d. Sfântul Grigorie de Nyssa
Grigorie de Nyssa era urmaşul lui Eusebiu. Dar în subiectul care ne interesează, avem puţine lucruri, cu excepţia unui pasaj din Cuvântarea funebră la moartea împărătesei Pulheria491. De asemenea, în a doua cuvântare, dedicată împărătesei Flaccila, ne arată cum merg în paralel împărăţia cerească cu cea pământească492.
În tratatul său despre Crearea omului, Grigorie de Nyssa face o aluzie la cultul imaginii imperiale: „După obicei, autorii portretelor principilor, pe lângă reprezentarea trăsăturilor, exprimă demnitatea regală prin veşminte de purpură şi în faţa acestei imagini, se obişnuieşte a se spune: „regele”. Astfel, firea omenească, creată pentru a stăpâni lumea, în virtutea asemănării sale cu Împăratul Universal, a fost făcută ca o imagine vie care participă la arhetip prin demnitate şi prin nume: purpura nu o înconjoară, un sceptru sau o diademă nu semnifică demnitatea sa (arhetipul nici nu are); dar în loc de purpură , ea este înveşmântată în virtute, cel mai împărătesc dintre veşminte, în loc de sceptru, se sprijină pe fericita nemurire, în loc de diademă regală, poartă cununa dreptăţii astfel încât totul în ea îi manifestă demnitatea regală, prin desăvârşita sa asemănare cu frumuseţea arhetipului”493.
Grigorie de Nyssa compară adeseori cele două împărăţii, cea de sus şi cea de aici494. Supunerea omului la propriile sale vicii reprezintă pentru Grigorie manifestarea tiraniei uzurpării puterii imperiale495. Această convingere monarhică i-o datorează lui Filon din Alexandria, pe care îl urmăreşte cu interes pentru personajul lui Moise496.
Dostları ilə paylaş: |