Tratarea diferențiată a elevilor Prof. Ardelean Cristina Prof. Grigor Dorina Prof. Brenner Ileana Prof.Ștețco Mariana Liceul Pedagogic,,Regele Ferdinand” Sighetu-Marmației

B.Tema elevilor inteligenți:

Precizați prin analiză , ce valoare gramaticală are de fiecare dată cuvântul utilizat în propozițiile pe care le-ați alcătuit și ce funcție îndeplinește în propoziție.

C.Tema campionilor:

Alcătuiți un scurt text în care să folosiți și cuvântul ,,port” , cu toate cele trei sensuri diferite .

Anexa 4

Exemplu de tratare diferențiată într-o lecție de istorie.

În etapa fixării noilor cunoştinţe , putem folosi tratarea diferenţiată cu itemi gradaţi ca dificultate.Elevii cu posibilității medii vor completa texte cu spaţii lacunare, selectând noţiunile dintr-o listă dată. Elevii buni au ca sarcină rezolvarea unor întrebări structurate pe baza unor surse istorice la prima vedere, în timp ce elevii care sunt foarte buni la istorie întocmesc o scurtă sinteză pe baza unei structuri de idei date, folosind termenii istorici noi învăţaţi.

.....

ŞTEFAN CEL MARE

(1457 - 1504)

La mijlocul secolului al XV-lea, în Moldova boierii se certau pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ajutat de Vlad Ţepeş, domnul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, din neamul Muşatinilor devine domnul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

În timpul domniei sale, Moldova şi-a dezvoltat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .

Ştefan cel Mare a organizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi a înfrumuseţat şi întărit vechile . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . : Suceava, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., Hotin şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Deoarece era un creştin bun, a ctitorit . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . între care: . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , Războieni s.a.

A domnit . . . . . . de ani, timp în care a purtat . . . . . . de lupte cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (Baia, 1467), . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (Codrii Cosminului, 1497) , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dar mai ales cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Una dintre cele mai însemnate bătalii este cea de la Vaslui, din anul . . . . . . Atunci, Ştefan cel Mare i-a învins pe . . . . . . .. . . . . . . . . . conduşi de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. După un an, în . . . . . . . . . ., la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a rezistat atacului turcesc condus de . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . Fiind diplomat, Ştefan nu a avut niciodată, în acelaşi timp doi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ştefan cel Mare s-a stins din viaţă în anul . . . . . . . . . şi a fost înmormântat la mănăstirea . . . . . . . . . . . . . . . . Marele voievod a rămas viu în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . tuturor românilor, care l-au numit, cu mândrie ,, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . “.

(domnie, Ţării Româneşti, Moldovei, agricultura, comerţul, meşteşugurile, armata, oraşe, cetăţi, Cetatea Nemţului, Cetatea-Albă, biserici, mănăstiri, Voroneţ, Putna, Neamţ, 47, 36, ungurii, polonii, tătarii, turcii, 1475, otomanii, Soliman-Paşa, 1476, Războieni, Mahomed al II –lea, duşmani, 1504, Putna, memoria, Ştefan cel Mare şi Sfânt)

Anexa 5

Plan de intervenție în cazul unui elev având părinții plecați în străinătate

• 
  ANTECEDENTE MEDICALE: fără probleme medicale deosebite
  
• 
  DIAGNOSTIC PSIHOLOGIC: intelect normal superior, dificultăți atenționale, hiperkinetism, tulburări de comportament- agresivitate, comportament opozant.
  
• 
  RELAȚIILE ÎN COLECTIVUL DE ELEVI ȘI RELAȚIILE CU CADRELE DIDACTICE: comportamentul copilului R. C. Este caracterizat prin agresivitate, manifestată frecvent atât asupra colegilor, cât și asupra cadrelor didactice ; comprtamentul negativist și opozant.
  
• 
  LIMBAJUL: superior; utilizează corect limbajul verbal, folosește un vocabular bogat și propoziții; nu are dificultăți /tulburări de pronunție.
  
• 
  ATENȚIA: deficit atențional cu ușor hiperkinetism.
  
• 
  COMPORTAMENT SOCIAL ACTUAL: puțin comunicativ, nesociabil, ostil- agresiv.
  

Date biografice și date despre familia elevului:

• 
  ELEVUL: R.C.
  
• 
  VÂRSTA: 10 ani
  
• 
  CLASA: a IV-a
  

Părinții lui R.C. au plecat la munca în Spania în urmă cu 17 luni și au luat-o pe cu ei și pe sora lui mai mică, de doar 6 ani. Deși R. C. nu recunoaște faptul că e afectat de plecarea mamei și a surorii lui, suferă că a rămas doar el acasă și se simte părăsit, spunând „a luat-o numai pe ea ”. R.C. se află acum în grija bunicii materne .

R.C. povestește că înainte ca mama lui să plece, se certau mult din cauza timpului petrecut de el afară sau la calculator, din cauza rezultatelor slabe pe care le avea la școală „mă punea să învăț”, dar și din cauza prietenilor săi. R.C. se bucură de altfel că mama lui este plecată, deoarece simte că acum are mai multă libertate și poate face ce vrea , fără să fie controlat sau să facă ceea ce nu îi face plăcere. Relația actuală cu mama lui este rece, vorbesc la telefon rar, doar o dată pe săptămână sau la două săptămâni. „”Nu ne mai certăm”, afirmă el , dar mama continuă cu sfaturi insistente „nu s-a schimbat prea mult, dar nu mă mai poate verifica”. Discuțiile lor sunt despre prieteni și mai puțin despre școală, „îmi dă sfaturi despre fete” , iar tatăl (plecat și el în Spania) este axat mai mult pe învațătură și rezultatele de la școală. Dar „este în regulă, pentru că nu are cum să mă verifice”, „pot să spun ce vreau”, iar„cu invatatoarea nu are cum să ia legatura deocamdată”.

Mama îi trimite periodic bani și haine moderne, iar el este extrem de mulțumit și nu dorește ca ei să se întoarcă.

Informații despre traseul educațional al elevului:

Elevul R.C. a frecventat constant grădinița, unde a fost apreciat de către educatoare ca fiind un preșcolar cu potențial, bine integrat și adaptat grupului.

La încadrarea în clasa I a manifestat ușoare dificultați de adaptare la noul mediu școlar pe care le-a depășit cu succes, având sprijinul și ajutorul părinților, dar și a noului consilier școlar care a realizat un program de intervenție privind reducerea efectelor schimbării survenite.

R.C. se descurcă foarte bine în clasele I-IV. În semestrul al II-lea din clasa a IV- a tatăl pleacă în Spania (luna martie), iar în mai pleacă și mama. În perioada martie- mai nu au fost semnalate probleme deosebite,dar din momentul în care aplecat și mama au început să devină evidente unele probleme: elevul nu a mai fost atat de comunicativ și sociabil, s-au putut observa următoarele aspecte, printre care o scădere ușoară a performanțelor școlare, elevul nu mai venea cu temele făcute și nu-și mai pregătea lecțiile, ceea ce a fost relaționat cu absența mamei care, aparent, monitoriza activitatea școlară a lui R.C .

Reușește să încheie cu bine clasa a IV-a, însă cu o scădere evidentă a rezultatelor școlare.

Invatatoarea încearcă să ia legatura cu tutorele, fără succes însă; bunica în grija căreia a rămas R.C. lucrează în comerț și elevul se pare că nu o anunță să vină la școală.

Perioada vacanței de vară a fost una nefastă pentru R.C. , care nu mai este îndrumat și observat de către părinți. Scăpat de sub atenția bunicii în grija căreia a rămas ,R.C. aderă la un grup de cartier care devine pentru el „a doua familie”. În cadrul acestui grup el este inițiat in comportamente de risc: fumat, consum de alcool, jocuri de noroc și desfășoară tot felul de activități antisociale vecine cu delincvența juvenilă.

Descrierea comportamentului elevului în contexte formale, neformale și informale:

În urma discuțiilor cu R.C. am aflat că el nu are nevoi materiale sau financiare, acestea fiindu-i acoperite de banii pe care îi trimite mama și, de asemenea, de ceea ce bunica în grija careia se află îi oferă; „am tot ce îmi trebuie”,afirmă R.C.

R.C. neagă faptul că i- ar lipsi părinții, nu se simte trist și nu duce dorul părinților, „simt că e bine așa,că se poate și mai rău”. Nu e mulțumit de situația familiei, dar consideră că noua sa famile sunt prietenii de pe strada unde locuiește, „ei sunt a doua familie, când sunt cu ei uit că părinții mei nu sunt acasă”. Îsi poate imagina viața fără părinți, dar nu și fără prieteni. Nu vrea să schimbe nimic în relația lui cu părinții, nu vrea ca mama lui să se întoarcă acasă.

Are numeroase probeme la școală, nu îi place să învețe, notele sale au scăzut mult după plecarea mamei. Se plictisește învățând și crede că acest lucru reprezintă o pierdere de timp. Nu învață deloc în timpul zilei, temele și le face superficial a doua zi la școală, în timpul pauzelor. După ce ajunge acasă de la școală, își sună prietenii și iese afară.

Doamna invatatoare spune că ar fi mai bine dacă ar fi mama acasă, presupunând că „ar fi mai îngrijit”. Dumneaei îi spune să învețe,să lase ieșirile cu prietenii . R.C. crede însă că își poate purta singur de grijă, știe să facă de mâncare, a făcut asta de mic când mama lui pleca din oraș cu probleme de serviciu sau lucra până seara târziu, iar el rămânea cu sora lui mai mică și avea grijă de ea.

Colegii de clasă, care au aceeași vârstă, i se par imaturi, puerili, nu au interese comune și nu desfășoară activități în comun.

O problemă majoră care poate fi observată la R.C. este comportamentul său agresiv. S-a integrat intr-un grup de prieteni cu un comportament antisocial, toți avănd vârste mai mari decât a lui. . În timpul liber îi place să fie cu prietenii.

Îmbrăcămintea și înfățișarea lui demonstrează nevoia apartenenței la un grup și încearcarea de a fi la fel ca aparținătorii grupului pentru a fi acceptat.

Neavând părinții alături și neprimind afecțiunea de care are nevoie , R.C. încearcă să-și redirecționeze afecțiunea spre cei care îl acceptă și îi oferă importanță. Părinții au ajuns pe locul 2 pentru el,atașamentul față de ei a scăzut puternic. Nu poate fi supravegheat de bunica lui, care nu știe de comportamentul nepotului ei și nu are autoritatea de a-l controla, „dacă ar ști ea ce fac eu... ar muri”

Cu toate că neagă faptul că îi lipsesc părinții, deseori este trist când vorbește despre ei, uneori acceptând ideea că i-ar plăcea să fie împreună , dar se gândește cu groază la faptul că ar afla despre comportamentul lui și despre rezultatele dezastruoase de la școală. De aceea face tot posibilul să evite o astfel de „tragedie”: nu anunță bunica despre ședințele cu părinții, în mod sistematic; minte de fiecare dată când este chestionat de către părinți despre situația școlară, afirmând că „totul este în regulă”.

Aspecte pozitive în învățare,în asimilarea curriculumului obligatoriu și în comportamentul elevului

Deși are multe probleme de comportament,R.C. este un băiat inteligent,care ar avea resurse intelectuale să învețe sau să aibă un comportament dezirabil social.Problema lui,ca o consecință a lipsei de afectivitate din partea părinților,este „aderarea ”într-un grup nepotrivit de prieteni de la care învață comportamente deviante.Nu este motivat să se schimbe,deoarece nimeni nu își face timp să observe părțile lui bune și să le aprecieze.

Percepția profesorului:Invatatoarea acuză comportamentul său,îl critică des și îi dă sfaturi autoritare,dar care nu sunt luate niciodată în calcul de către R.C..La școală nu învață,nu își face temele, are prieteni tot cu comportamente agresive.

Percepția consilierului:R.C.neagă suferința lui și pe fondul scăderii controlului din partea familiei manifestă comportamente care îl diferențiază de ceilalți și astfel îl scot în evidență.Problema lui majoră este comportamentul agresiv :heteroagresiv și autoagresiv.

Informații despre nivelul său cognitiv și despre nevoile sale educaționale:

La activități- când este prezent- elevul nu participă constant, cu frecvente momente de absență, visare, ceea ce îngreunează achiziția noilor cunoștințe. Este agitat, permanent în mișcare, deranjând activitățile, mai ales ale copiilor din apropiere. Adesea manifestă negativism sau comportament opozițional.

În relația cu colegii sau cu cei de vârsta lui deseori este agresiv, violent, cu slabe capacități de planificare și anticipare a consecințelor. Relația cu colegii s-a degradat progresiv de la plecarea părinților, dacă înainte era un elev sociabil, cooperant la clasă, activ în toate acțiunile, actualmente se izolează de colectiv pe fondul unui complex de superioritate- își subapreciază colegii, considerându-i „imaturi”, „puerili”, de cele mai multe ori manifestăndu-se ostil sau agresiv față de ei. Treptat, dintr-un lider de grup a devenit un outsider, copiii manifestând anxietate în preajma lui. Grupul de colegi/clasei nu mai prezintă agresivitate pentru R.C. , el fiind „apreciat” la nivelul grupului de cartier, unde e o sursă de bani.

O altă problemă a lui R.C. este absenteismul școlar. Frecventând sporadic școala acumulează un număr foarte mare de absențe nemotivate- motiv pentru care este sancționat disciplinar-, aspect care accentuează tendințrlr de bravură ale elevului. Tot pe acest fond se adâncesc lacunele la nivelul achiziților, agravându-se retardul curricular .

Comportamentul școlar al lui R.C. este dezorganizat, dominat de lipsa de motivație pentru învățare, de absenșa unui management eficient al timpului și se caracterizează prin :

• 
  absenteism ridicat;
  
• 
  lipsa de motivație
  
• 
  probleme comportamentale la școală: comportament opozițional/ sfidător,agresivitate verbală și fizică în relațiile cu colegii,agresivitate verbală față de cadrele didactice,
  
• 
  nerealizarea sarcinilor școlare în contextul clasei,dar mai ales în afara ei (temele pentru acasă),
  
• 
  dificultăți de atenție-la clasă este mai mult absent,nu pare a manifesta interes pentru activitatea de la ore,
  
• 
  nepregătirea lecțiilor,
  
• 
  scăderea dramatică a calificativelor școlare,
  
• 
  perspectiva corigenței sau chiar a repetenției,
  
• 
  deprecierea severă a relației cu cadrele didactice de la clasă.
  

Precizarea partenerilor implicați și a modalităților de asigurare a cooperării între aceștia

• 
  Bunica-pentru că se află în îngrijirea ei ,este necesar ca ea să își dedice mai mult timp pentru educarea lui,
  
• 
  Invatatoarea-cu rol important în motivarea elevului pentru a învăța,în încurajarea participării lui la activități școlare și extrașcolare ,în oferirea de suport afectiv și în implicarea lui în abordarea diferitelor probleme,
  
• 
  Consilierul școlar –care contribuie prin discuții,oferire de sugestii în corectarea cognițiilor iraționale,ascultare activă,
  
• 
  Grupul-suport asigură inclusiv asistarea din perspectivă socială a elevului încercând să ofere și să consolideze sentimentul de apartenență și de afiliere,să îl sprijine în dobândirea de noi prieteni și în ameliorarea imaginii de sine.
  

Informații generale despre programul de intervenție

Echipa programului

Încă de la început s-a conturat nevoia de a alcătui o echipă de intervenție care să acționeze coerent,articulat și convergent,în spiritul progrmului de intervenție elaborat,cu obiective precise.

Echipa programului este alcătuită din:

-invatatoarea clasei,

-consilierul școlar,

-bunica elevului,

-alte cadre didactice-resursă-voluntari,

-elevi-resursă-voluntari.

Data elaborării programului și perioada de desfășurare:

Programul a fost elaborat și aplicat în perioada aprilie –mai a anului școlar în curs.

Faza preactivă

Finalități generale

Redobândirea încrederii în forțele proprii și îmbunătățirea imaginii de sine,renunțarea la vicii și la grupul de apartenență,schimbarea grupului de apartenență,abandonarea comportamentului agresiv și învățarea asertivității,exprimarea sentimentelor și primirea afecțiunii,înțelegere din partea celorlalți.

Obiective pe termen scurt-semestrul II:

-scăderea absenteismului,

-creșterea motivației pentru învățare ,

-dezvoltarea abilităților asertive și a rezistenței la presiunea grupului,

-întărirea legăturii dintre familie ș școală,

-conștientizarea necesității de a spune adevărul despre situația în care se află.

Evaluare inițială

Testele au fost administrate de profesorul-consilier,

La testul Raven –standard,subiectul a obținut un scor corespunzător unui IQ=105.

La CBCL,elevul a obținut rezultatele potrivit subscalelor:retragere-15 pcte din max 18,acuze-12 din20,anxdepres-16 din 28,probleme sociale 13 din 16,probleme de gândire-9 din 14,probleme atenționale-19 din 22, delicvent-15 din 26 și agresivitate 32 din 40.

La proba STAIC(State Trait Anxiety Inventory for Children)-inventarul de expresie a anxietății ca stare și trăsătură pentru copii-,anxietatea ca stare este peste medie,ceea ce sugerează posibilitatea ca elevul să manifeste anxietate de evadare sau anxietate socială.

Anxietatea ca trăsăturăeste și ea peste medie,ceea ce sugerează ideea că nu este vorba doar de o anxietate tranzitorie,de moment,ci este frecvent prezentă în viața elevului investigat.

Dificultăți de învățare specifice:

-dificultăți de concentrare/atenționale,

-dificultăți emoționale-depresie/anxietate,

-dificultăți de relaționare:ostilitate,pasivitate-agresivitate,

-dificultăți de management al timpului,

-dificultăți de calcul matematic.

Diagnosticul psihoeducațional--:retard curricular,evoluție școlară sub posibilități,absenteism școlar cu posibilitatea instalării eșecului școlar cronic,risc ridicat de abandon școlar.

Faza interactivă acuprins activități de educatie remediala, de formare de tip after-school-consultații,activități non formale-emoții/autocunoaștere,managementul informațiilor și învățării,comportamente de risc,dezvoltarea abilităților sociale,activități informale.

La nivelul clasei s-a intervenit în sensul că s-a insistat mai mult pe proiectarea și realizarea uei instruiri active și interactive,în care învățarea prin cooperare să fie ridicată la rang de strategie didactică,elevul a fost așezat în prima bancă,a fost încurajat în caz de eșec,s-au utilizat adecvat și rațional sancțiunile,pe cât posibil în sens constructiv,formativ,valorificarea modalității kinestezice de învățare,pregătirea și consilierea clasei în vederea acceptării acestor comportamente,etc.

La nivel familial,intervenția a urmărit ca persona în grija căreia a rămas copilul,să conștientizeze situația în care acesta se află.Deci s-a încercat împreună cu bunica să se stabilească câteva aspecte legate de managementul comportamentul copilului acasă.

Evoluția cazului

La început au dominat activitățile de consiliere cu obiectivul principal de creștere a gradului de încredere în consilier și de favorizare a comunicării.

Chiar dacă elevul R.C.dorește să transmită duritatea specifică copiilor încercați din grupurile de cartier,activitățile de consiliere relevă disponibilitatea spre comunicare a elevului ,numeroasele disonanțe cognitive, ceea ce evidențiază faptul că nu este chiar atât de nepăsător în legătură cu situația în care se află.Își recunoaște greșeala, dar totuși pentru el școala ocupă un loc secund.

Intervenția continuă și cu etapa postactivă,unde se readministrează probele și continuă activitatea de schimbare în bine a elevului.Datele relevă eficiența programului de intervenție propus.Punctul forte al abordării este reprezentat de interviurile multiple nestructurate realizate cu bunica elevului și monitorizarea permanentă realizată în contextul clasei,dar și în afara ei.

În ceea ce privește CBCL,se constată o ameliorare semnificativă a indicilor măsurați cu acest instrument,atât sub aspectul muncii depuse la clasă,cât și al comportamentului adecvat adoptat de elev în procesul învățării.-retragere-12 din 18,acuze-11 din 20,anxdepres-11 din 28,sociale-8 din 16,gândire -7 din 14,atenție 12 din 22,delicvența 7 din 26,agresivitate 26 din 40.