Tabel comparativ



Yüklə 261.39 Kb.
səhifə1/3
tarix17.01.2019
ölçüsü261.39 Kb.
  1   2   3

ANEXĂ

TABEL COMPARATIV


Nr. crt.


Textul propunerii legislative

(în forma adoptată de Senat)




Propuneri formulate de M.A.I.


Argumentarea propunerilor formulate/motivaţia nepreluării reglementărilor din cuprinsul propunerii legislative

Lege privind asigurarea ordinii şi liniştii publice

Lege privind unele măsuri pentru asigurarea liniştii publice şi convieţuirii sociale

Titlul proiectului a fost reformulat, fiind eliminată sintagma ,,asigurarea ordinii şi liniştii publice”.

1.

ART. 1.
Obiectul prezentei legi îl constituie apărarea comunităţii prin instituirea unor norme care să asigure ocrotirea liniştii publice, sancţionarea unor fapte care aduc atingere regulilor de convieţuire socială şi bunelor moravuri, precum şi reglementarea modului de exercitare în locuri publice a drepturilor şi libertăţilor constituţionale.


Art. 1.
Obiectul prezentei legi îl constituie apărarea comunităţii prin instituirea unor norme de conduită care să asigure ocrotirea liniştii publice, sancţionarea unor fapte care aduc atingere regulilor de convieţuire socială şi bunelor moravuri, precum şi reglementarea modului de exercitare în locuri publice a drepturilor şi libertăţilor constituţionale.

Se modifică



2.


ART. 2.
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

  1. zgomot – sunet sau amestec de sunete discordante, puternice, care afectează în mod neplăcut auzul, creat de activităţile umane ori de un animal de companie, vehicul, obiect, instrument sau aparat folosit, condus sau controlat de om, care tulbură liniştea publică;

  2. exces de zgomot – zgomot produs prin depăşirea nivelului maxim admis în mediul ambiental, stabilit prin norme emise de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;




  1. scandal – săvârşirea de acte, fapte sau gesturi, însoţite de agresiuni fizice sau verbale ori alte manifestări violente, care promovează sau determină tulburarea liniştii publice;




  1. linişte publică – climatul de înţelegere, convieţuire paşnică şi securitate personală;




  1. stare de ebrietate – consecinţă a consumului de băuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, asupra comportamentului unei persoane, manifestată prin vorbire incoerentă, mers sinuos şi greutăţi de orientare temporal – spaţială;

f) imediata vecinătate – zona adiacentă unor spaţii de locuit, în limita a cel mult 50 m faţă de aceste spaţii.





Art. 2.
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

  1. a) zgomot – sunet sau amestec de sunete discordante, puternice, care afectează în mod neplăcut auzul, creat de activităţile umane ori de un animal de companie, vehicul, obiect, instrument sau aparat folosit, condus sau controlat de om;

b) exces de zgomot – zgomot produs prin depăşirea nivelului maxim admis în mediul ambiental, stabilit prin norme emise de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;

c) scandal – săvârşirea de acte, fapte sau gesturi, însoţite de agresiuni fizice sau verbale ori alte manifestări violente, care provoacă sau determină tulburarea liniştii publice;


d) linişte publică – climatul de înţelegere, convieţuire paşnică şi securitate personală;
e) stare vădită de beţie – consecinţă a consumului de băuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, asupra comportamentului unei persoane, manifestată prin vorbire incoerentă, mers sinuos şi greutăţi de orientare temporal – spaţială;

f) imediata vecinătate – zona adiacentă unor imobile cu destinaţie de locuinţă, în limita a cel mult 50 m faţă de acestea.




g) acord scris - manifestare de voinţă, exprimată în scris.



- Se modifică

A fost eliminată sintagma „care tulbură liniştea publică” deoarece scopul intrinsec al definiţiei este relevat prin expresia „care afectează în mod neplăcut auzul”, aceasta din urmă înglobând-o pe cea dintâi.
Nu se modifică
- Se modifică.

Pentru claritatea şi coerenţa textului.


Nu se modifică

- Se modifică.

Sintagma ,,stare de ebrietate” a fost înlocuită cu ,,stare vădită de beţie. Noţiunea de beţie include atât starea de ameţeală, provocată de consumul de alcool, cât şi pe aceea de hiperexcitaţie, halucinaţie provocată de introducerea substanţelor stupefiante, stare care poate fi constată direct de agentul constatator.


- Se modifică.

A fost înlocuită sintagma ,,spaţii de locuit” cu sintagma ,,imobile” în cuprinsul definiţiei.

Se impune introducerea sintagmei „cu destinaţie de locuinţă”, pe de o parte din prisma faptului că în accepţiunea noţiunii de „imobil” intră şi un teren agricol, iar pe de altă parte, în cuprinsul art. 4 şi următoarele, se foloseşte aceeaşi sintagmă.
- Definiţie nou introdusă.

A fost definită sintagma ,,acord scris” pentru eliminarea unor eventuale neclarităţi.




3.


ART. 3.

Fapta se consideră săvârşită în public atunci când a fost comisă în condiţiile stabilite de art. 152 din Codul penal.



Art. 3.

Fapta se consideră săvârşită în loc public atunci când a fost comisă în condiţiile stabilite de art. 152 din Codul penal.





Propunem ca după intrarea în vigoare a noului Cod penal, art. 3 să aibă următorul cuprins:

Fapta se consideră săvârşită în loc public atunci când a fost comisă în condiţiile stabilite de art. 184 din Codul penal.”

Pentru conformitate cu Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.



4.


ART. 4.
Operatorii economici care au ateliere, secţii de prelucrare sau prestări servicii situate în imobilele cu destinaţie de locuinţă sau în imediata vecinătate a acestora ori a spitalelor, instituţiilor de asistenţă socială, unităţilor de învăţământ şi lăcaşelor de cult, sunt obligate să ia măsurile ce se impun pentru încadrarea în limitele de zgomot legal admise.


Art. 4.
Operatorii economici care au ateliere, secţii de producţie sau prestări servicii situate în imobilele cu destinaţia de locuinţă sau în imediata vecinătate a acestora ori a spitalelor, instituţiilor de asistenţă socială, unităţilor de învăţământ şi lăcaşelor de cult, sunt obligaţi să ia măsurile ce se impun pentru încadrarea în limitele de zgomot legal admise.

- Se modifică.

Pentru claritatea şi coerenţa textului.



5.


ART. 5.
(1) În localurile publice situate în imobile cu destinaţie de locuinţă sau în imediata vecinătate a acestora, precum şi pe terasele în aer liber, programul muzical poate fi difuzat între orele 0900 – 2200 .
(2) În cazul în care au fost efectuate lucrări de fonoizolaţie, care au redus zgomotul sub limita legal admisă, programul muzical poate depăşi ora 2200 numai cu acordul scris al locuitorilor din imobil sau din imediata vecinătate.

(3) În cazul unor evenimente familiale, depăşirea limitelor de zgomot admise se poate face numai cu acordul scris al locuitorilor din imobil sau din imediata vecinătate.




Art. 5.
(1) În localurile situate în imobile cu destinaţie de locuinţă sau în imediata vecinătate a acestora, precum şi pe terasele în aer liber, programul muzical poate fi difuzat între orele 0900 - 2200 .

(2) Dacă în localurile prevăzute la alin. (1) au fost efectuate lucrări de fonoizolaţie, care au redus zgomotul sub limita legal admisă, programul muzical poate depăşi ora 2200 numai cu acordul scris al locuitorilor din imobil sau din imediata vecinătate.


(3) Depăşirea limitelor de zgomot admise se poate face numai cu acordul scris al tuturor locuitorilor din imobil sau din imediata vecinătate.



  • Se modifică.

A fost eliminată sintagma ,,publice”. Prin ,,local” se înţelege clădire sau grup de încăperi de utilitate publică.



  • Se modifică.

Pentru rigoare în exprimare.

- Se modifică.

A fost eliminată sintagma ,,în cazul unor evenimente familiale”, lărgindu-se astfel cadrul sancţionator.


6.


ART. 6.
În staţiunile turistice, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili şi alte orare de funcţionare a localurilor publice şi de difuzare a programelor muzicale, în funcţie de interesul local, după consultarea cetăţenilor, a operatorilor economici din turism şi a autorităţilor competente pentru protecţia mediului.

Art. 6.
În staţiunile turistice, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili şi alte intervale orare de funcţionare a localurilor şi de difuzare a programelor muzicale, în funcţie de interesul local, după consultarea cetăţenilor, a operatorilor economici din turism şi a autorităţii competente pentru protecţia mediului.


- Se modifică.

Pentru rigoare în exprimare.

A fost eliminată sintagma ,,publice”. Prin ,,local” se înţelege clădire sau grup de încăperi de utilitate publică.



7.



ART. 7.
Constituie contravenţie la regimul liniştii publice săvârşirea oricăreia din următoarele fapte:

a) neluarea de către administratorii operatorilor economici a măsurilor de desfăşurare a activităţilor conform prevederilor art. 5 şi 6 din prezenta lege;


b) producerea de zgomot în exces, dacă fapta este de natură să producă o stare de disconfort sau indignarea cetăţenilor;

c) tulburarea, fără drept, a liniştii publice prin strigăte, larmă sau folosirea excesivă a oricărui aparat, obiect, instrument ori instalaţie muzicală la intensitate mare, în intervalul orar 2200 – 0800 sau în alte intervale orare stabilite prin hotărâri ale administraţiei publice locale;


d) organizarea de petreceri cu caracter privat în corturi, spaţiu neacoperit sau alte amenajări, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţie de locuinţe sau cu caracter social, în mediul rural, de natură a tulbura liniştea locuitorilor;

e) tulburarea, fără drept, în orice mod, a activităţilor desfăşurate în cadrul unităţilor şcolare, căminelor şi a locurilor de cazare pentru elevi şi studenţi, unităţilor spitaliceşti, centrelor de ocrotire socială ori a unei ceremonii religioase.




Art. 7.
Constituie contravenţie la regimul liniştii publice săvârşirea oricăreia din următoarele fapte:

a) neluarea de către administratorii operatorilor economici a măsurilor de desfăşurare a activităţii conform prevederilor art. 5 şi 6 din prezenta lege;

b) excesul de zgomot, dacă fapta este de natură să producă o stare de disconfort sau indignarea cetăţenilor;

c) tulburarea, fără drept, a liniştii publice prin strigăte, larmă sau folosirea excesivă a oricărui aparat, obiect, instrument ori instalaţie muzicală la intensitate mare, în intervalele orare 1300 - 1400 şi 2200 - 0800 sau în alte intervale orare stabilite prin hotărâri ale administraţiei publice locale;


d) organizarea de petreceri cu caracter privat în corturi, spaţii neacoperite sau alte amenajări, situate la mai puţin de 200 m faţă de imobilele cu destinaţia de locuinţă sau cu caracter social, de natură a tulbura liniştea publică;

e) tulburarea, fără drept, în orice mod, a activităţii desfăşurate în cadrul unităţilor şcolare, căminelor şi a locurilor de cazare pentru elevi şi studenţi, unităţilor spitaliceşti, centrelor de ocrotire socială ori a unei ceremonii religioase.




- Se modifică.

Pentru claritate şi coerenţă în exprimare.

- Se modifică.

Sintagma ,,producerea de zgomot în exces“ a fost înlocuită cu sintagma ,,exces de zgomot“, având în vedere că aceasta din urmă a fost definită la art. 2 lit. b).


- Se modifică.

A fost introdus intervalul orar 1300-1400, având în vedere modificările aduse Legii nr. 61/1991 în anul 2010, prin Legea nr. 153/2010.

- Se modifică.

Pentru claritate şi coerenţă în exprimare.

Pentru a evita unele aprecieri subiective, sintagma ,,în perimetrul apropiat” a fost înlocuită cu sintagma ,,situate la mai puţin de 200 m faţă de

De asemenea se impune eliminarea sintagmei „în mediul rural”, pentru eliminarea oricăror diferenţieri legate de zonă, protecţia cetăţenilor realizându-se în mod egal.

- Se modifică.

Pentru claritate şi coerenţă în exprimare.





8.



ART. 8.
În exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, cetăţenii sunt obligaţi să adopte un comportament civic moral şi responsabil, în spiritul legilor ţării şi al normelor de convieţuire socială, în vederea asigurării unui climat de ordine şi linişte publică corespunzător pe raza localităţilor, astfel încât să nu aducă atingere relaţiilor economice, social-culturale sau de altă natură.

Art. 8.
În exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, cetăţenii sunt obligaţi să adopte un comportament civic moral şi responsabil, în spiritul legilor ţării şi al normelor de convieţuire socială, în vederea asigurării unui climat de ordine şi linişte publică corespunzător, astfel încât să nu se aducă atingere relaţiilor economice, social-culturale sau de altă natură.

- Se modifică

Apreciem necesară eliminarea sintagmei „pe raza localităţilor”, deoarece cetăţenii trebuie să aibă un comportament civic, moral şi responsabil în toate locurile publice (adunări culturale, sportive organizate în afara localităţilor, pe drumurile publice, etc.).


9.


ART. 9.
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, următoarele fapte:

a) Portul ori folosirea, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor, ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea public, în locuri publice, în mijloace de transport în comun, în localul autorităţilor publice, instituţiilor sau altor persoane juridice de interes public, la manifestări publice ori în localuri de alegeri, în unităţile de învăţământ, în ambasade, consulate, sau în preajma acestora, la spectacole organizate, la manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate şi autorizate pentru distracţie ori agreement, a cuţitului, pumnalului, boxului, ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, înţepare sau lovire, a armelor neletale care nu sunt supuse autorizării ori a dispozitivelor pentru şocuri electrice, a substanţelor iritant lacrimogene sau cu efect paralizant.

b) Deţinerea, fără drept, în vehicule în împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică de săbii, cuţite, ori alte obiecte fabricate ori confecţionate anume pentru tăiere sau înţepare, bâte, răngi, lanţuri, boxuri, bastoane telescopice sau alte obiecte contondente, precum şi a dispozitivelor care generează şocuri electrice.

c) Împiedicarea, sub orice formă a poliţiştilor, jandarmilor, poliţiştilor de frontieră, precum şi a altor persoane învestite cu exerciţiul autorităţii publice de a–şi îndeplini atribuţiunile de serviciu privind percheziţia, legitimarea, controlul corporal al bagajelor şi vehiculelor, conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori a altei autorităţi publice sau luarea măsurilor necesare pentru menţinerea, asigurarea ori restabilirea ordinii publice.

d) Refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la poliţie, la cererea ori intenţia justificată a poliţistului ori a agentului de poliţie rutieră, jandarmului, poliţistului de frontieră, a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, precedată ori urmată de un comportament jignitor, nerespectarea indicaţiilor acestora, aruncarea cu bunuri, obiecte, substanţe chimice, în aceştia ori în autovehiculele din dotare, sau de refuzul de a opri autovehiculul la semnalele poliţistului, inclusiv cele acustice sau luminoase.
e) Săvârşirea de acte de violenţă stradale, de tulburare a ordinii şi liniştii publice, prin orice mijloace, de scandaluri în locuri şi localuri publice, la care au participat mai mult de trei persoane, ori care sunt constituite în grup, la care au fost folosite obiecte contondente, inclusiv unelte agricole, arme albe, arme cu aer comprimat, cu gaze, cu gloanţe de cauciuc, cu alice, de foc, ori alte obiecte.
f) Scrierea, de către contravenient, în cuprinsul procesului verbal de contravenţie întocmit de poliţist ori de alte autorităţi competente să aplice sancţiuni contravenţionale, de injurii, expresii jignitoare ori desene obscene;

g) Alarmarea în mod repetat a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor de menţinerea a ordinii publice, folosind abuziv, în mod repetat, fără a avea o urgenţă, numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112, ori prin darea semnalelor de pericol sau după caz prin solicitarea în mod repetat a intervenţiei la faţa locului, fără motiv întemeiat.


h) Săvârşirea a trei sau mai multe contravenţii în timp de un an, urmate de refuzul de a fi achitate, ori de a desfăşura muncă în folosul comunităţii, conform dispoziţiilor prezentei legi.

i) Nerespectarea măsuri de suspendare a activităţii localului public.

j) Refuzul patronilor, conducătorilor, administratorilor, ori a salariaţilor de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea ordinii publice sau pentru luarea măsurilor împotriva celor care au încălcat legea.


(2) Pentru persoanele care timp de un an au săvârşit trei sau mai multe contravenţii, au refuzat să achite amenzile aplicate, ori să desfăşoare muncă în folosul comunităţii, primăria va restitui procesele verbale de contravenţie, împreună cu dovada luării la cunoştinţă poliţiei de la locul de domiciliu al contravenientului, care va întocmi dosar pentru săvârşirea infracţiuni prevăzută la art. 9 lit. h din prezenta lege.


(3) În situaţia când, prin aceeaşi rezoluţie infracţională au fost săvârşite atât infracţiuni cât şi contravenţii prevăzute de prezenta lege, faptele de natură contravenţională vor fi considerate circumstanţe agravante ale infracţiunilor săvârşite, iar la dosarul cauzei vor fi ataşate copii ale proceselor verbale de contravenţie.

(4) Infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, le sunt aplicabile prevederile art. 465-479 din Codul de procedură penală, urmărirea şi judecarea acestora se efectuează numai după procedura specială a unor infracţiuni flagrante, cu excepţia infracţiuni prevăzute la pct. 1, litera h).



Art. 9.
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani fapta de a purta fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate şi autorizate pentru distracţie ori agrement sau în mijloace de transport în comun:

a) cuţitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, înţepare sau lovire;

b) arme neletale care nu sunt supuse autorizării ori dispozitive pentru şocuri electrice;

c) substanţe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani folosirea, fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri de distracţie ori agrement sau în mijloace de transport în comun a obiectelor sau substanţelor prevăzute la alin. (1).

(3) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani portul sau folosirea, fără drept, al obiectelor sau substanţelor prevăzute la alin. (1) în sediul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spaţiile rezervate desfăşurării procesului electoral.
(4) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani deţinerea, fără drept, în vehicule în împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică de săbii, cuţite, ori alte obiecte fabricate ori confecţionate anume pentru tăiere sau înţepare, bâte, răngi, lanţuri, boxuri, bastoane telescopice sau alte obiecte contondente, precum şi a dispozitivelor care generează şocuri electrice.
(5) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menţinerea ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat sau de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice.

- Se elimină

- Se elimină

- Se elimină


(6) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de 6 luni la 5 ani alarmarea în mod repetat a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor de menţinerea a ordinii publice, folosind abuziv, în mod repetat, fără a avea o urgenţă, numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112, ori prin darea semnalelor de pericol sau după caz prin solicitarea în mod repetat a intervenţiei la faţa locului, fără motiv întemeiat.


Se elimină şi se introduce o nouă faptă


(7) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani fapta contravenientului care nu se prezintă pentru luarea în evidenţă şi executarea hotărârii judecătoreşti privind prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, se sustrage de la executarea acesteia după începerea activităţii sau nu îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin la locul de muncă.

- Se elimină.

Art. 11 alin. (1)

….

27. nerespectarea măsurii de suspendare a activităţii localului;


- Se elimină.

Art. 11 alin. (1)

….

26. neasigurarea ordinii publice în localuri, hoteluri, moteluri, campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci şi în alte locuri de distracţie sau de agrement, de către reprezentantul legal ori administratori, precum şi refuzul acestora de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea ordinii publice sau pentru luarea măsurilor împotriva celor care au încălcat legea;


- Se elimină.

- Se elimină

- Se elimină

În ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al infracţiunii, apreciem că textul din cuprinsul noului Cod penal – Legea nr. 286/2009 oferă o mai bună incriminare a acestor fapte. Având în vedere însă că prezentul proiect se va integra în actualul cadru penal propunem ca limitele infracţiunilor să fie corelate cu limitele celorlalte fapte ce au un pericol social similar.

Având în vedere gravitatea faptelor de la alin. (2), (3) şi (5) propunem eliminarea pedepsei alternative cu amenda şi stabilirea uni pedepse mai mari.

Deşi prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicarea Codului penal această faptă este dezincriminată ca infracţiune, urmând ai fi aplicabil regimul sancţionator specific domeniului contravenţional, apreciem că datorită pericolului social abstract se impune în continuare asigurarea unei protecţii prin instrumente de drept penal.

Vor fi astfel menţinute în sfera ilicitului penal acele fapte care nu se circumscriu obiectului material al infracţiunii de ultraj, însă prin natura consecinţelor pe care le pot produce, au acelaşi pericol. Vă rugăm să observaţi că împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menţinerea ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu este de natră a leza autoritatea statului în mod similar ca faptele de ultraj.
- Se elimină

Pentru evitarea paralelismului (fapta este incriminată ca şi contravenţie la art. 11 alin. (1) pct. 16).

- Se elimină

Pentru evitarea paralelismului cu noul Cod penal (art. 368, 369, 370).


- Se elimină

O astfel de infracţiune nu subzistă prin prisma pericolului social redus al faptei în sine. De altfel, din interpretarea art. 15 alin. (1) corelată cu art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, rezultă că numai agentul constatator are dreptul de a consemna obiecţiunile contravenientului în cuprinsul procesului-verbal.
În prezent este incriminată ca şi contravenţie de OUG nr. 34/2008 doar fapta de a alarma organele specializate. Repetarea faptei prezintă un pericol social crescut de natură a o incrimina ca şi infracţiune.
În prezent O.G. nr. 2/2001 prevede că în situaţia în care contravenientul nu îşi plăteşte amenda instanţa o poate transforma în muncă în folosul comunităţii. În consecinţă apare ca suficientă incriminarea faptei în forma propusă la alin. (7)
După abrogarea dispoziţiilor privind închisoarea contravenţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003 şi revizuirii Constituţiei Românei în anul 2003, s-a constatat o diminuare a efectului preventiv al legii contravenţionale faţă de acele persoane ce nu plătesc de bunăvoie amenda şi nici nu dispun de bunuri ce pot face obiectul unei executări silite.

Modul de reglementare actual al acestei instituţii juridice lasă la deplina latitudine a contravenientului executarea efectivă a muncii în folosul comunităţii, indiferent dacă această activitate este stabilită ca urmare a aplicării în mod direct a sancţiunii contravenţionale sau a aplicării prevederilor art. 9 din O.G. nr. 2/2001 (când nu există posibilitatea executării silite). Astfel, ne aflăm în faţa unui cerc vicios în care, pornind de la reaua credinţă a contravenientului, amenda se transformă în muncă în folosul comunităţii iar munca în folosul comunităţii se transformă în amendă.

Pe lângă faptul că actuala procedură este ineficientă, acesta presupune utilizarea unor importante resurse umane, financiare şi logistice din partea organelor din care face parte agentul constatator, organelor fiscale, instanţelor de judecată şi a primărilor.
Pentru a conferi în mod real forţă executorie hotărârii instanţei de judecată prin care s-a dispus obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se impune incriminarea ca infracţiune de neexecutare a hotărârii judecătoreşti a faptei contravenientului care, cu rea-voinţă, nu se prezintă la primar pentru luarea în evidenţă şi executarea hotărârii judecătoreşti privind prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, se sustrage de la executarea acesteia după începerea activităţii sau nu îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin la locul de muncă.

În textul prevăzut la art. 11 alin. (1) pct. 26, se foloseşte sintagma „reprezentantul legal”, acesta fiind mai cuprinzător.

-
Ca urmare a eliminării infracţiunii. Se va aplica procedura referitoare la munca în folosul comunităţii

- Se elimină

Prin eliminarea infracţiunii nu mai subzistă circumstanţa agravantă.

- Se elimină

Din textul infracţiunilor propuse rezultă că nu este necesar ca toate să fie constatate în flagrant.

Acest termen raportat la săvârşirea unei infracţiuni, exprimă o anumită relaţie între momentul comiterii infracţiunii şi momentul descoperirii ei şi a făptuitorului.

Astfel, art. 465 alin. (1)  din Codul de procedură penală defineşte infracţiunea flagrantă ca fiind acea infracţiune descoperită în momentul săvârşirii sau imediat după săvârşire, iar în alin. 2 al aceluiaşi articol se prevede că este de asemenea considerată flagrantă şi infracţiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârşire, este urmărit de persoana vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natură a-l presupune participant la infracţiune.


Каталог: sites -> default -> files


Dostları ilə paylaş:
  1   2   3


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə