Tendinţe morfosintactice ale limbii actuale manifestate în mass-media audiovizuală



Yüklə 346,92 Kb.
səhifə6/19
tarix04.01.2022
ölçüsü346,92 Kb.
#57836
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19
3. Morfologia nominală
3.1. Concurenţa desinenţelor şi atrageri în alte (sub)clase de declinare

3.1.1. Concurenţa dintre desinenţele de feminin plural -e şi -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (şi marcarea suplimentară a pluralului prin alternanţe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinenţa -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele în -i. În orice caz, oscilaţii există în continuare.

Unele devieri faţă de normă apar mai ales la forma articulată enclitic a substantivului sau adjectivului (vezi Avram 1979): s-au înregistrat atât -i în loc de -e (victimile, Radio România Cultural, 4.III.2008; cu ultimile puteri, Naţional TV, 3.III.2008; ultimile noutăţi, OTV, 7.XI.2007; ultimile zile, Antena 1, 18.X.200710), cât şi -e în loc de -i (inimele, Acasă TV, 25.10.2007). Foarte frecventă, cum se ştie, este forma articulată dragele (dragele mele, Naţional TV, 10.V.2008; TVR Cultural, 23.XI.2007)11. Ambele fenomene au fost explicate fonetic (prin asimilare sau disimilare), morfologic (prin analogie) şi ca reacţie la eroarea contrară (ca fenomene de hipercorectitudine); oricum, se dovedesc destul de persistente.


3.1.2. Mai evidentă este incertitudinea vorbitorilor în folosirea desinenţelor de feminin singular, genitiv-dativ, -e şi -i, urmate de articolul hotărât. Oscilaţiile pot fi produse de concurenţa între desinenţele de plural, cu care cele de genitiv-dativ sunt (cu anumite excepţii) omonime, dar şi de fenomene fonetice, de analogie morfologică sau hipercorectitudine, care privesc strict genitiv-dativul (vezi Avram 1979, în 1987: 104−105).

Formele în care, înainte de articol, la genitiv-dativ, apare -i în loc de -e sunt manifestarea unei tendinţe populare destul de puternice, susţinute de analogia cu numărul mare de forme în care secvenţa -ii este marca de genitiv-dativ (uneori, şi sub influenţa acestei secvenţe în contextul imediat: preţul supleţii (Radio România Actualităţi, 21.X.2007), prin faţa tribunii (N24, 9.V.2008), în domeniul imagisticii şi medicinii nucleare (Radio Antena Satelor, 8.V.2008). Frecventă este forma pieţii (liderul pieţii, Antena 1, 3.XI.2007; liberalizarea pieţii, Antena 1, 14.XI.2007; modernizarea pieţii, Antena 3, 12.III.2008 etc.).

În materialul analizat, probabil pentru că aparţine limbii culte, vorbitorii făcând deci eforturi de exprimare corectă, se constată şi mai des preferinţa pentru secvenţa -ei (-e desinenţă de genitiv-dativ, -i articol), acolo unde pluralul este în -i: la sursa neregulei (B1 TV, 17.XI.2007); Nadal este regele zgurei (Radio România Cultural, 21.V.2008); a dat foc plapumei (Antena 1, 11.XII.2007); mulţumesc şi maşinei (Antena 1, 27.X.2007); împotriva pâinei albe (OTV, 10.XII.2007); din cauza ceţei (Kiss FM, 23.XI.2007, Realitatea TV, 9.XII.2007); la orele amiezei (TVR 2, 26.XI.2007; TVR 1, 5.III.2008); anii bătrâneţei (TVR Cultural, 28.X.2007); din cauza cenuşei vulcanice (Naţional TV, 9.V.2008), finalul săptămânei modei (Antena 1, 5.III.2008). Aceeaşi tendinţă a fost înregistrată şi la adjective: aspectul vechei ctitorii (TVR Cultural, 18.V.2008), aşteptarea marei finale (Antena 1, 21.V.2008). Fenomenul e în parte tot analogic şi, pentru că se opune unei tendinţe simţite ca marcată popular, e interpretabil ca o formă de hipercorectitudine.

Ambele tendinţe ilustrează o anumită instabilitate a formelor de genitiv-dativ şi o nesiguranţă a vorbitorilor (mai ales când pluralul – potenţial reper – e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenţei -ei.




Yüklə 346,92 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin