Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii vor contribui semnificativ la modernizarea şi restructurarea economiei României.

Detalii suplimentare privind fondurile ce ar putea fi disponibile se regăsesc în tabelul 6 de mai jos.

Tabelul 6: Fonduri UE disponibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice

	Suma	Procent
Programul Operațional Infrastructură Mare	2.507.005.556,40	26,62% din alocarea POIM
Programul Operațional Regional	1.909.654.528,40	28,50% din alocarea POR
Programul Operațional Competitivitate	15.000.000,00	1,13% din alocarea POC
PO Capital Uman	52.952.000,00	1,22% din alocarea POCU
PO Capacitate Administrativă	1.235.745,00	0.22% din alocarea POCA
Programul National Dezvoltare Rurala	4.005.296.735,00	49,27% din alocarea PNDR
PO Pescuit și Afaceri Maritime	28.610.412	16,98% din alocarea POPAM
Total din alocarea națională a României	8.491.173.175,212	27,53% din alocarea națională

Există, în plus, alte programe ce oferă oportunităţi pentru creştere mai verde şi mai rezilientă fără ca fondurile să fie alocate specific pentru România, inclusiv programul LIFE +, subprogramul pentru Mediu şi Climă,760 milioane EUR pentru acţiuni de mediu, Facilitatea „Conectarea Europei“ 23 miliarde EUR pentru infrastructura de transport şi 5 miliarde EUR pentru infrastructura energetică – ex.: reţele inteligente pentru energie regenerabilă, şi Horizon 2020 pentru cercetare şi inovaţie,cu un total de 63 miliarde EUR, dintre care un procent de 35% destinate acţiunilor de mediu, şi anume 22 miliarde EUR. Printre altele, crearea unei reţele naţionale de cercetare cu expertiză în domeniul schimbărilor climatice poate facilita accesarea şi utilizarea acestor fonduri.

Capitolul 11