Opinii cu privire la insuccesul creării Parcului Național
25,7%
16,5%
30,3%
27,5%
Implicarea populației în realizarea proiectului dat (Parcul Național)
51,4%
44,0%
4,6%
0
CONCLUZII
În majoritatea localităților cea mai mare parte a populaţiei active economic o constituie femeile, astfel acestea sunt cele care activează în mare parte în cadrul instituţiilor de învăţămînt preşcolar şi preuniversitar, de asemenea din cadrul primăriilor. Astfel cele mai multe persoane cu studii superioare rămase în localitate sunt femeile. Din această cauză echipele de persoane responsabile de scrierea şi implementarea proiectelor pentru dezvoltarea localităţii sunt constituite în mare parte din femei.
Cunoștințe, atitudini și viziuni față de crearea Parcului Național Nistru de Jos
Populaţia localităţilor din lunca Nistrului nu este suficient informată referitor la crearea Parcului Naţional, zona Ramsar, neștiind ce presupune aceasta.
Persoanele active social care interacţionează frecvent cu structurile de autoritate publică, indiferent dacă e raională sau locală, cunosc despre intenţia în cauză, însă nu cunosc mai multe detalii.
Cealaltă categorie, mai puţin activă social, nu are cunoştinţe nici despre Parcul Naţional Nistru de Jos, nici despre zona Ramsar.
Categoria cea mai bine informată în acest sens este constituită din primarii care au administrat localitate timp de 2 sau mai multe mandate şi persoanele care au colaborat cu SE Biotica în diverse proiecte.
Cunoştinţele deţinute de către populaţie referitor la Parcul Naţional sunt fragmentare şi sporadice, uneori lăsând impresia că sunt formate prin împărtăşirea opiniei altor persoane.
Ceea ce s-a observat în fiecare localitate investigată este faptul că cunoştinţele localnicilor deşi sunt sumare, sunt şi contradictorii, adică oscilează între două extremităţi de la protecţia florei şi faunei la interesul unei persoane în zonă, sau la interzicerea accesului populaţiei în zonă.
Viziunile populaţiei referitor la Parcul Naţional Nistru de Jos au ca bază cunoştinţele acesteia despre ce presupune un Parc Naţional.
Viziunile populaţiei despre Parcul Naţional variază de la imagini reale până la cele abstracte, în funcţie de cunoştinţele pe care le deţine.
Viziunile oscilează pe un continuumul dintre pozitiv-optimism şi negativ-suspicios. Viziunile pozitive au fost formate în urma vizitării altor Parcuri Naţionale, iar cele negative au ca bază constitutivă speculaţii, asocieri nefondate cu alte proiecte sau raportarea la situaţia din ţară.
Persoanele care au o viziune clară şi corectă despre un Parc Naţional sunt mai receptive, au viziuni clare despre ce s-ar putea realiza prin intermediul acestui parc, demonstrează potenţial şi dorinţă de implicare în implementarea proiectului în localitatea lor.
Atitudinile populaţiei referitor la crearea Parcului Naţional Nistru de Jos sunt variate pornind de la cele negative, rezervate, defensive, anxioase, pesimiste, indiferente până la cele pozitive necondiţionate.
Atitudinile sunt formate prin corelarea cunoştinţelor cu experienţe anterioare neplăcute din alte proiecte sau din experienţa unor interdicţii, din domeniul ecologic, cu efecte negative pentru persoanelor în cauză.
Cu referire la diferențele gender:
Din perspectivă gender cunoştinţele despre crearea Parcului pot fi clasificate în 4 categorii reieşite din intersectarea a două axe: feminin-masculin, activ social – pasiv social. Astfel, categoria de populaţie feminină şi activă social deţine cunoştinţe, dar nu suficiente, comparativ cu populaţia feminină pasivă social, care nu deţine deloc informaţii. Categoria de populaţie masculină activă social deţine informaţii suficiente, dar nu complete, comparativ cu populaţia masculină pasivă social, care deţine unele informaţii parvenite pe cale informală.
Distribuţia populaţiei feminine şi masculine pe o axă a deţinerii cunoştinţelor despre crearea Parcului Naţional Nistru de Jos, cu polii „deţin informaţii suficiente” şi „nu deţin deloc informaţii”, s-ar reprezenta în felul următor: populaţia feminină se plasează mai mult spre polul „nu deţin deloc informaţii”, iar populaţia masculină spre polul opus – „deţin informaţii suficiente”.
Viziunile populaţiei diferă în funcţie de gen: femeile au viziuni mai romantice supra Parcului Naţional decât bărbaţii care au o viziune mai pragmatică. Femeile percep Parcul ca o zonă de evadare din rutina zilnică, bărbaţii ca oportunitate de câştig; femeile asociază Parcul cu o Grădină publică, pe când bărbaţii – cu prestarea unor servicii de agrement.
Nu există diferenţieri de atitudine din punct de vedere gender, însă există tendinţa de aderare a femeilor la atitudinile deja formate ale altor persoane care deţin cunoştinţe în această privinţă; aceste persoane fiind în majoritatea cazurilor bărbaţi.
Forme şi mecanisme de implicare/participare a localnicilor în crearea şi funcţionarea Parcului Naţional
Gradul de implicare a localnicilor variază în funcție de: specificul comunității, domeniu de activitate a cetățeanului, categorie socială, vîrstă, situație economică etc. Astfel, cele mai active categorii privind participarea și implicarea în implementarea diferselor proiecte locale, sprijin în monitorizare și informare a localnicilor sunt: liderii locali, reprezentanții APL, reprezentanți ai ONG-lor locale, angajați ai instituțiilor de învățămînt din localitate și alți lideri locali.
Principalele forme de implicare a locuitorilor sunt: contribuția financiară sau prin muncă neremunerată în folosul comunității, informarea și implicarea în activități de monitorizare. Contribuția financiară reprezintă una dintre primele forme de implicare a locuitorilor și diferă în funcție de proiect, variind între 100-400 MDL.
Principalele activități în care s-au implicat sătenii țin de: procesul de sădire a copacilor, curățire a străzilor, informare a sătenilor privind activitățile de muncă neremunerată, reparația instituțiilor de învățămînt, salubrizarea cimitirului, reparația bisericii. Există diferențe gender privind formele de implicare a sătenilor. Astfel, femeile sunt implicate mai mult la activități ce țin de reparație cosmetică, prepararea mîncării, curățarea străzilor, iar bărbații participă mai mult la activități de prelucrare a pămîntului, săditul copacilor, activități ce necesită utilizarea tractorului sau altor utilaje tehnice etc.
Principalele domenii de implicare locale în funcție de etapele de implementare a proiectelor sunt: implicarea locală în procesul de implementare a proiectului, informare locală și monitorizare în procesul de implementare a proiectului și monitorizare ulterioară a durabilității păstrării bunurilor dezvoltate în cadrul proiectului.
Cele mai mari dificultăți au fost întîlnite în procesul de colectare a banilor pentru suplinirea cotei părți a bugetului proiectului finanțat.
Categoriile sociale care nu se implică în activități comune ale localității sunt: grupurile vulnerabile, persoanele dependente de alcool, persoanele sărace, persoanele nemulțumite şi persoanele care nu au vreun profit din proiectul implementat, persoanele lenoase etc. Nu există careva diferențe gender, diferențe ce țin de vîrstă sau diferențe etnice privind aceste categorii. Fiecare comunitate adoptă strategii specifice de lucru cu categoriile care refuză să se implice, fie financiar fie prin muncă, în cadrul dezvoltării și implementării diferitor proiecte locale.
Rareori sunt întîlnite conflicte în ceea ce privește implementarea proiectelor de dezvoltare locală. În mare parte, acestea sunt cauzate de nedorința sătenilor de a se implica/susține proiectele locale. În majoritatea cazurilor acestea sunt soluționate de către locuitori fără a implica structurile administrative. Principalele cauze invocate de către săteni în procesul de escaladare a conflictelor țin de: dezacordul privind modul de implicare sau nedorința de a se implica (în special financiar).
Lipsa consultărilor publice privind activitățile ce pot fi realizate în cadrul proiectelor implementate la nivel local crește gradului de neparticipare locală.
Implicarea APL
Rolul primăriei este fundamental şi vizează: informare locuitorilor; organizarea echipelor de informare locală; implicarea liderilor locali în procesul de implementare a proiectelor locale, colectare de fonduri financiare necesare pentru a acoperi cota parte a contribuţiei necesare în cadrul proiectelor, suport financiar în achiziţionarea materialelor necesare pentru reparaţia instituţiilor locale, suport în dezvoltarea de idei privind elaborarea conceptelor de proiecte locale, precum şi implementarea acestora, sprijin în procesul de cooperare locală, monitorizarea implementării activităţilor realizate etc.
Comparativ cu ceilalţi actori locali, APL se bucură de cea mai mare încredere a localnicilor. Dat fiind acest fapt, primăria, comparativ cu ceilalţi actori este percepută de către majoritatea participanţilor la discuţiile de grup ca fiind cea mai eficientă în ceea ce priveşte realizarea funcţiei de informare locală.
Procesul de informare, de obicei, se realizează în cadrul unor adunări generale, unde reprezentanţii de la primărie relatează despre scopul şi impactul pozitiv al proiectului. În cadrul acestor discuţii sunt abordate aspecte ce ţin de implicarea sătenilor, forme de implicare. În cadrul comunităţilor mici este practicată frecvent informarea/convingerea individualizată. O altă formă de informare locală este informarea mediatică sau informarea prin surse mass-media.
Implicarea fermierilor şi proprietarilor de pământ
Implicarea fermierilor este diferită în raport cu celelalte categorii de actori locali. Aceştia sunt deschişi de a se implica atît sub formă de contribuţii financiare cît şi prin muncă neremunerată. În marea majoritate a cazurilor fermierii sunt parte a grupului de lideri locali şi se implică cu prestarea utiliajelor tehnice necesare (munca cu tractorul, camionul) şi prestarea muncii fizice.
Fermierii lideri reprezintă agenţi economici importanţi la nivel local care se implică financiar prin donearea unor sume seminificative de bani pentru a acoperi cota parte a contribuţiei locale.
Prezența organizaţiilor neguvernamentale este diferită şi variază în funcţie de localitate, specificul de activitatea, echipa de implementare, colaborarea cu APL. Analiza specificului local, scoate în evidență, caracterul pasiv al societății civile din mediul rural. Deși în unele localități există mai mult de 4 ONG-uri, doar unul este activ și implementează proiecte. Succesul ONG-lui la nivel local este strict determinat de colaborarea cu APL.
Cooperarea dintre APL și ONG-le locale presupune: organizarea de seminare, adunări de informare, elaborarea conceptului de proiecte de dezvoltare locală, sprijin în monitorizarea activității proiectelor locale etc. Procesul de dezvoltare a conceptelor de proiecte este diferit de la caz la caz. Acestea implică crearea de grupuri de lucru, compuse din specialiști, practicieni din diverse domenii (educațional, ecologic, antreprenorial, agricol, cultural etc.). Majoritatea proiectelor locale au fost scrise în limba de stat, însă, la moment, există o tendință de însușire a limbii engleze dat fiind multitudinea oportunităților de finanțare europeană.
ONG-le locale au un rol important și se implică în procesul de lucru cu persoanele pasive. Astfel, în baza activităților de voluntariat sunt aplicate diverse strategii locale de convingere/sensibilizare a locuitorilor care au refuzat să se implice, fie prin contribuții finanaciare, fie prin muncă neremunerată.
Implicarea antreprenorilor și liderilor locali depinde de gradul de încredere al acestora în primar și culoarea politică dominantă.
Reprezentanții instituțiilor de învățămînt: grădiniță, școala, casa de cultură au un rol fundamental în procesul de educare civică și promovare/dezvoltare a unui cetățean democrat. De asemenea, profesorii se implică activ în procesul de informare locală și dezvoltarea unor proiecte ce țin de dezvoltarea componentei educaționale (reparația școlii, grădiniței, alte activități).
Casa de cultură este un alt agent local care contribuie la creșterea gradului de informare locală și conștientizare privind necesitatea implicării în cadrul proiectelor implementate prin organizarea unor întîlniri informare.
Biserica este un actor care se bucură de mare încredere locală și participă în principal la procesul de informare și sensibilizare a sătenilor contribuind la creșterea gradului de implicare a acestora în cadrul comunității.
Implicarea populaţiei, inclusiv a femeilor
Marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup manifestă dorinţa de a participa la crearea Parcului Naţional “Nistru de Jos”.
Principalele forme de implicare sunt: contribuţiile băneşti şi prin muncă neremunerată, însă, echipa de implementare a proiectului trebuie să evalueze diferenţiat potenţialul contribuţiei fiecărui cetăţean. Pentru persoanele vulnerabile/sărace, trebuie să fie create posibilităţi opţionale de implicare.
Procesul de implicare locală este diferit fiind influenţat de structura demografică a localităţii: emigrarea tinerilor, emigrarea bărbaţilor, îmbătrînirea populaţiei etc.
Măsurile restrictive care implică utilizarea amenzilor sunt necesare şi eficiente, consideră majoritatea participanţilor la discuţiile de grup. Amenzile trebuie să fie “aspre”, pentru a diminua cazurilor locale de încălcare legală.
Activitatea de voluntariat este importantă, însă trebuie să fie una opţională în procesul de realizare a activităţii de monitorizare, informare etc.
Activităţile în care intervievaţii preferă să se implice în cadrul proiectului de construcţie a parcului naţional Nistru de Jos sunt: sădirea copacilor, îngrijirea copacilor, plantarea diverselor specii, amenajarea terenurilor, monitorizarea sistematică şi continuă a activităţilor care se vor desfăşura în perioada implementării proiectului, reconstrucţia fîntinilor, cişmelor, informarea locală privind necesitatatea implicării sătenilor în păstrarea durabilităţii rezultatelor obţinute etc.
Sătenii manifestă o mare deschidere spre colaborarea cu locuitorii din satele vecine. Potenţialele activităţi de implicare sunt: informare şi sensibilizare locală, organizarea echipelor de colectare de fonduri, susţinere intercomunitară prin schimb de experienţă vis-a-vis de modalităţile eficiente de implementare şi monitorizare a activităţilor proiectelor implementate.
Implicarea femeilor:
Există diferențe gender privind formele de implicare a sătenilor. Astfel, femeile sunt implicate mai mult la activități ce țin de reparație cosmetică, prepararea mîncării, curățarea străzilor, iar bărbații participă mai mult la activități de prelucrare a pămîntului, săditul copacilor, activități ce necesită utilizarea tractorului sau altor utilaje tehnice etc.
Comparativ cu bărbații, femeile se implică mai mult în activități de informare locală și monitorizare a durabilității proiectelor.
În majoritatea cazurilor reprezentanții instituțiilor de învățămînt sunt femei și se implică activ în procesul de informare locală și dezvoltarea unor proiecte ce țin de dezvoltarea componentei educaționale (reparația școlii, grădiniței, alte activități).
Femeile preferă să se implice mai mult în procesul de informare, monitorizare, reparație ușoară a clădirilor locale, activități de salubrizare, preparare a bucatelor pentru bărbații, care sunt implicați în munci grele etc. Bărbații, comparativ cu femeile, realizează munci de prelucrare a pămîntului, sădire a copacilor, traportare a obiectelor grele, utilizarea tractoarelor în scopuri locale, etc.
În acelaşi context femeile au menţionat că sunt gata să participe şi la munci mai grele cum ar fi săditul copacilor prin aducerea apei, astfel că ele nu cedează în faţa bărbaţilor cu nimic în ceea ce priveşte munca fizică, menţionând că ele depun un efort fizic mai mare decît bărbaţii.
Modalităţi de informare a populaţiei cu privire la Parcul Naţional
Principalele modalități de informare locală sunt: informare locală organizată în cadrul adunărilor generale APL, școli, grădinițe etc.; informare individuală – care este realizată de către grupurile de ințiativă la domiciliu; informarea prin utilizarea panourilor publice amplasate în incința APL, străzi centralie, magazine, școli, grădinițe etc.; organizarea unor mese rotunde, seminarii în cadrul APL; informare prin surse mass media: TV, radio, internet, etc.
Principalele surse de informare la nivel local sunt: primăria locală, liderii locali membri ai echipelor de inițiativă (“președinții de străzi”), sursele mass-media.
Eficiența modalităților de informare diferă în funcție de comunitate și structura de vîrstă a populației, însă cel mai frecvent întîlnite sunt practicile de informare publică și individuală.
Cele mai eficiente surse mass-media, în viziunea participanților sunt TV și ziarele, însă nu toate comunitățile rurale au propriile televiziuni și ziare locale pe care le-ar putea utiliza ca mijloc de informare. Informarea prin surse de internet este mai puțin eficientă dat fiind lipsa de acces a sătenilor la tehnică computerizată și rețea de internet.
Strategii de informare ulterioară
În fiecare comunitate sunt aplicate mai multe strategii de informare locală. Însă, eficiența acestora diferă în funcție de: specificul localității, categoria socială, vîrsta celui informat, domeniul de activitate, statut economic etc.
Categoriile de actori locali implicați în procesul de informare locală evaluează diferit eficiența strategiilor de informare la nivel comunitar. Astfel, reprezentanții primăriei optează pentru realizarea adunărilor generale de informare locală, publicarea noutăților/informațiilor on-line, pe panoul informativ al primăriei sau tipărirea unor pliante informative care vor fi distribuite la nivel de localitate. Tinerii consideră că cele mai eficiente surse sunt cele on-line amplasate pe site-ul primăriei. Alte categorii sociale din localitate afirmă eficiența surselor mass-media, în special a radioului și emisiunilor televizate etc.
Lipsa surselor de informare mass-media (radio local, TV local, ziare locale) este un mare obstacol în ceea ceprivește nivelul de informare a populației despre proiectele locale, situația din localitate, precum și domeniile de implicare locală.
Lipsa radioului este resimțită la nivel local cel mai mult, dat fiind structura de vîrstă înaintată a populației, precum și situația economică precară care nu oferă posibilități de achiziționare a tehnologiilor avansate (TV, computer). Radioul este considerat de o bună parte din participanți la discuțiile de grup drept cea mai eficientă metodă de informare locală.
Așteptările populației față de crearea Parcului Național
Populația zonei au așteptări mari față de crearea zonei Nistru de Jos, conștientizând necesitatea acestui proiect și relevanța acestuia în contextul situației economice precare în care se află localitățile din zonă și patrimoniul nevalorificat.
Așteptările APL, oamenilor de afaceri, altor actori comunitari și a populației se focusează aproximativ pe aceleași aspecte: dezvoltarea turismului, deschiderea unor fabrici de procesare a producției agricole, crearea locurilor de muncă, dezvoltarea infrastructurii rurale, restabilirea Nistrului Chior. Unele dintre așteptările localnicilor sunt realiste, însă unele sunt mai greu realizabile, depinzând în egală măsură atât de factorul uman local, cât și factorul politic, natural etc.
Protecția florei și faunei apare în discuția publică doar în contextul nevalorificării acesteia pe deplin până la crearea parcului național. Însă, marea majoritate a intervievaților consideră că în timp flora și fauna zonei a fost distrusă dat fiind intervenția omului, necesitându-se intervenții urgente.
Așteptările femeilor
Femeile în mod special consideră că crearea parcului va contribui la creșterea nivelului de trai al locuitorilor datorită vizitării parcului de către turişti și dezvoltarea unor mici afaceri de comerţ cu bucate tradiţionale (plăcinte, fripturică, mămăligă etc.) sau lucruri de manufactură (brodat, croşetat).
Comparativ cu bărbații, femeile pun accent pe crearea zonelor de odihnă pentru copii și localnici.
Infrastrura rurală de canalizare și apeduct dezvoltată în toate localitățile este o așteptare în mare parte a femeilor, datorită necesității acestora pentru gospodărie, în cadrul căreia femeile au sarcini mai diverse compartiv cu bărbații.
Schimbarea imaginii localității, prin sădirea florilor, amenajarea teritoriului, sunt așteptări ale femeilor ca urmare a creării zonei.
Monitorizarea acțiunilor
Monitorizarea acțiunilor în zona Parcului Național este percepută ca o sarcină a autorităților locale sau a sătenilor și nicidecum o sarcină exclusivă a Ministerului mediului. În acest proces este importantă participarea atât a localnicilor, cât și a societății civile care inspiră încredere.
Alegerea unui comitet de monitorizare cu participarea localnicilor va contribui la realizarea cu succes a proiectului și la asigurarea durabilității acestuia.
Este binevenită implicarea femeilor în acțiunile de monitorizare.
Posibile obstacole
Birocrația, corupția și teama de a nu pierde terenurile agricole ar putea crea impedimente în realizarea dezideratelor cu referire la parcul național, aceastea fiind enunțate atât de bărbați, cât și de femei. În general, moldovenii au un atașament deosebit față de pământ fapt ce cauzează reticență în dezvoltarea cărorva proiecte care ar presupune pierderea terenurilor.
Slaba cunoaștere a particularităților de organizare și funcționare a parcului național creează impedimente în înțelegerea acțiunilor ce urmează a fi desfășurate. În același timp, dat fiind lipsa de cunoștințe localnicii au temeri neîntemeiate, bazate pe emoții.
