Topiary este practica prin care se dirijeaza copaci sau tufe sa creasca pe suporturi de forme diferite

Topiary este practica prin care se dirijeaza copaci sau tufe sa creasca pe suporturi de forme diferite.

De la gloria antica la gradinile “cu tendinta”. Topiary este o forma de arta extrem de veche, fiind mentionata in Asiria (actualul Orient Mijlociu) in jurul anului 700 i.Hr. Se spune chiar ca Alexandru cel Mare si trupele sale au avut un soc in anul 330 i.Hr, cand au descoperit gradinile Persiei, pline de topiary.

Aceasta arta a fost preluata si dezvoltata apoi de greci si romani, care au exploatat flexibilitatea si maleabilitatea anumitor specii perene (merisor, chiparos, leandru, mirt etc.), realizand gradini ornamentale ce imitau sculpturile in piatra. Vila toscana a scriitorului Plinius cel Tanar era inconjurata de o multime de arbusti sculptati in forma de animale si de figuri mitologice. De fapt, gradinarii lui Plinius, sclavi egipteni, sirieni si persani, au fost cei care au facut sa se nasca aceasta pasiune in Roma antica.

Aceasta arta a luat nou avant in Italia in secolului XVI-lea. In franta, a doua mare perioada de inflorire a acestei arte a fost secolul al XVII-lea Aranjamentele “à la française” au ridicat la superlativ dantelariile vegetale renascentiste, adaugandu-le palisade si adevarate incaperi de verdeata. O intraga arhitectura a frunzelor s-a dezvoltat astfel si topiary a patruns la toate curtile princiare europene. Dar la inceputul secolului XX ea s-a perimat incet-incet, iar tehnicile au fost uitate, mai ales ca in perioadele celor doua razboaie mondiale terenurile multor gradini ornamentale au capatat o destinatie agricola. La ora actuala are loc insa o revenire in forta a acestei arte, cu forme noi. Topiary sunt regasite astfel in labirinturile vegetale (care sunt din nou la moda, numarul lor crescand spectaculos), dar si pe balcoane sau in gradini de mici dimensiuni. Orice fel de arbust, supus actiunii unei foarfeci bine manuite, poate deveni statuie, mai ales ca modelarea siluetelor poate fi facilitata prin utilizarea formelor de grilaje. Din pacate, sculpturile rezultate nu sunt intotdeauna de bun gust: adesea vedem aparand in unele curti tot felul de excrescenta ciudate ale caror dimensiuni nu sunt adaptate la marimea si forma gradinii. Oricum insa, interesul exista si acesta e lucrul care conteaza de fapt.

Rabdare si magie

In universul topiary totul este permis. Practic, toate plantele se preteaza transformarii prin aceasta tehnica, cu o mentiune speciala pentru speciile cu crestere lenta, care sunt cele mai potrivite. De fapt, acestea furnizeaza structura cea mai rigida si pastreaza mult timp forma prelucrata. Dintre ele, trebuie alese acele plante care rezista la frig.

In cazul formelor complicate, taierea nu este suficienta. Trebuie utilizate carcase de sarma metalica pe care se ridica ramurile plantei si, o data la doi sau trei ani, trebuie sa realizeze o egalizare pentru a se obtine forma dorita. O bucata de sarma modelata este suficienta pentru a crea o structura primara de baza. Dupa cativa ani, cand planta este deja dezvoltata si formata, aceste armaturi se pot chiar indeparta (pentru anumite modele) permitand figurinelor sa devina complet independente. Marimea “statuilor” depinde evident de dimensiunile plantei. Odata ce modelul a atins talia dorita, acesta se tunde regulat, in aceeasi maniera ca la bonsai, utilizand un sablon. Este foarte important ca aceasta operatie sa fie executata de doua ori pe an. La fiecare tundere, volumul de masa vegetala indepartat va fi riguros limitat. Prin peretarea acestei manevere, in timp se vor obtine ramuri extrem de fine si dese, o caracteristica specifica unei figurine topiary.

A nu se pierde din vedere ca figurinele topiary totusi niste structuri vii, care necesita o ingrijire continua pentru a se dezvolta intr-o maniera armonioasa. De aceea, este recomandabil ca gradinarii amatori sa deprinda arta modelarii unor forme simple, la care bunul gust si atentia sunt mai importante decat tehnica.

Cum se realizeaza tehnica topiary

Orice fel de arbust, supus actiunii unei foarfeci bine manuite, poate deveni statuie, mai ales ca modelarea siluetelor poate fi facilitata prin utilizarea formelor de grilaje. In aceasta tehnica este totul permis, deoarece absolut toate plantele pot fi modificate datorita acesteia. Totusi, cele mai potrivite sunt plantele cu crestere lenta, deoarece isi pastreaza mult timp forma prelucrata si sunt mai rezistente la frig.

In cazul unor plante, nu este suficienta doar taierea si modelarea acestora, fiind necesara utilizarea unei carcase metalice pe care se ridica ramurile si se modeleaza pana cand se obtine forma dorita. Dupa cativa ani, cand planta este deja formata si dezvoltata, carcasa se indeparteaza, permitandu-se figurinelor sa devina complet independente. 

Așadar, TOPIARY este o practică horticolă de a aranja plantele pereniale (care au ciclu de viață anual sau bianual) prin tăiere și formare pentru a crea și menține forme bine definite – geometrice, fanteziste etc. Simplificând, este un fel de sculptură vie, iar originea acestei arte vine din vremurile antice romane și grecești, dezvoltându-se de-a lungul timpului pe toate continentele și fiind practicată destul de mult și în zilele noastre.

De ce ar trebiu sprijinita/implementata

Importanta spatiilor verzi in zonele urbane

Este binecunoscuta importanta spatiilor verzi pentru imbunatatire calitatii aerului pe care il respiram, prin aportul de oxigen pe care plantele il aduc.

Pe langa acest aspect insa, spatiile verzi aduc multe alte beneficii asupra claitatii vietii noastre, in general.

Astelf, spatiile verzi previn eroziunea solului si imbunatatesc absorbtia apelor pluviale, conferind un bun drenaj al acestora.

Copacii au capacitatea de a absorbi substantele poluante. S-a demonstrat ca 20 de copaci maturi, pot compensa poluarea produsa de o masina ce parcurge 100 de km intr-o zi.

Totodata, copacii sunt cei care impiedica supraincalzirea zonelor in care exista suprafete intinse de beton si asfalt. In marile orase temperaturile ridicate se resimt mult mai rau decat in alte zone, intrucat aceste suprafete absorb caldura si o retransmit mediului ridicand astfel si maim ult temperatura resimtita. Un alt rol important al vegetatie, in special copaci si arbusti, este acela de reducere a poluarii fonice, prin crearea unor ecrane fonoabsorbante devegetatie deasa.

Spatiile verzi influenteaza si starea de bine a omaneilor, expunerea in zone cu vegetatie bogata avand un rol benefic asupra starii generale a oamenilor si in diminuarea stresului.

Zonele naturale reprezinta cea mai buna alegere si pentru joaca celor mici, pentru recreere, pentru plimbari si activitati diverse in familie, picnicuri sau pentru dezvoltarea activitatilor sociale.

In acelasi timp, vegetatia ofera un habitat pentru o varietate de pasari, animale, insecte si alte organisme, intelegand astfel ca sptiile verzi sunt importante nu doar pentru om, ci si pentru celealte vietuitoare.

Si nu in ultimul rand, trebuie sa avem in vedere aspectul estetic pe care spatiile verzi il ofera.

Restrângerea spaţiilor verzi accentuează masiv riscurile,având un impact negativ imediat asupra viabilităţii şi sustenabilităţii,asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. Deja, de mai multe decenii,creşterea densităţii locuitorilor din zonele urbane produce o „foame” crescândă de spaţiu. În paralel cu evolutia teritorială tentaculară a marilor oraşe, s-au modificat structura, arhitectura şi design-ul urbanistic, de cele mai multe ori, în detrimentul spaţiilor verzi.De aceea, în ultima vreme, numeroşi agenţi sociali se implică în ofensiva creşterii, prin diverse mijloace, a suprafeţelor verzi urbane, în foarte multe ţări ale lumii. Este vorba despre aşa-numita gherilă verde, ce constă în crearea de spaţii verzi cât mai largi şi cât mai numeroase, în special în zonele urbane cele mai aglomerate din Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Canada, Australia, Libia.Conceptul de gherilă verde (guerrilla gardening)a fost lansat de Liz Christyîmpreună cu grupul săuGreen Guerrilla în anul 1973, prin iniţiativa de a transforma, într-o adevărată grădină, o zonă întinsă din Bowery Houston – NewYork. Grupul respectiv a reuşit sa faca de nerecunoscu un urias teren viran din oraş transformându-l într-o splendidă grădină,pe baza de voluntariat.

BENEFICIILE OFERITE DE SPAŢIILE VERZI

Beneficii ecologice. Din perspectivă ecologică, spaţiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător. Acestea au o contribuţie importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon şi eliberează oxigen, constituind, astfel, alături de planctonul din oceane, principalele surse de oxigen ale planetei. Studiile actuale arată că un hectar de pădure produce, în medie, 10 t de oxigen pe an şi consumă 14 t CO2. Vegetaţia are un rol vital şi în moderarea climatului urban. În oraşe, construcţiile şi suprafeţele pavate sau betonate creează un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate şi o restricţie a circulaţiei aerului, ceea ce conduce la producerea aşa-numitului efect de „insulă de căldură”. În contrast cu acesta, vegetaţia, prin efectul de umbră şi de creştere a umidităţii aerului contribuie la crearea unui mediu mai confortabil. De aici şi folosirea sintagmei „parcul – insulă răcoroasă”, în contrast cu „insula de căldură” urbanăStudiile climatologice susţin că, în apropierea pădurilor, temperatura medie a aerului, în zilele de vară, este cu 2–3,5°C mai scăzută faţă de zonele libere neplantate din oraşe, şi cu 12–14°C mai scăzută decât temperatura construcţiilor şi ariilor betonate şi asfaltate. Vegetaţia bogată contribuie la creşterea umidităţii relative cu 7–14 procente în parcuri .Un alt beneficiu adus de vegetaţie îl constituie atenuarea poluării fonice. Spaţiile verzi, în special cele compacte, constituie adevărate bariere pentru zgomote, contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora, în perioada de vegetaţie. Unele cercetări arată că zgomotele, care în mediul urban ating intensităţi cuprinse între 40 şi 80 decibeli, pot fi reduse la jumătate în cazul existenţei unor perdele arborescente cu o lăţime de 200–250 mi păduri, cu efect benefic asupra zonelor limitrofe .

Beneficii sociale.

Ca spaţii publice, spaţiile verzi contribuie la creşterea incluziunii sociale, prin crearea de oportunităţi pentru ca persoanele de toate vârstele să interacţioneze atât prin contact social informal, cât şi prin participarea la evenimentele comunităţii . Spaţiile verzi pot constitui locuri de desfăşurare pentru diverse evenimente sociale şi culturale, cum sunt festivalurile locale, celebrările civice sau desfăşurarea unor activităţi teatrale. Spaţiile verzi bine întreţinute joacă un rol semnificativ în promovarea sănătăţii populaţiei urbane. Acestea oferă oportunităţi prin care încurajează un stil de viaţă mai activ, prin plimbări, alergare, exerciţii fizice, ciclism etc., inclusiv deplasări pe rutele dintre zonele locuite şi/sau dintre diferite facilităţi publice (magazine, pieţe, şcoli). Unele studii arată că valoarea principală a spaţiilor verzi decurge din capacitatea lor de refacere a „stării de bine” a persoanelor care le frecventează (Greenspace Scotland, Research report). Ele oferă citadinilor locuri liniştite pentru relaxare şi reducere a stresului, pentru evadarea din mediul construit şi din trafic. Spaţiile verzi răspund, aşadar, în principal, nevoilor umane de recreere şi petrecere a timpului liber. În cazul persoanelor lipsite de venituri sau de timp, parcul rămâne soluţia cea mai la îndemână pentru activităţi recreaţionale. De asemenea, spaţiile verzi pot deveni, în anumite condiţii, locuri locuri de joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea fizică, mentală şi socială a acestora .

Beneficii economice.

Impactul pozitiv al spaţiilor verzi se extinde şi în sfera activării vieţii economice a oraşelor. Un mediu plăcut ajută întotdeauna la crearea unei imagini favorabile asupra centrelor urbane şi, prin aceasta, poate spori atractivitatea pentru investiţii şi pentru oferta de noi locuri de muncă . Mai mult, prezenţa spaţiului verde, prin aspectele benefice pe care le oferă locuitorilor (estetice, de sănătate etc.), determină creşterea în valoare a zonelor urbane şi, implicit, a valorii proprietăţilor localizate în vecinătatea lor . Existenţa spaţiilor verzi bine întreţinute contribuie, de asemenea, la creşterea calităţii locuirii. Cercetările au arătat că locuitorii acordă o valoare înaltă zonelor în care se află spaţii verzi de calitate .De asemenea, spaţiile verzi pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea turismului

Amplasamentul proiectului

Toate figurile realizate in functie de marime pot fi amplasate in toate spatiile verzi publice din oras,in sensurile giratorii,in gradini,parcuri,pe malul Somesului,la diferite manifestari culturale si sportive organizate in Cluj-Napoca.

Locatie proiect

Acest proiect nu are o locatie fixa,exacta.

Cost estimativ 150 000 EUR.

DEVIZ ESTIMATIV

Nr.Crt.	Denumirea	Observatii	U.M.	Buc.	Valoare
1.	Obtinerea teren
2.	Amenajare teren
3.	Asigurarea utilajelor necesare
4.	Materiale necesare		Buc.
5,	Confectionarea propriu-zisa		Buc.
6.	Transportul		Buc.
7.	Amenajarea		Buc.
8.	Montaj echipamente Manopera specialist,tehnician		Buc