Traducere din limba engleză Discursul Primului Ministru



Yüklə 28.9 Kb.
tarix15.12.2017
ölçüsü28.9 Kb.

Traducere din limba engleză

Discursul Primului Ministru


Syed Mohammad Ashraf, Preşedinte Fondator, All India Ulama and Mashaik Board 
Shawki Ibrahim Abdel Karim Allam, Marele Muftiu al Egiptului, 
Shaykh Hashimuddin Al Gailani, din Bagdad 
Syed Minhaj Ur Rehman din Bangladesh 
Diwan Ahmed Masood Chisti din Pakistan 
Syed Nizami de la Nizamuddin Dargah şi Syed Chisti de la Ajmer Sharif 

Stimaţi colegi ministeriali, 


Erudiţi şi sufişti din India 
Dragi oaspeţi de la vecinii noştri şi din naţiuni mai îndepărtate, 

Bine aţi venit pe un tărâm ce reprezintă o fântână eternă de pace şi o sursă străveche de tradiţii şi credinţe, care a primit şi cultivat religii din toată lumea. 

Bine aţi venit la un popor cu o credinţă statornică în zicala „Vasudhaiva Kutumbakam” (Lumea întreagă este o singură familie). 

O credinţă în armonie cu mesajul Sfântului Coran că oamenii nu au fost decât o singură comunitate şi apoi s-au deosebit între ei.

În cuvintele marelui poet sufist persan Saadi a răsunat un crez, ce apare scris în Naţiunile Unite, şi anume că oamenii provin din aceeaşi sursă: Suntem o singură familie. 

Bine aţi venit în străvechiul oraş Delhi – ridicat prin geniul mai multor popoare, culturi şi credinţe diferite. 

La fel ca şi naţiunea noastră, inima oraşului are loc pentru orice credinţă, de la cei cu numai câţiva adepţi până la cei cu miliarde de credincioşi. 

Printre templele sale grandioase se numără dargah ale marilor sfinţi sufişti Mehboob-e-Ilahi şi Hazrat Bakhtiyar Kaki, care atrag oameni din toate credinţele şi toate colţurile lumii. 

Acesta este un eveniment extraordinar de o mare importanţă pentru omenire, într-un moment critic pentru umanitate. 

Într-un moment în care umbra neagră a violenţei se măreşte, voi sunteţi lumina speranţei („noor”). 

Când râsetele copiilor sunt reduse la tăcere de arme pe străzi, voi sunteţi vocea vindecătoare. 

Într-o lume care se luptă să clădească pacea şi dreptatea, aceasta este o creaţie a celor a căror viaţă în sine este un mesaj de pace, toleranţă şi iubire. 

Proveniţi din locuri şi culturi diferite, însă sunteţi uniţi de o credinţă comună. 

Vorbiţi limbi diferite, însă ele se contopesc într-un mesaj armonios. 

Şi reprezentaţi bogata diversitate a civilizaţiei islamice care se sprijină pe fundaţia solidă a unei mari religii.

Este o civilizaţie care a atins cote înalte până în secolul al XV-lea în ştiinţă, medicină, literatură, artă, arhitectură şi comerţ. 

Acest lucru s-a datorat marilor talente ale poporului său, dar şi angrenării Islamului în diverse civilizaţii – Egiptul antic, Mesopotamia şi Africa, ţinuturile Persiei, Asiei Centrale şi Caucazului, regiunea Asiei Orientale, precum şi în Budism şi filozofia şi ştiinţa indiană. 

Îmbogăţindu-se pe sine, a îmbogăţit şi lumea. 

A dat, încă o dată, o lecţie durabilă de istorie a omenirii: umanitatea avansează, naţiunile progresează şi lumea prosperă prin deschidere şi cercetare, angajament şi acomodare şi respect pentru diversitate. 

Iar acesta este mesajul sufismului, una dintre cele mai mari contribuţii ale Islamului la această lume. 

Încă de la originile sale din Egipt şi Asia Occidentală, sufismul a călătorit pe tărâmuri îndepărtate, ţinând sus drapelul credinţei şi stindardul valorilor umane, învăţând din gândirea spirituală a altor civilizaţii şi atrăgând oamenii cu viaţa şi mesajul sfinţilor săi. 

În diferitele aşezări ale Africii Sahariene sau în Asia de Sud-Est, în Turcia sau în Asia Centrală, în Iran sau India, sufismul a reflectat dorinţa umană universală de a trece dincolo de practica şi preceptele religiei pentru o unitate mai profundă cu Atotputernicul. 

Şi, în cadrul acestei cercetări spirituale şi mistice, sufiştii au experimentat mesajul universal al Atotputernicului: 

Că perfecţiunea în viaţa omului se reflectă în calităţile care îi sunt dragi lui Dumnezeu. 

Că toate sunt creaţia lui Dumnezeu şi că, dacă îl iubim pe Dumnezeu, trebuie să iubim şi toate creaţiile sale. 

Aşa cum spunea Hazrat Nizamuddin Auliya, „Atotputernicul îi îndrăgeşte pe cei care Îl iubesc de dragul fiinţelor umane şi pe cei care iubesc fiinţele umane de dragul Atotputernicului.” 

Acesta este mesajul unităţii umanităţii, a tuturor creaţiilor Atotputernicului. 

Pentru sufişti, aşadar, a-l servi pe Dumnezeu însemna a servi umanitatea. 

În cuvintele lui Khwaja Moinuddin Chishti, dintre toate veneraţiile, veneraţia care îi place cel mai mult Dumnezeului Atotputernic este ajutarea celor umili şi oprimaţi. 

Într-o frumoasă ilustrare a valorilor umane, a spus acesta, fiinţele umane trebuie să aibă duioşia soarelui, generozitatea râului şi ospitalitatea pământului, pentru că acestea ne sunt tuturor de folos, fără discriminare şi distincţie între oameni. 

Iar umanismul său a susţinut şi locul şi condiţia femeilor în societate.

Mai presus de toate, sufismul este o celebrare a diversităţii şi pluralismului, exprimată în cuvintele lui Hazrat Nizamuddin Auliya, că fiecare popor are propria sa cale a adevărului, propriile convingeri şi propriul obiect al veneraţiei. 

Aceste cuvinte reflectă mesajul divin al Sfântului Profet că nu există constrângere în religie şi, de asemenea, că pentru fiecare popor am stabilit modalităţi de veneraţie pe care le respectă. 

Şi este în armonie cu esenţa din zicala sfântului Bhakti din tradiţia hindusă, “La sânul mării celei întinse / Se varsă râuri curgătoare de pe dealuri prin toate părţile”.)

Iar în înţelepciunea lui Bulleh Shah, “Dumnezeu locuieşte în fiecare inimă.” 

Aceste valori sunt nevoile timpurilor noastre. 

Aceasta este realitatea Naturii. Ne însuşim această înţelepciune în echilibrul şi armonia perfectă care există în vasta diversitate a unei păduri. 

Mesajul său depăşeşte graniţele şcolilor şi sectelor. Este o căutare spirituală care îşi are originile de la Sfântul Profet şi valorile fundamentale ale Islamului, care înseamnă literalmente pace. 

Şi ne reaminteşte că, atunci când ne gândim la cele 99 de nume ale lui Allah, niciunul nu înseamnă forţă şi violenţă şi că primele două nume denotă compasiune şi iertare. Allah este Rahman şi Raheem.

Sufismul este vocea păcii, a coexistenţei, a compasiunii şi egalităţii; un apel către fraternitatea universală. 

Şi, tocmai când India devenea un centru principal de civilizaţie islamică, naţiunea noastră s-a ridicat şi ca unul dintre cele mai vibrante centre de sufism. 

Sufismul a devenit faţa Islamului în India, chiar dacă a rămas adânc înrădăcinat în Sfântul Coran şi Hadis. 

Sufismul a înflorit în deschiderea şi pluralismul Indiei. A început cu tradiţia sa spirituală şi a evoluat cu propriul său etos indian. 

Şi a ajutat la conturarea unei moşteniri islamice distincte a Indiei. 

Observăm această moştenire în domeniul artei, al arhitecturii şi culturii care face parte din alcătuirea naţiunii noastre şi a vieţilor noastre colective de zi cu zi. 

O observăm în tradiţia spirituală şi intelectuală a Indiei. 

A ajutat la consolidarea culturii incluzive care reprezintă contribuţia imensă a măreţei noastre naţiuni la tapiseria culturală a acestei lumi. 

În poezia lui Baba Farid sau în Guru Granth Sahib, simţim aceeaşi legătură spirituală. 

Vedem compasiune în langar-ele din templele sufiste şi în mormintele din sate ale Pir-ilor locali ce îi atrăgeau pe cei săraci şi înfometaţi; 

Cuvintele din limba Hindavi erau vorbite în aşezările Khanqah sufiste. 

Contribuţia sufismului la poezia Indiei este imensă. Impactul său asupra dezvoltării muzicii indiene este adânc. 

Nimeni nu a avut un impact mai mare decât poetul şi muzicianul sufist Amir Khusrau. Opt secole mai târziu, poezia şi inovaţia sa muzicală continuă să facă parte din sufletul muzicii hindustane. Nimeni nu a mai vorbit despre muzica indiană cu atâta pasiune cum a făcut-o el. 

Cine altcineva ar fi putut exprima iubirea pentru India atât de frumos cum a făcut-o el: 

„Însă India, din cap până-n picioare, este o pictură a raiului,

Adam a venit din palatul paradisului,

El nu a putut fi trimis decât într-o livadă de fructe precum India.

Dacă India nu este un paradis, cum a putut ea să devină vatra păunului, pasărea paradisului?”

Tocmai acest spirit al sufismului, iubirea pentru ţara sa şi mândria faţă de naţiunea sa, defineşte musulmanii din India. 

Aceştia reflectă cultura eternă a păcii, diversităţii şi egalităţii credinţei din ţinuturile noastre; 

Ei sunt cufundaţi în tradiţia democratică a Indiei, încrezători în locul lor în această ţară şi au investit în viitorul naţiunii lor; 

Şi, mai presus de toate, ei sunt conturaţi de valorile moştenirii islamice a Indiei. Susţin cele mai înalte idealuri ale Islamului şi au respins întotdeauna forţele terorismului şi ale extremismului. 

Acum, când călătoresc în diferite părţi ale lumii, ei sunt ambasadorii valorilor şi tradiţiilor naţiunii noastre. 

Ca naţiune, ne-am opus colonialismului şi am luptat pentru libertate. 

În zorii independenţei unii au ales să plece; şi, cred eu, acest lucru a avut de-a face şi cu politica colonială a timpului respectiv. 

Cel mai mare dintre liderii noştri, cum este Maulana Azad, şi liderii spirituali importanţi precum Maulana Hussain Madani, precum şi milioane şi milioane de cetăţeni de rând au respins ideea diviziunii pe criterii religioase. 

Acum, India merge înainte, acumulând putere din luptele, sacrificiile, curajul, cunoaşterea, priceperea, arta şi mândria fiecărui membru al fiecărei credinţe din cadrul naţiunii noastre atât de diverse, dar totuşi unite.

Precum corzile sitarului, care produc fiecare o altă notă, dar se reunesc pentru a crea o melodie frumoasă. 

Acesta este spiritul Indiei. Aceasta este puterea naţiunii noastre. 

Întregul nostru popor, hinduşi, musulmani, sikhi, creştini, jainişti, budişti, micro-minoritatea parsilor, credincioşi, necredincioşi, toţi fac parte integrantă din India. 

Aşa cum cândva a venit în India, astăzi sufismul din India s-a răspândit în toată lumea. 

Însă această tradiţie care a evoluat în India aparţine întregii Asii de Sud. 

De aceea îi îndemn şi pe ceilalţi din regiune să cultive şi să reînvie această glorioasă moştenire a noastră. 

Când iubirea spirituală a sufismului, nu forţa violentă a terorismului, va depăşi graniţele, această regiune va fi paradisul pe pământ despre care vorbea Amir Khusrau. 

Daţi-mi voie să parafrazez ceea ce am spus mai devreme: Terorismul ne divizează şi ne distruge. 

Într-adevăr, când terorismul şi extremismul au devenit cea mai distructivă forţă a vremurilor noastre, mesajul sufismului are o relevanţă globală. 

De la centrele de conflict din Asia Occidentală până la oraşele liniştite din ţările îndepărtate, de la satele îndepărtate ale Africii până la oraşele din propria noastră regiune, terorismul reprezintă o ameninţare permanentă. 

Fiecare zi ne aduce ştiri groaznice şi imagini înfiorătoare: 

• despre şcoli transformate în cimitire ale inocenţei; 


• despre adunări de rugăciune transformate în convoaie funebre, 
• despre chemări la rugăciune sau Azaan înecate în sunet de explozie
• despre sânge pe plajă, masacre în mall-uri şi maşini care ard mocnit pe străzi; 
• despre oraşe înfloritoare ruinate şi moşteniri nepreţuite distruse; 
• şi despre părinţi care îngroapă coşciuge, despre comunităţi întregi dislocate, despre milioane de oameni strămutaţi şi despre refugiaţi prinşi între împuşcături şi mări furtunoase. 

În acest secol digital cu noi promisiuni şi oportunităţi, amploarea terorii este tot mai mare, iar costurile ei sunt tot mai mari în fiecare an. 

De la începutul acestui secol, zeci de mii de familii şi-au pierdut persoanele dragi în mii de incidente teroriste din toată lumea. 

Numai în ultimul an, adică în 2015, peste 90 de ţări au fost victimele atacurilor teroriste. Părinţi din 100 de ţări trăiesc în fiecare zi cu durerea de a-şi fi pierdut copiii pe câmpul de luptă din Siria. 

Şi, într-o lume mobilă la nivel global, un incident poate afecta cetăţenii multor naţiuni. 

În fiecare an cheltuim peste 100 miliarde dolari pentru apărarea lumii împotriva terorismului, bani care ar fi trebuit să fie cheltuiţi pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cei săraci. 

Impactul nu poate fi surprins numai în statistici. Ne schimbă modul de viaţă. 

Există forţe şi grupări care sunt instrumente ale politicii şi planurilor de stat. Altele sunt recrutate pentru această cauză din convingeri greşite. 

Unele sunt pregătite în tabere organizate. Mai există şi cele care îşi găsesc inspiraţia în universul fără margini al spaţiului cibernetic. 

Terorismul foloseşte diverse motivaţii şi cauze, dar niciuna dintre ele nu poate fi justificată. 

Teroriştii denaturează o religie a cărei cauză declară că o susţin. 

Ei ucid şi distrug mai mult în propria lor ţară şi în rândul propriului lor popor decât oriunde altundeva. 

Şi expun regiuni întregi la pericole şi fac lumea să devină mai instabilă şi mai violentă. 

Lupta împotriva terorismului nu este o confruntare împotriva vreunei religii. Nu poate fi. 

Este o luptă între valorile umanismului şi forţele barbariei. 

Nu este un conflict care să fie disputat numai prin mijloace militare, de servicii secrete sau diplomatice. 

Este o luptă ce trebuie câştigată prin puterea valorilor noastre şi mesajul real al religiilor. 

Aşa cum am mai spus, trebuie să respingem orice legătură între terorism şi religie. Cei care răspândesc teroarea în numele religiei sunt anti-religioşi. 

Şi trebuie să promovăm mesajul sufismului care simbolizează principiile Islamului şi cele mai înalte valori umane. 

Aceasta este o sarcină pe care statele, societăţile, înţelepţii, erudiţii şi familiile trebuie să o îndeplinească. 

Totuşi, pentru mine, mesajul sufismului nu se limitează numai la combaterea terorismului. 

Valorile armoniei, bunăstării, compasiunii şi iubirii pentru fiinţele umane reprezintă baza unei societăţi juste.

Acesta este principiul din spatele crezului meu “Sab Ka Saath, Sab Ka Vikaas”. 

Şi aceste valori sunt importante pentru păstrarea şi cultivarea diversităţii în cadrul societăţilor noastre. 

Diversitatea este o realitate de bază a Naturii şi sursa de bogăţie a unei societăţi; şi nu ar trebui să fie un motiv de discordie. 

Avem nevoie nu numai de prevederi constituţionale sau garanţii juridice, ci şi de valori sociale pentru a construi o societate incluzivă şi paşnică, în care fiecare îşi găseşte locul, liniştit în privinţa drepturilor sale şi încrezător în viitorul său. 

De asemenea, acestea sunt vremuri de mari schimbări şi tranziţii în lume. Jumătatea secolului trecut a fost un punct de cotitură important în istorie. A apărut o nouă ordine mondială. S-au născut numeroase naţiuni noi. 

La începutul unui nou secol, ne aflăm într-un alt punct de transformare la o scară rareori văzută în istoria omenirii. 

În multe părţi ale lumii viitorul este incert şi nu se ştie cum ar trebui procedat ca naţiuni şi societăţi în această privinţă. 

Acestea sunt tocmai vremurile în care lumea este cea mai vulnerabilă la violenţă şi conflicte. 

Comunitatea globală trebuie să fie mai vigilentă decât oricând şi să contracareze forţele întunericului cu lumina radiantă a valorilor umane. 

Aşadar, haideţi să ne reamintim învăţătura Sfântului Coran că, dacă cineva ar ucide o persoană nevinovată, ar fi ca şi cum a ucis un popor întreg; dacă cineva ar salva o viaţă, ar fi ca şi cum a salvat un popor întreg. 

Haideţi să ne inspirăm din mesajul lui Hazrat Moinuddin Chishti, 

Cu lumina voastră spirituală, împrăştiaţi norii discordiei şi războiului şi răspândiţi bunăvoinţă, pace şi armonie în rândul poporului. 

Haideţi să ne reamintim de umanismul infinit din cuvintele poetului sufist Jalaluddin Rumi, “Cuprinde toate feţele umane în a ta, fără a le judeca.” 

Haideţi să aplicăm morala Bibliei care ne îndeamnă să facem bine, să căutăm pacea şi să o păstrăm. 

Şi unitatea din observaţia lui Kabir că un râu şi valurile sale sunt unul şi acelaşi lucru. 

Şi rugăciunea lui Guru Nanak Devji ca toţi oamenii din lume să prospere şi să trăiască în pace. 

Haideţi să ne inspirăm din chemarea lui Swami Vivekananda împotriva divizării şi ca oamenii din toate religiile să ridice stindardul armoniei, nu al disputei. 

Haideţi, de asemenea, să reafirmăm mesajul durabil din Ahimsa al lui Buddha şi Mahavira. 

Şi, din acest forum, în ţara aceasta a lui Gandhi, 

Şi din rugăciunile eterne care se încheie întotdeauna cu invocarea

Om Shanti; Shanti; Shanti: Pace, Pace, Pace; Pace în lume. 

Aşadar, haideţi să trimitem un mesaj lumii: 

• O melodie de armonie şi umanitate
• Acceptarea diversităţii, a spiritului unităţii
• De slujire cu compasiune şi generozitate,
• Hotărâre împotriva terorismului, respingerea extremismului
• Şi determinare în promovarea păcii

Haideţi să provocăm forţele violenţei cu bunătatea iubirii noastre şi valorile umane universale. 

Şi, în cele din urmă, haideţi să restaurăm lumina speranţei şi să transformăm lumea aceasta într-o grădină de pace. 

Vă mulţumesc pentru prezenţă. Vă mulţumesc pentru ceea ce apăraţi. Vă mulţumesc pentru rolul pe care îl jucaţi în construirea unei lumi mai bune. Mulţumesc foarte mult, mulţumesc nespus.

***************************************************************************

Subsemnata DOBRESCU MARIA VANINA, traducător autorizat de Ministerul Justiţiei sub nr. 6098/2012, certific exactitatea traducerii în limba română a înscrisului în limba engleză ce mi-a fost prezentat (anexat în copie la prezenta traducere).



Traducător,





Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə