Un corpus pentru corp

5.

6.

7. 8. 9.

10.

12 13
JOCURILE MINŢII

325

22. Despre Malleus, vezi articolul meu „Sacrilege", în The Encyclopedia ofReligion, ed. M. Eliade, New York, Macmillan, 1987, 12, pp. 557-563.

23. Vezi Jean Delumeau, La Peur en Occident, XVe-XVIIIe siecles, Paris, Fayard, 1987, în special pp. 305-344; şi Pierre Darmon, Mythologie de la femme dans l'Ancienne France, XVe-XIX siecles, Paris, Seuil, 1983.

24. Vezi Emmett Murphy, Great Bordelos of the World: An Illustrated History, London, Melbourne, and New York, Quartet Books, 1983, pp. 32-33.

25. Leah L. Otis, Prostitution in Medieval Society; The History of an Urban Institution in Languedoc, Chicago, The University of Chicago Press, 1985.

26. Vezi excelenta analiză a lui Otis, ibid., pp. 42-45.

27. Vezi Abatele Leon Dacheux, Un Reformateur catholique â la fin du XV-e siecle: Jean Geiler de Kaysersberg, predicateur ă la cathedrale de Strasbourg, 1478-l510, Paris and Strasbourg, 1876.

28. Ibid., pp. 69-72.

29. Vezi Henri Naef, Les Origines de la Reforme ă Geneve, voi. I, La citi des eveques; l'Humanisme; les signesprecurseurs, pp. 219-230, Geneva, Droz, 1968.

30. Antonio Barzaghi, Donne o cortegiane ? La prostituzione a Venezia: Documenti di costume dai XVI al XVIII secolo, Verona, Bertani, 1980.

31. Despre istoria veneţienilor zoccoli, vezi Giovanni Grevemborch, Gli Abiti de Veneziani di quasi ogni etâ con diligenza raccolti e dipinti nel secolo XVII, Veneţia, Filippi, 1981, 1, p. 136; Paul Weber, Schuhe: Drei Jahrtausende in Bildem, Arau und Stutgart, AT Verlag, 1980, pp. 54-56. Despre răspîndirea modei chapines în Europa şi Marea Britanie, vezi Florence E. Ledger, Put Your Foot down: A Treatise on the Hystory of Shoes, Melksham, Colin Venton, 1985, pp. 66-74.

32. Barzaghi, pp. 155-l67.

33. Georges Vigarello, Le corps redresse: Histoire d'un pouvoir pedagogique, Paris, 1978, „The Upward Training of the Body

326

34.

35. 36.

37.

38. 39.
I.P. CULIANU

from the Age of Chivarly to Courtly Civility", în Fragmente, 2, pp. 149-l99 şi Le propre et le sale: L'hygiene du corps depuis le Moyen Age, Paris, Seuil, 1985, trad. engl. Concepts of Cleanliness: Changing Attitudes in France since the Middle Ages, trans. Jean Birrell, New York, Cambridge University Press, 1988.

Despre hammâm sau băi publice în Spania musulmană există o literatură bogată; vezi Philip Aziz, La civilisation hispano--mauresque, Geneva, Famot, 1977, pp. 160-l73 ; Rachel Arie, Espaha musulmana. Siglos VIII-XV, Barcelona, Editorial Labor, 1987, pp. 302-305. Fapt sigur, Greştinii considerau hammăm-u\ un loc al promiscuităţii şi al plăcerii. De cele mai multe ori se înşelau: băile maure nu erau promiscue, iar sexologia musulmană descuraja raporturile sexuale în băi publice. „Lăcaşul băii nu este un loc pentru coitus", spune la începutul sec. al XV-lea The Glory ofthe Perfumed Garden : The Missing Flowers; An English Translation from the Arabic ofthe Second and Hitherto Unpublished, -Part of Shaykh Nafzawi 's Perfumed Garden, London, Neville Spearman, 1975, p. 227. Despre Elias, vezi Stephen Mennell, Norbert Elias: Civilization and the Human Self-lmage, Oxford, 1989. Vigarello, The Upward ofthe Bodyfrom the Age of Chivarly to Courtly Civility, p. 153. Descoperirea că tot felul de reguli de educaţie au fost impuse de iezuiţi (pp. 184 şi urm.) nu-l face totuşi pe Vigarello să-şi pună problema dacă aşa-numita evoluţie nu a fost totuşi o revoluţie produsă de Reformă. Hans Peter Duerr, Nacktheit und Scham: Der Mythos vom Zivilisationsprozess, Frankfurt, 1988; vezi recenzia mea „Naked is Shameful", în History of Religion, 29 (1990), pp. 420-422.

Vezi Martin E. Marty, Protestantism, New York, Hoit, Rinehart and Winston, 1972, pp. 242-250.

Vezi, mai ales, Dagmar Lorenz, „Von Kloster zur Kiiche: Die Frâu vor und nach der Reformation Dr. Martin Luthers", în Die Frâu von der Reformation zur Romantik: Die Situation der Frâu svor dem Hintergrund der Literatur und Sozialgeschichte,

JOCURILE MINŢII

327

ed. Barbara Becker-Cantarino, Bonn, Bouvier - H. Grundmann, 1987, pp. 7-35.

40. După cum spune Lorenz, deşi catolic, Hitler împărtăşea valorile unui bun luteran german; ibid., pp. 29-30.

41. Darmon (n. 23 supra), p. 33 şi urm.

42. Ibid., pp. 44-45.

43. Ibid., p. 3 şi urm. - „cea mai imperfectă creatură din univers, drojdia naturii, o pepinieră de nenorociri, aţîţătoare de viciu, o cloacă de abjecţii, un rău necesar şi o plăcere dăunătoare".

44. Thomas W. Laqueur, „Amor veneris vel dulcedo appelletur", în Fragmente, 3, pp. 9l-l31.

45. De fapt clitorisul era cunoscut în medicina greacă şi arabă (vezi ibid., pp. 108-l09). Columbus îl redescoperă.

46. Sissa (n. 20 de mai sus), 3, pp. 143-l54.

47. Jacques Le Goff: „Head or Heart? The Political Use of Body Metaphors in the Midlle Ages", în Fragmente, 3, pp. 13-27.

48. Mario Perniola, „Between Clothing and Nudity", în Fragmente, 2, pp. 237-265.

49. J.C. Flugel, The Psychology of Clothes, London, Hogarth, 1930.

50. Vezi Valerie Steele, Fashion and Eroticism: Ideals of Feminine Beauty from the Victorian Era to the Jazz Age, New York and Oxford, Oxford University Press, 1985.

51. Thorstein Veblen, Theory of Leisure Class, ed. revizuită, New York, Random House, 1934.

52. Vezi Quentin Bell, On Human Finery, ed.a Ii-a, New York, Schoken Books, 1976, pp. 118 şi urm.

53. Ibid.

54. Vezi Elizabeth Ewing, Dress and Undress: A History of Women's Underwear, New York, Drama Book Specialists, 1978.

55. Vezi Mary Lou Rosencranz, Clothing Concepts: A Social--Psychological Approach, New York and London, Macmillan Collier, 1972, pp. 131 şi urm. Rosenkranz tratează ca pe simboluri inversate de sclavie inelul pentru nas folosit de femeile

328

I.P. CULIANU

kuna şi San Blas din Panama, brăţările grele pentru încheietura piciorului din Arabia, picioarele legate în China, pantofii cu talpă înaltă occidentali din secolul al XVI-lea (în 1530, nu în 1430 cum se spune la p. 133), unghiile lungi în China.

56. R. Bell (n. 10 de mai sus), pp. 153-l54.

57. Vezi Brigite Cazelles, Le Corps de Saintete, d'apres Jehan Bouche d'Or, Jehan Paulus et quelques vies des Xll-e XHI-e siecles, Geneva, 1982.

58. Pentru istoria corsetului, vezi Ewing, pp. 18 şi urm.

59. David Kunzle, „The Art of Puliing Teeth in The Seventeenth and Nineteenth Centuries : From Public Martyrdom to Private Nightmare and Political Struggle ? ", în Fragmente, 3, pp. 29-89.

60. David Kunzle, Fashion and Fetishism : A Social History of the Corset, Tight-Lacing, and Other Forms of Body-Sculpture in the West, Totowa, N.J., Rowman & Little field, 1982.

61. Steele (n. 50 de mai sus), pp. 32-33.

62. Kunzle, Fashion and Fetishism, pp. 1l-l2.

63. Ibid., p. 12. Pentru ilustrarea pedepsirii puritane ascunse a corpului feminin, vezi Wiliam Law, Works, voi. 4, A Serious Caii to a Devout and Holy Life, adapted to the State and Condition ofall Orders of Christians, London, 1762, cap. 19: „Se arată cum datorită metodei de educaţie a fiicelor, acestora le este greu să fie pătrunse de spiritul umilinţei creştineşti. Cît le nenoroceşte şi le jigneşte o astfel de educaţie. Spiritul unei educaţii mai bune, reprezentat de personajul Eusebia."

64. Kunzle, op. cit., pp. 39, 246.

65. Ibid., pp. 41 şi urm.

66. Steele, p. 4.

67. Ibid.

68. Vezi în special cartea mea Eros and Magic in the Renaissance, Chicago, The University of Chicago Press, 1987.

69. Vezi Liber monstrorum, ed. Franco Porsia, Bari, 1976.

70. Vezi Fernand Benoît, L'heroisation equestre, Aix en Provence, 1954.

JOCURILE MINŢII

329

71. Vezi, pentru diversele categorii de monştri, Ernst Lehner şi Johanna Lehner, Fantastic Bestiary: Beasts and Monsters in Myth and Folklore, New York, 1969; despre monştri deosebit de nesuferiţi, ca vîrcolacii şi himerele, vezi Joyce Carol Oates, „Metamorphosis and Lycanthropy in franche-Comte, 152l-l643", în Fragmente, 1, pp. 305-363; şi Ginevra Bompiani, „The Chimera Herself", în Fragmente, 1, pp. 365-409.

72. Darmon (în n. 23 de mai sus); despre definiţiile medievale ale femeii ca defectus naturalis, animal occasionatum sau aberratio naturae, vezi Claude Dulong, La vie quotidienne desfemmes au Grund Siecle, Paris, 1984.

73. Vezi Christina Walkley, The Way to Wear 'Em: 150 Years of „Punch" on Fashion, Londra, 1985.

74. Vezi The Earthly Chimera and the Femme-Fatale: Fear of Women in Nineteenth-Century Art, introduction by R. Heller, Chicago, 1981.
75. Bompiani, p. 401.

76. Weber (n. 31 de mai sus), p. 54.

77. Ledger (n. 31 de mai sus), pp. 72-73.

78. Agnes Brooks Young, Recurring Cycles of Fashion, 1760-l937, New York şi Londra, 1937.

79. Vezi Robert van Gulik, Sexual Life in Ancient China: A Preliminary Survey of Chinese Sex and Society from ca. 1500 B. C. till 1644 A.D., Leiden, Brill, 1961, cap. 12.

80. R.L. McNabb, The Women of the Middle Kingdom, Cincinnati and New York, Jennings Eaton, 1903, pp. 2l-22. Vezi şi Rev. Justus Doolittle, Social Life of the Chinese: With Some Account of Their Religious, Governmental, Educaţional and Business Customs and Opinions, New York, Harper and Bros., 1865, 2, pp. 192 şi urm.

81. McNabb, pp. 22-23.

82. Vezi van Gulik, pi. 12.

83. Ibid.

84. Kunzle, Modă şi Fetişism (n. 60 de mai sus), p. 16.

330

I.P. CULIANU

85. William A. Rossi, The Sex Life ofthe Foot and Shoe, London, Routledge & Kegan Paul, 1977.

86. Kunzle, op. cit., p. 18.

87. Ibid.,p. 22.

88. Ibid.,p. 19.

89. Asupra acestei probleme nu împărtăşim optimismul lui Michael Ruse, Sociobiology: Sense or Nonsense ? , Dordrecht, Boston şi Lancaster, 1985.

90. Desmond Morris, ne Naked Ape, New York, Laurel, 1984².

91. R. Dale Guthrie, Body Hot Spots: The Anatomy of Human Social Organs and Behavior, New York, Van Nostrand-Reinhold, 1976.

92. Morris, p. 35.

93. John Liggett, The Human Face, New York, Stein and Day, 1974.

94. Ibid., pp. 2l-25.

95. Ibid., pp. 158 şi urm., după Morris, p. 63.

96. Guthrie, p. 104.

97. Ibid.,p. 95.

98. Bram Dijkstra, Idols of Perversity: Fantasies of Feminine Evil in Fin-de-Siecle Culture, New York and Oxford, Oxford University Press, 1986.

99. După criteriile sale, singurele imagini pozitive ale femeii s-ar găsi în arta nazistă sau în cea stalinistă, cu accentul pe care îl pun amîndouă pe femeia ca mamă, cetăţean, producător, soldat etc.