Unitatea executantă
Yüklə 5,01 Mb.
|
| Proiecte contractate:
2016
2017
2016
2017
2016 – PN16420103 S-a realizat prototipul hardware al sistemului de monitorizare si control. Acesta urmeaza a fi instalat, in iulie 2016, la CERN SPS (ECN3) in rack-ul de electronica al sub-detectorului HASC al experimentului NA62. S-au dezvoltat componentele software care rulează pe microcontroller-ul AVR, interfata de comunicatie microcomputer RaspberryPi – microcontroller, aplicatia de tip server DIM care permite distribuirea datelor in retea si interfatarea cu sistemul SCADA – WinCC OA (PVSS). S-au realizat eșantioane de date simulate Monte Carlo necesare studiului cuplajului dintre cuarcul top și bozonul Higgs în ciocniri proton-proton la 14 TeV. S-au dezvoltat criterii de selecție laborioase care urmăresc eliminarea cât mai mult fondului experimental. S-a obținut o serie preliminară de metode de optimizare a selecției regiunii semnal. S-a realizat studiul rezistenței la radiații a echipamentului electronic dotat cu plăci de transmisie și analiză a semnalului digital. Au fost măsurate secțiunile eficace pentru „single event effects” de tipul: „Latch-up” (SEL), „Single event upset” (SEU), „burnout” (SEB),etc. PN16420105 Tema 1: Studii teoretice privind interactia radiatiei laser cu materia Faza 1: Studiul mișcarii sarcinilor electrice în radiatie laser de mare putere Conform schemei de realizare, pentru anul 2016 s-a avut in vedere realizarea unei faze de executie, cu termen de predare 1 iulie 2016. Obiectivul fazei a fost studiul mișcarii sarcinilor electrice în radiatie laser de mare putere. Faza a fost indeplinita integral, in conformitate cu obiectivul proiectului privind cercetari teoretice asupra interactiei cimpurilor electromagnetice foarte intense cu nucleele si materia in vederea participarii IFIN-HH la cercetarile ce se vor desfasura la viitorul centru ELI-NP, contribuind la atingerea obiectivului Programului Nucleu al IFIN-HH. Tema 2: Investigații numerice detaliate asupra structurii rezonanței pygmy dipolară Faza 3: Investigații numerice detaliate asupra structurii rezonanței pygmy dipolară Obiectivele științifice ale Fazei 3 Investigații numerice detaliate asupra structurii rezonanței pygmy dipolară privesc realizarea de investigații numerice detaliate asupra rezonanței pygmy dipolară care vor putea ghida investigațiile experimentale planificate la ELI-NP atat pentru experimentele ce privesc excitarea directa a modului cu ajutorul unor fascicule gamma intense (a se vedea sectiunea 5.4.7 a ELI-NP White Book), cat si pentru experimentele ce utilieaza resonant photon scattering (a se vedea sectiunea 5.4.8 a ELI-NP White Book). Codul numeric realizat în cadrul fazei și rezultatele raportate în articolul The pygmy-dipole contribution to polarizability: isospin and mass-dependence, de V. Baran, A.I. Nicolin, D.G. David, M. Colonna și R. Zus, Romanian Journal of Physics 62, 301 (2017) oferă o descriere precisă și rapidă din punct de vedere computațional (grație paralelizării OpenMP) a rezonanței pygmy dipolară, obiectivele fazei fiind astfel îndeplinite. Tema 3: Studiul comportarii unor materiale in campuri de radiatii intense Faza 4: Analiza unor probe de sticlă iradiate cu radiaţii gamma prin metoda spectrometriei de masă. Experimentul a avut la baza utilizarea unei densitati de putere de Go = 7.5 GW/cm2, care a dus la obtinerea unor praguri de degradare a materialului optic intre aproximativ Gth. = 19 J/cm2 pentru proba neiradiate si respectiv Gth. = 11.9 J/cm2 pentru proba cu doza cea mai mare. A rezultat o scadere a pragului de distruigere de aproximativ 1.6 ori pentru proba iradiata fata de cea neiradiata. In general, desi valoarea densitatii de putere a degradarii pentru iradierea laser multi-puls este inferoara celei mono-puls, efectul de degradare este similar datorita efectului de cumulare a contributiei fiecarui puls. Imprecizia determinarii dimensiunulor craterelor masurate, prim metoda microscopiei optice, necesita pe viitor o abordarea a acestei probleme, prin elaborarea unei metode noi pentru masurarea dimensiunilor craterelor pritr-o metoda bazata pe prelucrea digitala a imaginilor capturate cu o camera CCD, iar verificarea adancimii de partundere teoretica ar putea fi realizata prin tehnica microscopiei de forta atomica. Au fost identificate cauzele responsabile pentru initierea degradarii materialului optic (electronii produsi prin fotoionizarea mono-puls directa pentru proba neiradiata si/sau electronii Compton pentru cele iradiate) dar si factorul intensificator al degradarii (cresterea absorbtiei indusa de radiatiile gama in proba, si efectul termic suplimentar al radiatiei laser in plasma ejectata). Astfel, cu cat suprafata defectelor creste, cu atat cantitatea de material rezultat are efectul unor impuritati de suprafata ce au ca rezultat imprastierea fasciculului laser. Aceste informatii sunt de un anumit interes pentru viitoarele experimente de fizica nucleara cu laser. Spectrometria de masa asociata interactiei, poate produce informatii referitoare la elementele compozitionale (mai ales a intensitatii) si a celor care pot crea in plasma centrii de absorbtie pentru fasciculul laser, scazandu-i intensitatea, deci eficienta. Astfel, s-a obtinut o variatie relativa a continutului de Fe ejectat de aproximativ, 3.3 %, pentru proba maxim iradiata fata de cea neiradiata, adica o crestere a absorbtiei in UV a fasciculului laser utilizat si implicit o diminuare a intensitatii lui. Rezultatele obtinute pe probele optice, pot fi utile in cursul dezvoltarii laserelor de mare putere. Astfel, pot fi stabilite cauzele esecului produs sistemelor optice, existente sau viitoare, aferente sistemelor laser care sunt nevoite sa opereze in medii ostile de radiatii nucleare (ex. cele de tip electromagnetic). Obiectivele etapei au fost indeplinite.
Yüklə 5,01 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||