Uniunea europeană guvernul româniei
Yüklə 4,13 Mb.
|
|
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale 2007-2013 Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională “Evaluarea stării de conservare a biodiversităţii din cadrul sitului Platoul Vaşcău (ROSCI 0200), în vederea elaborării planului de management conservativ şi durabil specific siturilor Natura 2000” POS MEDIU SMIS-CSNR 36404 Planul de management al sitului ROSCI 0200 Platoul Vașcău
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA OFICIUL PROGRAMELOR EUROPENE Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, camera P22, cod 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00 int. 5116, 5483, 5482 Fax:. (00) 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene/ 1
1. Introducere 1.1. Scurtă descriere a planului de management Obiectivul general al planului de management al sitului ROSCI0200 Platoul Vașcău îl constituie conservarea habitatelor de tip comunitar, a florei și faunei specifice ariei naturale protejate, în scopul dezvoltării durabile a patrimoniului natural, precum și creșterea gradului de conștientizare și informare a populației locale și a factorilor responsabili. Planul de management al sitului ROSCI0200 Platoul Vașcău se constituie într-un instrument de mare utilitate, deoarece: a) furnizează informațiile de bază și descrierea sitului; b) identifică politica de management ce trebuie urmată, obiectivele specifice care trebuie atinse și managementul necesar pentru atingerea lor; c) propune acțiunile necesare pentru a ajunge de la starea actuală la cea dorită, respectiv pentru îndeplinirea obiectivelor; d) implementează politicile și strategiile curente; e) joacă rolul unui ghid și garantează continuitatea unui management eficace; f) este un instrument de comunicare și educație, ce promovează recunoașterea unui set de valori al biodiversității ariei protejate g) are caracter de document oficial, cu rol de reglementare atât pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau administrează terenuri sau desfășoară activități în perimetrul ariei protejate, cât și pentru custode, autorități de mediu și turiști. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ROSCI0200- Platoul Vaşcău este declarat sit Natura 2000 deoarece pe suprafaţa lui există specii şi habitate de interes comunitar prioritar citate în OUG 57/2007 completată 2
şi modificată prin OUG nr. 154/2008. ROSCI0200- Platoul Vaşcău este inclus în Anexa nr.1 (Lista siturilor de importanţă comunitară) la Ordinul nr. 776/2007 din 05/05/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Acest ordin este abrogat prin Ordinul nr. 1964/2007 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, în care ROSCI0200- Platoul Vaşcău este citată în Anexele 1-6 la acest ordin. Motivul declarării Situl Natura 2000 ROSCI 0200 Platoul Vașcău a fost desemnat pentru conservarea a trei tipuri de habitate și șapte specii de faună de importanță comunitară: 8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis 9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 91V0 - Păduri dacice de fag - Symphyto-Fagion Rhinolophus hipposideros- Liliacul mic cu nas potcoavă Rhinolophus ferrumequinum- Liliacul mare cu nas potcoavă Miniopterus schreibersii- Liliac cu aripi lungi Myotis myotis- Liliac comun Triturus cristatus- Tritonul cu creastă Triturus vulgaris ampelensis- Triton comun transilvănean Bombina variegata- Buhai de baltă cu burta galbenă Geolocalizarea și individualitatea geografică a sitului NATURA 2000 Platoul Vașcău Situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vaşcău (46°25’50’’ lat. N; 22°26’49’’ long. E) ocupă o suprafata de 4.983 ha, cea mai mare suprafata fiind in judetul Bihor, restul fiind pe teritoriul judeţului Arad. 3
Platoul Vaşcău este intercalat la contactul dintre Muntii Codru-Moma cu Depresiunea Beiuşului. Cele 5 unităţi administrativ teritoriale (UAT) pe teritoriul cărora este situat situl sunt: Vaşcău, Cărpinet, Criştiorul de Jos , Dezna, Gurahonţ. Privit in ansamblul sau, situl se suprapune peste un relief de podis calcaros a carui altitudine scade treptat dinspre vest, unde altitudinile sunt cele mai mari (altitudinea maxima in Dealul Ursului, 885,6 m), in partea estica altitudinile fiind mai coborate (325- 500 m). Cea mai mare suprafata a sitului este in cadrul treptei altitudinale 500-800 m. Extensiunea pe suprafete mari a calcarelor, pe seama carora s-a creeat un carst evoluat care include atat forme de suprafata (doline, vai seci etc) cat si de adancime (pesteri etc.). In acest context morfo-litologic, curgerea apei in suprafata este dezorganizata, reteaua hidrografica incluzand atat cursuri de apa temporare cat si permanente. Alaturi de acestea sunt de asemenea prezente lacuri temporare si/sau permanente. O mare parte din apa provenita din precipitatii se infiltreaza si urmeaza trasee de-a lungul unor presupuse cursuri subterane. Cursurile de apa permanente sunt prezente mai ales in afara arealului cu calcare. Paraul Boului cu afluentul Paraul Tarinii dreneaza partea central- sudica a sitului. Partea estica este drenata de Cristiorel, afluent de stanga a Crisului Negru.
Habitatul de tip 9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion cuprinde păduri de Fagus sylvatica dezvoltate pe soluri calcaroase, adesea superficiale, de obicei pe versanţi abrupţi, din domeniile medio-european şi atlantic ale Europei occidentale şi Europei centrale şi central-nordice, în general cu subarboret abundent de arbuşti şi ierburi, caracterizate de rogozuri (C. digitata), orhidee (Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, E. microphylla) şi specii termofile, transgresive din Quercetalia pubescenti-petraeae. Stratul arbustiv include câteva specii calcicole (Ligustrum vulgare). Habitatul de tip 91VO - Păduri dacice de fag - Symphyto-Fagion cuprinde păduri de Fagus sylvatica şi Fagus sylvatica-Carpinus betula din Carpaţii româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei, şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto cordati-Fagion, cu specii tipice de Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori acide. Habitatul 8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis s-a dezvoltat în rocile calcaroase și servesc ca hibernacule și maternitate pentru speciile de chiroptere de interes comunitar. 4
Relieful carstic de tip dolină permite acumularea apei în regim periodic, facilitând dezvoltarea populațiilor de amfibieni. Activitățile socio-economice întâlnite în cadrul sitului sunt exploatarea forestieră, pășunatul și creșterea animalelor și pe areale restrânse, exploatarea rocilor în cariere. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management Nr Tip act Nr. act An
act Denumire Descriere act 1 Legea 5 2000 Privind aprobarea Panului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate Legea evidențiază zonele naturale protejate de interes național și identifică valorile de patrimoniu cultural național, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecției acestor valori 2 Legea 49 2011 Pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice Prin această lege se face aprobarea, completarea și modificarea unor articole și paragrafe din OUG 57/2007. 3 Ordonanță de urgență a Guvernului 57 2007 Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice Include speciile și habitatele de interes comunitar, prevederi privind managementul SCI și planurile de management. 5
Nr Tip act Nr. act An
act Denumire Descriere act 4 Ordonanță de urgență a Guvernului 154 2008 Pentru modificarea și completarea OUG nr. 57/2007 și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 Conține modificări privind speciile și habitatele de interes comunitar 5 Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului 552 2003 Privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice Se referă la necesitatea zonării interioare pentru conservarea diversității biologice 6 Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor 207 2006 Privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare a acestuia Aprobă conținutul Formularului Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/EC, prevăzut în anexa nr. 1, și manualul de completare a formularului standard, prevăzut în anexa nr. 2 7 Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile 1964 2007 Privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Se referă la desemnarea primelor situri Natura 2000 din România în acord cu legislația europeană și internațională 6
Nr Tip act Nr. act An
act Denumire Descriere act România 8 Ordinul Ministerului Mediului 979 2009 Privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A si 4B la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 Se referă la speciile alohtone, invazive și indigene din siturile de interes comunitar 9 Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor 19 2010 Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Aprobă conținutul Ghidului metodologic de evaluare a efectelor potențiale ale planurilor/ proiectelor asupra SCI/SPA 10 Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor 1948 2010 Privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare și a Aprobă conținutul Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate 7
Nr Tip act Nr. act An
act Denumire Descriere act Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare 11 Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor 2387 2011 Pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România Se referă la desemnarea SCI-urilor noi respectiv modificarea celor existente. 12 Hotărâre de Guvern
230 2003 Privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora Legiferează limitele ariilor protejate din România și constituirea administrațiilor acestora 13 Hotărâre de Guvern 1076 2004 Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu Stabilește procedura evaluării de mediu 8
Nr Tip act Nr. act An
act Denumire Descriere act pentru planuri și programe 14 Hotărâre de Guvern
1529 2006 Pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora Modifică Anexa 1 la HG 230/2003 15 Directiva Consiliului Uniunii Europene 79/40
9/EE C
1979 Privind conservarea păsărilor sălbatice Se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre pentru care se aplică tratatul. Directiva reglementează protejarea, gestionarea și controlul asupra acestor specii și stabilește normele pentru exploatarea acestora. 16 Directiva Consiliului Uniunii Europene 92/43/ EEC
1992 Privind conservarea habitatelor naturale, precum și a faunei și florei sălbatice In această directivă sunt enumerate habitatele naturale și speciile rare, de plante și animale, majoritatea listelor fiind preluate din convenții 9
Nr Tip act Nr. act An
act Denumire Descriere act internaționale, cum ar fi cea de la Berna sau cea de la Bonn. 17 Directiva Consiliului Uniunii Europene 97/49/
EEC 1997 Privind amendarea Directivei EEC 79/409
Conține modificări ale Directivei Păsări din 1979 18 Directiva Consiliului Uniunii Europene 97/62/ EC
1997 Adaptând la progresul technic și științific Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, precum și a faunei și florei sălbatice Textul se referă la modificările aduse Directivei 92/43/EEC 19 Directiva Consiliului Uniunii Europene 105/E C
2006 De adaptare a Directivelor 79/409/EEC, 92/43/EEC, 97/68/EC, 2001/80/EC și 2001/81/EC în domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei și a României Textul se referă la modificările aduse Directivelor enumerate anterior, respectiv 79/409/EEC, 92/43/EEC, 97/68/EC, 2001/80/EC și 2001/81/EC în domeniul mediului 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management al ariei protejate ROSCI0200 Platoul Vașcău este realizat conform prevederilor legale din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare. Având în vedere faptul că aria protejată ROSCI0200 Platoul Vașcău este Sit de Importanță Comunitară, făcând parte din Rețeaua Natura 2000, este necesar ca cerințele Directivei Habitate să fie integrate în planul de management. Acesta reglementează și 10
planifică acțiunile necesare pentru menținerea sau reconstrucția stării favorabile de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar și național menționate în Formularul Standard. Anterior elaborării planului de management s-a realizat structura acestuia, pe baza Ghidului Solicitantului pentru POS Mediu Axa 4 și a Documentației de atribuire. Structura incipientă a Planului de management a fost avizată atât de către Beneficiar cât și de către Ministerul Mediului și Pădurilor, Direcția Biodiversității. În vederea elaborării planului de management propriu-zis pentru situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vașcău au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea detaliată a biodiversității, evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate, stabilirea măsurilor de conservare și modalitățile de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale, precum și parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislației în vigoare. În scopul evaluării detaliate a biodiversității au fost efectuate atât activități de laborator cât și de teren, efectuându-se deplasări pe teritoriul sitului în perioada aprilie- august. Au fost culese informații relevante în vederea descrierii datelor abiotice aferente sitului, precum și a ecosistemelor prezente în sit. Au fost evaluate calitativ și cantitativ habitatele precum și speciile de interes comunitar/ prioritar pe baza cărora a fost desemnat situl Natura 2000, înregistrându-se dacă a fost cazul și prezența altor habitate/specii de interes comunitar care nu apar listate în formularul standard. S-a evaluat pe teren și starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din sit. Aceste activități au permis identificarea și localizarea pe teren, precum și cartarea GIS ulterioară, în laborator, a factorilor abiotici, a tipurilor de ecosisteme, a tipurilor de habitate și a speciilor de animale de interes comunitar pentru care a fost declarat situl, a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, hărțile respective constituind parte integrantă a planului de management. Pentru evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate s-au efectuat observații detaliate pe teren, vizând identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, precum și estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor vizate, dar și ierarhizarea acestor surse în funcție de intensitatea lor. 11
În urma culegerii acestor date de teren, inclusiv din rezervația naturală, au fost realizate în laborator hărțile referitoare la sursele de impact antropic asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar. În scopul stabilirii măsurilor de conservare necesare pentru menținerea habitatelor și speciilor de interes comunitar din cadrul sitului au fost analizate amenințările actuale și cele potențiale identificate pentru fiecare tip de habitat, respectiv specie de interes comunitar existente în situl Natura 2000 și pe teritoriul rezervației naturale. Măsurile de conservare trebuie stabilite în mod realist, atât ca amploare a acțiunilor cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare. În acest context trebuie menționat faptul că situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vașcău are în prezent o structură proprie de custodie în cadrul Consiliului Județean Bihor. În stabilirea modalităților de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale au fost de mare utilitate întâlnirile cu acestea. 2. Descrierea ariei naturale protejate 2.1. Informaţii Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Anexa 8.2. Harta 1. Situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vaşcău (46°25’50’’ lat. N; 22°26’49’’ long. E) ocupă o suprafata de 4.983 ha, cea mai mare suprafata fiind in judetul Bihor, restul fiind pe teritoriul judeţului Arad. Platoul Vaşcău este intercalat la contactul dintre Muntii Codru-Moma cu Depresiunea Beiuşului. Cele 5 unităţi administrativ teritoriale (UAT) pe teritoriul cărora este situat situl sunt: Vaşcău, Cărpinet, Criştiorul de Jos, Dezna, Gurahonţ. Privit in ansamblul sau, situl se suprapune peste un relief de podis calcaros a carui altitudine scade treptat dinspre vest, unde altitudinile sunt cele mai mari (altitudinea maxima in Dealul Ursului, 885,6 m), in partea estica altitudinile fiind mai coborate (325-500 m). Cea mai mare suprafata a sitului este in cadrul treptei altitudinale 500-800 m. Extensiunea pe suprafete mari a calcarelor, pe seama carora s-a creeat un carst evoluat care include atat forme de suprafata (doline, vai seci etc) cat si de adancime (pesteri etc.). In acest 12
context morfo-litologic, curgerea apei in suprafata este dezorganizata, reteaua hidrografica incluzand atat cursuri de apa temporare cat si permanente. Alaturi de acestea sunt de asemenea prezente lacuri temporare și permanente. O mare parte din apa provenita din precipitatii se infiltreaza si urmeaza trasee de-a lungul unor presupuse cursuri subterane. Cursurile de apa permanente sunt prezente mai ales in afara arealului cu calcare. Paraul Boului cu afluentul Paraul Tarinii dreneaza partea central-sudica a sitului. Partea estica este drenata de Cristiorel, afluent de stanga a Crisului Negru. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Harta limitelor ariei naturale protejate Anexa 8.2. Harta 2. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate Harta zonării interne Yüklə 4,13 Mb. Dostları ilə paylaş:
|