Universitatea de stat din moldova



Yüklə 3,4 Mb.
səhifə10/32
tarix01.11.2017
ölçüsü3,4 Mb.
#24692
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   32

6.Violeta Cojocaru - Aspectele teoretico-practice privind procedura recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine în dreptul internaţional privat”, consultant ştiinţific: Jean Pierr Laborde (Franţa).


Transformările calitative din dreptul internaţional privat, în ultimele decenii, strâns legate de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale, ale tuturor raporturilor cu un element străin, au impus reorientări în doctrină şi practică. Noile schimbări de concepţii, reflectate în practica judiciară şi în perfecţionarea continuă a cadrului legislativ, au determinat firesc, preocupări şi în cercetarea procedurii recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine de către legislatorul din Republica Moldova. Prezenta cercetare este o încercare de a face o analiză ştiinţifică complexă a fenomenului atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic.

Având în vedere actualitatea temei, complexitatea şi caracterul multilateral al investigaţiei în cauză, drept scop s-a propus cercetarea com­ple­xă şi de constatare a legislaţiei statelor în do­meniul recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine, a procedeelor de implementare a con­venţiilor internaţionale, a mecanismelor şi instrumentelor juridice naţionale, care urmează a fi aplicate pentru a proteja drepturile şi obligaţiile participanţilor la circuitul internaţional.

În funcţie de finalitatea urmărită, situaţiile în care pot fi valorificate hotărârile străine sunt mul­tiple. Pentru executare, apreciată ca fiind efectul cel mai important şi mai complex, în le­gislaţia noastră a fost instituită o procedură specială, cunoscută sub numele de exequatur. Dar când se invocă într-o ţară o hotărâre străină urmărindu-se valorificarea unei situaţii juridice sau a unui drept dobândit prin respectiva hotărâre, nu în­tot­deau­na se pune problema executării. Uneori hotărârile străine sunt nesusceptibile de executare, de exemplu hotărârile judecătoreşti nepat­ri­moniale, iar numărul acestora a crescut considerabil, mai ales în domeniul relaţiilor de familie. Indiferent de natura şi obiectul hotărârii, pentru a produce efecte pe teritoriul altui stat, este nevoie de recunoaştere.

Interesul pentru delimitarea chestiunii de recunoaştere de executare a crescut cu rapiditate în ultimele decenii şi aceasta se reflectă în legile de drept internaţional privat, în codurile de procedură civilă mai noi, în convenţiile internaţionale, în practica judiciară şi în doctrină. Deşi nu este o inovaţie pe plan internaţional, reglementarea instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine în legislaţia Republicii Moldova prezintă elemente de noutate. Prezenta lucrare vine să completeze, în parte, acest gol, aportul nostru în acest sens rezultând în caracterul novator prin delimitarea şi clasificarea clară şi răspicată a termenilor şi noţiunilor utilizate în text. Astfel, deja din structura lucrării şi denumirea capitolelor sunt evidente aspectele ce se propun spre examinare. Aceasta ne ajută să evităm amalgamarea perceptelor şi mani­festărilor cu care operează unii cercetători în descrierea instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine. În cadrul fiecărui capitol, care are ca obiect de cercetare o problemă strict definită, urmând aceeaşi metodă, am purces la o ordonată descriere a tuturor aspectelor juridice relevante pentru tema supusă investigaţiei.

În contextul analizei succinte a bazei metodologice şi teoretico-ştiinţifice, menţionăm că toate aceste metode au fost utilizate ca un aparat me­todologic complex, cuprinzând cele mai noi procedee şi tehnici de cercetare.

Argumentele invocate şi concluziile la care s-a ajuns efectuând această analiză complexă se bazează, în primul rând, pe reglementările ju­ri­di­ce naţionale şi internaţionale, precum şi tezele savanţilor jurişti. Urmând principiul general potrivit căruia practica este unicul criteriu de verificare a oricărei ipoteze şi teorii, concluziile teoretico-ştiinţifice formulate în baza rezultatelor investigaţiei au drept suport şi experienţa oferită de prac­ti­ca naţională şi internaţională, căpătând astfel dimensiuni noi care, sperăm, vor fi utile în procesul de studiere a instituţiei recunoaşterii şi exe­cu­tării hotărârilor judecătoreşti străine.

7. Zaharia Victor - Accesul la justiţie ca principiu al statului de drept,. Prezenta investigaţie abor­dează novatoriu problema accesului la justiţie, nu atât din punct de vedere al funcţionalităţii mecanismului de înfăptuire a justiţiei, cât în special din perspectiva justiţiabilului: care sunt necesităţile de justiţie, care este răspunsul mecanismului de înfăptuire a justiţiei la aceste necesităţi. Scopul principal al cercetării este valorificarea moştenirii filosofico-juridice, experienţei istorice, cadrului normativ internaţional şi bunelor practici în domeniu în vederea conturării unui model echitabil, eficient, nediscriminator de acces la justiţie orientat la necesităţile justiţiabilului în condiţiile unui stat de drept.Investigarea subiectului accesului la jus­tiţie ca principiu al statului de drept este realizată în lucrare prin cercetarea nu numai a implicaţiilor pro­ce­suale, dar şi funcţionale, organizatorice, economice pentru a determina criteriile de accesibilitate la justiţie a per­soanelor.Obiectul studiului este principiul accesului la justiţie - principiu al statului de drept, domeniul de cercetare fiind abordat din perspectiva sintetizatoare a teoriei generale a dreptului, pentru a scoate în evidenţă in­teresele justiţiabilului, aspiraţia lui spre justiţie, indiferent de ramura în cadrul căreia se soluţionează litigiul, se judecă pricina, şi prin aceasta, subliniind rolul justiţiei în protecţia drepturilor persoanei în condiţiile statului de drept. Dezvăluirea sensului acestui principiu, valorizarea elementelor sale constitutive, analiza diacronică (pe parcursul perioadelor istorice), dar şi sincronică (în aspect de drept comparat pentru pe­rioada de edificare a statului de drept) se face în cadrul propice al teoriei generale a dreptului.Punctul de pornire în elaborarea studiului l-au constituit lucrările doctrinarilor naţionali şi străini în domenii tangenţiale precum organizarea judecătorească, independenţa justiţiei, fenomenul justiţiei prin prisma esenţei sale, particularităţile şi calitatea actului de justiţie.Redimensionarea unui sistem presupune o analiză ştiinţifică fundamentală a problemelor, contextului şi interferenţelor sistemice ale acestora, formularea unor soluţii şi aprecierea eventualului impact al unor noi modele şi mecanisme asupra ordinii şi armoniei sociale. Prin complexitate, novaţie ştiinţifică, diversitatea metodologică a investigaţiei, concluzii teoretice şi recomandări practice, lucrarea suplineşte o zonă lacunară şi este utilă în procesul didactico-ştiinţific şi aplicabilă în contextul practicii juridice. Lucrarea dată a fost utilizată în procesul de elaborare a cadrului normativ-juridic al asistenţei juridice garantate de stat, de asemenea la modificarea legii cu privire la avocatură, Codul Procesual Civil şi Codul Procesual Penal în partea ce ţine de asistenţa juridică garantată de stat;

8. Cotici Radu – „Statutul juridic al organelor administraţiei de stat”. Această investigaţie ştiinţifică constituie un studiu complex a statutului juridico-administrativ al organelor ad­ministraţiei de stat în general, a tipurilor acestora, precum şi cercetarea recomandărilor concrete privind perfecţionarea reglementarii juridice şi a activităţii organelor administraţiei de stat în particular. Luînd în consideraţie menirea organelor administraţiei de stat şi rolul acestora în realizarea sarcinilor şi funcţiilor statului, precum şi necesitatea reformării administraţiei de stat, actualitatea cercetării se clasează printre acele direcţii ştiinţifice a căror cercetare merită o atenţie primordială, necesitînd o investigaţie aprofundată. Conţinînd o analiză complexă, sub toate aspectele, a activităţii organelor administraţiei de stat, prezenta investigaţie vine să contureze cele mai generale idei, ipoteze şi afirmaţii privind statutul juridico-administrativ al organelor administraţiei de stat expuse în literatura de specialitate, inclusiv cu referire la reforma în derulare a administraţiei de stat în perspectiva integrării europene a Republicii Moldova. Analizînd subiectul luat în discuţie, am relevat că, odată cu declararea Republicii Moldova drept stat suveran, iar mai tîrziu cu adoptarea Planului de acţiuni Re­pub­lica Moldova - Uniunea Europeană, ea, independent, îşi formează sistemul propriu de conducere de stat în condiţiile schimbărilor radicale ale sistemelor social-economic şi politic, rolul statului şi metodele de ac­tivitate ale acestuia. Mai mult decît atît, acest sistem urmează a fi perfecţionat, deoarece este notoriu faptul că situaţia actuală în administraţia publică poate fi caracterizată prin necesitatea racordării unor prevederi ale cadrului legal la principiile internaţionale şi adoptării unui mecanism eficient de punere în aplicare a legilor. Rezultatele investigaţiilor vor fi benefice dezvoltării continue a ştiinţei dreptului administrativ şi, în special, vor contribui la amplificarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice privind rolul şi locul organelor admi­nistra­ţiei de stat în sistemul autorităţilor publice. Concluziile şi recomandările referitoare la statutul admi­nist­rativ-juridic al organelor administraţiei de stat şi cele privind optimizarea activităţii lor vor putea fi utilizate pe larg atît de teoreticieni, care vor continua investigaţiile în acest domeniu, cît şi de practicieni pe parcursul soluţionării problemelor legate de organizarea şi funcţionarea organelor administraţiei de stat. Aceste rezultate au şi o eficienţă practică, dată fiind contribuţia lor la pregătirea profesională a lucrătorilor practici din organele de justiţie, procuratură, avocatură, notariat (avize la proiecte de legi, luări de cuvânt la simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale.)

9. Iordanov Rodica-Iordanca - Fundamentarea ştiinţifică şi reglementarea normativă a drepturilor ecologice ale omului în Republica Moldova.

Prezenta investigaţie abordează novatoriu problema drepturilor ecologice ale omului, fiind primul studiu efectuat în Republica Moldova privind definirea şi analiza conţinutului drepturilor ecologice ale omului, incorporarea acestora într-o categorie independentă de drepturi fundamentale şi relevarea cadrului legal existent în domeniul dat la nivel naţional şi internaţional. Obiectul studiului este recunoaşterea şi rea­liza­rea drepturilor ecologice ale omului în sistemul judiciar al Republicii Moldova. Domeniul de cercetare este abordat din perspectiva sintetizatoare a dreptului ecologic, pentru a scoate în evidenţă interesele pub­li­cului, aspiraţia acestuia spre apli­carea şi respectarea drepturilor ecologice ale acestuia, implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu pentru aplicarea în viaţă a principiilor democratice. Dezvăluirea sensului acestei ca­tegorii de drepturi, valorificarea tipurilor de drepturi ce constituie categoria dată, analiza diacronică (pe parcursul etapelor istorice) şi sincronică (în aspect de drept comparat pentru perioada de recunoaştere a drepturilor ecologice) sunt efectuate în cadrul dreptului mediului.

10. Proca Ludmila - teza de doctor în drept: Asistenţa socială – instituţie distinctă a dreptului protecţiei sociale (aspect instituţional-administrativ),

Teza constituie un studiu ştiinţific cu caracter juridic al asistenţei sociale ca instituţie a dreptului protecţiei sociale în aspect instituţional-administrativ. În lucrare este stabilit rolul şi locul asistenţei sociale în cadrul dreptului protecţiei sociale ca instituţie distinctă, sînt studiate conceptul, trăsăturile şi principiile asistenţei sociale, este evidenţiată asistenţa socială în unele reglementări internaţionale, sînt definite şi clasificate prestaţiile de protecţie socială. Au fost studiate noţiunile de servicii sociale şi servicii de asistenţă socială, s-a efectuat evidenţierea distincţiilor dintre acestea şi deservirea socială, a fost analizat actualul ,, Pachet de bază de stat” al serviciilor sociale, s-au definit serviciile sociale comunitare şi s-a apreciat rolul organizaţiilor neguvernamentale în furnizarea de servicii sociale. Actualitatea studiului ştiinţific realizat constă în evidenţierea importanţei asistenţei sociale în calitate de instituţie juridică a dreptului protecţiei sociale în realizarea măsurilor, activităţilor practice de asistenţă socială.



2008

  1. Dorul Olga - teza de doctor în drept specialitatea: 12.00.10 - Drept internaţional public a susţinut teza de doctorat cu tema „Neutralitatea – parte componentă a sistemului de securitate colectivă” la 19 aprilie 2008 în CSS, care a fost aprobată de CNAA la 19 iunie 2008.

Teza urmăreşte drept obiectiv de bază concilierea a două concepte opuse după conţinut în plan teo­retic: neutralitate permanentă şi securitate colectivă. Aceasta se datorează parţial faptului că în literatura de specialitate acestui raport i-a fost acordată puţină atenţie, iar în practică, subiectul cer­cetat a fost interpretat diferit, în dependenţă de anumit context politic. Ipoteza precum că neutralitatea este nereconciliabilă cu operaţiunile de sancţionare n-a fost subiectul suficientelor testări empirice. Această necesitate pentru analize viitoare a problemei în cauză indică potenţiala uti­­litate al acestui studiu care operează cu argumente pur juridice şi conceptuale, şi analizează neut­ralitatea în cadrul operaţiunilor actuale de sancţionare în vederea determinării compatibilităţii lor.

Actualitatea studiului realizat rezultă în mare parte din considerentele că în ultimul timp suntem martorii unor evoluţii şi schimbări dramatice care într-o oarecare măsură periclitează securitatea internaţională şi anume multiplicarea conflictelor armate, atingerile aduse mediului înconjurător, terorismul etc. Răspunsul la aceste ameninţări este posibil doar prin cooperarea internaţională. Iar statutul de neutralitate permanentă ne oferă acel mijloc specific de menţinere a securităţii internaţionale.

Pentru Republica Moldova tematica abordată este deosebit de actuală fiind deseori întîlnite atît în presă precum şi în unele lucrări ştiinţifice teze despre la caracterul declarativ, formal al sta­tu­tului de neutralitate permanentă, proclamat în anul 1994. În acest sens, în ultimul capitol al pre­zentului studiu, ne propunem să cercetăm detaliat conţinutul statutului de neutralitate permanentă prin prisma evoluţiei istorice a acestuia, precum şi ţinînd cont de experienţa altor state în materie.

Subiectul propus pentru cercetare se prezintă ca fiind deosebit de actual la moment, prezentînd un interes major teoretico-practic. Explicaţia o găsim în afirmaţia că în prezent nu există subiect atît de controversat, obiect al tratamentelor şi interpretărilor atît de contradictorii cum este statutul de neutralitate.



  1. Platon Lilian, - Garanţiile realizării dreptului fundamental la muncă în Republica Moldova. Această lucrare ştiinţifică elucidează unele dintre cele mai importante probleme teoretice şi practice de realizare a dreptului fundamental la muncă, constituind un studiu complex al acestui drept, analizîndu-se atît legislaţia şi practica judiciară naţională, cît şi cea inter­naţională, precum şi cercetarea recomandărilor concrete privind perfecţionarea reglementării ju­ridice şi a activităţii organelor de drept cu privire la realizarea dreptului la muncă. Actualitatea cercetării se clasează printre acele direcţii ştiinţifice a căror cercetare merită o atenţie pri­mordială, necesitînd o investigaţie aprofundată. Rezultatele investigaţiilor vor fi benefice dez­vol­tării în continuare a ştiinţei dreptului constituţional în mod deosebit, precum şi a dreptului muncii, deoarece este un studiu complex interdisciplinar, care, în special, va contribui la amplificarea şi aprofundarea cunoş­tinţelor teoretice privind rolul şi locul dreptului la muncă în sistemul drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Mai mult decît atît, acest drept urmează a fi perfecţionat, deoarece este notoriu faptul că situaţia actuală de realizare a dreptului la muncă poate fi caracterizat prin necesitatea racordării unor prevederi ale cadrului legal la principiile internaţionale şi adoptării unui mecanism eficient de punere în aplicare.


2009

  1. Roşca Nicolae, Baeş Sergiu, Olga Cojocaru, Comentariu ştiinţifico-proactic la Legea nr.135/2007 cu privire la societăţile cu răspundere limitată Chişinău, 2009, 160 p. Comentariul respectiv este destinat nu doar juristilor de carieră dar şi administratorilor şi asociaţilor de societăţi cu răspundere limitată. Scopul comentariul este de a face mai accesibil textul legal şi mai pe înţelesul celor care se folosesc de normele legii în procesul de constituire şi funcţionare societăţilor cu răspundere limitată. Este o lucrare utilă şi necesară în procesul de avansare a Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

  2. Igor Dolea şeful catedrei „Drepturile persoanei în probatoriul penal”, cercetarea finisată a determinat propuneri esenţiale la modificări substanţiale în codul de procedură penală a Republicii Moldova.

Actualitatea investigaţiei este generată şi de faptul constatării, nu numai pentru sistemul naţional, a unui monopol al statului în domeniul probatoriului. Monopolul respectiv, consolidat, poate aduce afecţiune drepturilor persoanei, îndeosebi la aplicarea principiului oficialităţii. În acest aspect pentru doctrina naţională este deosebit de important identificarea unor modalităţi contemporane de asigurare a drepturilor persoanei în probatoriul penal, una fiind şi constituirea unor instituţii private.

În perspectiva constituirii unor instituţii eficiente pentru probatoriul penal apare necesitatea abordării problematicii privind asigurarea „egalităţii armelor” între partea acuzării şi cea a apărării, fiind necesară dezvoltarea instituţiei investigaţiei avocatului în probatoriul penal. În acest context, se prezintă ca actuală şi problema promovării principiului disponibilităţii şi cea a justiţiei restaurative. Nu mai puţin importantă pentru doctrina procesului penal se manifestă şi problema dezvoltării mecanismelor de protecţie a drepturilor martorului în procesul penal.


2010

  1. Svetlana Slusarenco Reglementarea ştiinţifico-juridică a statutului cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova”. Actualitatea temei este determinată de faptul că legislaţia naţională se caracterizează prin reglementări incerte, uneori insuficiente privind unele aspecte ce ţin de statutul cetăţenilor străini şi al apatrizilor, de aceea se impune necesitatea adoptării unei noi legi care ar reglementa integral şi sub toate aspectele problemele ce ţin de intrarea, şederea şi părăsirea teritoriului Republicii Moldova de către cetăţenii străini şi apatrizi.

Importanţa studiului rezidă în faptul că am încercat să argumentăm atribuirea instituţiei cetăţenilor străini şi apatrizilor la domeniul dreptului public intern, reieşind din faptul că statutul juridic al străinilor este format dintr-un ansamblu concret de drepturi şi obligaţii stabilite de statul-gazdă. Deci este o instituţie care nu este reglementată de norme conflictuale, ci constituită majoritar din norme materiale adoptate de puterea legislativă a Republicii Moldova.

  1. Şeremet Igor „Regimul juridic al succesiunii în dreptul internaţional privat” Domeniul de studiu al prezentei lucrări constă în soluţionarea conflictului de calificări prin prisma corelării regimului matrimonial şi regimului succesoral în materia statutului personal.

Principalele obiective întru realizarea acestui deziderat sunt: 1.analiza evoluţiei istorice şi fi-lo­sofico-juridice a instituţiei moştenirii; 2.configurarea explicaţiilor terminologice ale conceptului dreptului la moştenire; 3.rolul normei conflictuale în materia succesiunii; 4.evidenţierea prob­lemelor legate de legea aplicabilă regimului succesoral; 5.formularea argumentată a aspectelor comparative privind punctele de legături – domiciliu, reşedinţa temporară şi reşedinţa obişnuită; 6.analiza reglementărilor naţionale prin prisma reglementărilor internaţionale; 7.expunerea soluţiilor din legislaţia naţională şi formularea de soluţii proprii ce îmbracă haina unor propuneri de lege ferenda.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a tezei constă în formularea anumitor concluzii de ordin teoretic şi prac­tic, şi înaintarea propunerilor de lege ferenda care ar rezulta logic din cercetările ştiinţifice efectuate în lucrare, contribuind la îmbogăţirea doctrinei în domeniul dreptului internaţional privat, la perfecţionarea legislaţiei în vigoare, stabilind compatibilitatea cu reg­lementările naţionale şi internaţionale deja existente. Metodologia cercetării tezei constă în folosirea metodei analizei istorice, logice, comparative, sistemice, dinamice, de sinteză.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei rezidă în faptul că a fost efectuată o tratare multi-aspectuală a reglementărilor juridice ce ţin de regimul juridic al succesiuni şi regimul juridic matrimonial conform dreptului internaţional privat. În teză este efectuată o analiză ştiinţifică complexă a raporturilor de succesiune cu element de extraneitate atît din punct de vedere teoretic, cît şi practic; se utilizează cunoştinţe din domeniul ştiinţei dreptului, legislaţiei în vigoare precum şi a legislaţiei internaţionale din domeniu.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice constă în faptul că, recomandările formulate vor servi cu precădere pentru perfecţionarea programelor de studiu instituţiilor şi facultăţilor de drept, la predarea disciplinei drept internaţional privat, la perfecţionarea specialiştilor din domeniu, la elaborarea cursurilor sau a manualelor de drept internaţional privat, la perfecţionarea legislaţiei de drept privat, în general.



  1. Chicu Oleg - Legităţile evoluţiei instituţiei răspunderii juridice (aspecte istorice, teoretice, practice). Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării: Tezele, concluziile şi re­comandările privind esenţa şi conţinutul răspunderii juridice, legătura acesteia cu libertatea şi justiţia, condiţiile răspunderii ju­ri­di­ce aşa cum au evoluat ele în perioadele istorice prezentate în lucrarea de doctorat completează baza teoretică a acestei concept ştiinţific, dar şi orientează spre anumite măsuri practice din partea statului, în special a unui stat de drept. În acest sens, rezultatele cercetării şi concluziile teoretice formulate pot fi utilizate în procesul perfecţionării le­gis­laţiei, la elaborarea şi modificarea unor acte normative, la interpretarea normelor juridice re­feritor la responsabilitate şi răspundere juridică, fiindcă dificultăţile ce apar în cadrul soluţionării prob­le­me­lor practice nu pot fi depăşite fără conceptualizarea teoretică a răspunderii juridice.

Aceste rezultate au şi o eficienţă practică, dată fiind contribuţia lor la pregătirea profesională a luc­rătorilor practici din organele de justiţie, procuratură, avocatură, notariat (avize la proiecte de legi, luări de cuvânt la simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale.), ormarea instituţiilor guvernamentale pentru protecţia drepturilor copilului., în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica judecătorească privind accesul la informaţie, accesul la justiţie. Rezultatele investigaţiei de asemenea pot fi folosite la pefecţionarea curriculei la ciclul uni­ver­si­tar I Licenţă şi la ciclul II Masterat, la elaborarea cursurilor şi a manualelor la Teoria generală a drep­tului, la Istoria doctrinelor politice şi de drept, la Metodologia dreptului. Re­zul­ta­tele sunt uti­li­zate în procesul de instruire a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor, consilierilor de probaţiune, reprezentanţilor administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţilor ONG-urilor, cola­bo­ra­to­ri­lor sistemului penitenciar. Culegeri de acte internaţionale şi naţionale utilizate de către rep­rezentanţii sistemului de justiţie în activitatea cotidiană.
3.2. Publicaţii de performanţă.

2006

  1. Roşca Nicolae, Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Vol.II., Chişinău, 2006, 432 p.

2007

    1. Cojocaru Violeta. Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor judecătoreşti străine în materie civilă în Republica Moldova. Monografie. Chişinău: CEP USM, 2007, 278 p., 23,3 c.a.

    2. Negru Boris, Negru Alina, Teoria Generală a Dreptului şi Statului, Bons Offices, Chişinău-2006; 520 p. 30 c.a.-manual

    3. Romandaş N., Boişteanu E., Dreptul muncii, Editura Reclama, 2007, manual, 32.5 c.a.

2008

  1. Baieş Sergiu, Roşca Nicolae, Climov Ala, Pascari Anastasia, Mihailenco Elena Suporturi de curs la: Dreptul civil, dreptul succesoral, dreptul funciar; dreputl muncii; dreptul familiei; Chişinău 2008, 376 p.

  2. Osmochescu Nicolae, Martîniuc Cristina. Subiecţii de drept international public contemporan. Monografie. Chişinău, CEP USM, 2008, 326 p. 14,5 c.a.

  3. Sîrcu Diana. Jurisdicţia internaţională penală.Monografie. Chişinău, CEP USM, 2008. 289 p. 12,5 c.a.

2009

  1. Negru Andrei, Victor Zaharia, Teoria generală a dreptului şi statului în definiţii şi scheme. Note de curs, Ch., Tipogr. „Bons Offices” S.R.L., 2009, 200 p., 4.6

  2. Avornic Gheorghe, Tratat de Teoria Generală a statului şi dreptului, Editura Cartier, Vol.I Chişinău 2009, pagini-440, 43 c.a.- Manual

  3. Ulianovschi Gheorghe. Grama Mariana. Extrădarea. Centrul de Drept al Avocaţilor. Chişinău: Sirius SRL, 2009, 100 pag.;

  4. Vidaicu Mihaela. Aspectele juridico-penale ale eutanasiei. Chişinău: Tipografia-Sirius SRL, 2009, 240 pag.;

  5. Osmochescu Nicolae, Carolina Ciugureanu-Mihailuţa. Protecţia internaţională a drepturilor copilului. Chişinău, Editura ASEM, 2009, 402 p., 18,6 c.a.

  6. Babără Valeriu. Drept internaţional privat. Ediţia a III-a. Chişinău, Firma Editorial-poligrafică „Elena-VI”, SRL, 2009, 417 p. 40,1 c.a.

  7. Burian Alexandru, Arhiliuc Victoria, Sîrcu Diana, Suceveanu Natalia, Dorul Olga, Gamurari Vitalie. Dreptul internaţional public. Ediţia a III-a. Chişinău, Ed. „Elena.V”, 2009,650 p., 64,9 c.a.

2010

  1. Avornic Gheorghe, Tratat de Teoria Generală a statului şi dreptului, Editura Cartier, Vol.II Chişinău 2010, pagini-440, 43 c.a.- Manual

  2. Teodor Cârnaţ, Drept constituţional”, - Chişinău 2010.

  3. Goncear L., Chisari A., Pensia de la A la Z, „Primex Com” SRL, Chişinău, 2010, 5 c.a.

  4. Romandaş N., Proca L., Odinokaia-Negură I., Dreptul Protecţiei Sociale, „Foxtrot” SRL, Chişinău, 2010, manual, 32.0 c.a.



4. ANTRENARE ÎN ACTIVITĂŢI CONEXE CERCETĂRII.

4.1. Cercetători implicaţi în procesul de instruire în alte facultăţi/universităţi.

  1. Sava Maimescu doctor în drept, conf.univ. – USM, Facultatea de Fizică, disciplina ,,Eva­lua­rea şi expertizele efectuate asupra mărfurilor, obiectelor, încărcăturilor, unităţilor şi mijloacelor de transport în activitatea vamală a Republicii Moldova”.

  2. Veaceaslav Zaporojan doctor în drept, conf.univ. – Academia de Administraţie Publică pe lîngă preşedintele Republicii Moldova; disciplinele – Jurisdicţia constituţională; Sistemul judiciar la etapa actuală; Relaţiile publice în juriprudenţii.

  3. Cuzneţov Alexandru, doctor în drept; Tacu Diana, magistru în drept citesc disciplina Dreptul afacerilor la Facultatea de Ştiinţe Economice, USM.

  4. Sergiu Brînză, doctor habilitat în drept, profesor universitar – Drept penal, Institutul Naţional de Justiţie;

  5. Moraru Victor, doctor în drept, profesor universitar – Drept penal european; Tehnici şi mijloace în probaţiune; Standarde internaţionale în dreptul execuţional penal, Universitaea „Petre Andrei” din Iaşi, România;

  6. Moraru Victor, doctor în drept, profesor universitar – Drept execuţional penal; Consideraţiuni moderne în procedura penală; Unele aspecte de optimizare a legislaţiei penale; Condiţii de optimizare a dreptului execuţional penal; Drept internaţional comparat, Universitatea de Stat din Comrat;

  7. Moraru Victor, doctor în drept, profesor universitar – Teoria investigaţiilor operative, Institutul Naţional de Justiţie;

  8. Moraru Victor, doctor în drept, profesor universitar – Drept execuţional penal; Alternativele detenţiunii, Universitatea de Studii Europene din Moldova;

  9. Hadîrcă Igor, doctor în drept, conferenţiar universitar – Calificarea infracţiunilor, Institutul Naţional de Justiţie;

  10. Adriana Eşanu, doctor în drept, conferenţiar universitar – Drept penal, Institutul Naţional de Justiţie.

  11. Belei Elena – Institutul Naţional al Justiţiei;

  12. Visternicean Dumitru – Institutul Naţional al Justiţiei.

  13. Dolea Igor - doctor habilitat în drept, profesor universitar –Institutul Naţional de Justiţie;

  14. Rotaru Vasile - doctor în drept, conferenţiar universitar – Justiţia Juvenilă, Institutul Naţional al Justiţiei.

  15. Vizdoagă Tatiana- doctor în drept, conferenţiar universitar –Institutul Naţional de Justiţie.

  16. Osmochescu Nicolae – doctor în drept, profesor universitar – Academia de Administrare Publică, cu următoarele disciplini: drept internaţional public, drept diplomatic şi consular, protocolul şi etichetul diplomatic.

  17. Osmochescu Nicolae – doctor în drept, profesor universitar – Universitatea ”Perspectiva-INT”, cu următoarele disciplini: drept internaţional public, drept diplomatic şi consular, reglementări juridice a relaţiilor internaţionale şi probleme actuale ale dreptului internaţional contemporan (master).

  18. Osmochescu Nicolae – doctor în drept, profesor universitar – ULIM, cu următoarele disciplini: drept internaţional public, drept diplomatic şi consular, dreptul tratatelor internaţionale şi probleme actuale ale dreptului internaţional contemporan (master).

  19. Dorul Olga – doctor în drept, lector superior universitar – Academia de Administrare Publică cu următoarele disciplini: drept internaţional public, dreptul Uniunii Europene, elemente de drept internaţional public.

  20. Burian Alexandru – doctor habilitat în drept, profesor universitar – Universitatea de Studii Europene din Moldova, cu disciplinele: drept internaţional public, drept diplomatic şi consular.

  21. Luca Ala – magistru în drept, lector superior universitar – Universitatea ”Perspectiva-INT”, cu următoarele disciplini: drept internaţional privat, dreptul Uniunii Europene (master).

  22. Dodon Ion – magistru în AAP - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

  23. Goncear Ludmila – magistru în drept, lector univ. - Institutul Internaţional de Management, cu următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil.

  24. Avornic Gheorghe-Institutul Naţional de Justiţie -2007-prezent/Universitate de Studii Politice Europene-2008-prezent

  25. Zaharia Victor- Institutul Naţional de Justiţie -2007-prezent

  26. Cotici Radu-raport: Comunicarea naţională anticorupţie,,Expert anticorupţie”-2008

  27. Rîbca Eugen, Dreptul mass-media – Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism (Centrul Independent de Jurnalism din Moldova), auditoriu român: anii de studii 2007-2010;

  28. Negru Boris-Academia de Administrare Publica/Academia de Studii Economice/ Universitatea de Studii Europene-2006-2010

  29. Lupaşcu Zinaida- Universitatea de Studii Europene-2006-2008

  30. Coptileţ Valentina- Universitatea de Studii Europene-2006-2007 Universitate de Studii Politice Europene-2010

  31. Negru Andrei- Universitatea de Studii Europene-2006-2007

  32. Ciobanu Rodica- Universitatea de Studii Europene/ Academia de Ştiinţe./ Universitate de Studii Politice Europene-2010


4.2. Ponderea cercetătorilor implicaţi în procesul de instruire.

100% din cercetătorii ştiinţifici sunt implicaţi în procesul de instruire, o mare parte la Ciclu I licenţă, cei cu grad ştiinţific şi la Ciclu II masterat.


4.3. Raportul nr.teze de licenţă/nr.cercetători şi nr. teze de master/nr.cercetători.


Raportul

2006

2007

2008

2009

2010

Nr.teze de licenţă/nr.cercetori

5,94

7,06

8,06

6,31

5,31

Nr.teze de master/nr.cercetători

5,62

6,18

5,42

4,73

4,73

Raportul

2006

2007

2008

2009

2010

Nr.doctoranzi/nr.cercetori

4,28

3,01

4,05

3,92

2,69


4.4. Antrenarea în procesul de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare.

În cadrul Facultăţii de Drept un şir de cercetători sunt implicaţi în procesul pregătirii cadrelor ştiinţifice de calificare înaltă şi anume sunt conducători ştiinţifici la tezele de doctorat şi doctor habilitat, fapt prevăzut în tabliţa anterioară.


4.5. Preşedinţi şi membri ai Comisiei examenelor.

100% din cercetătorii ştiinţifici sunt implicaţi în comiisiile de stat ca membri ai acestora, secretari sau ca vicepreşedinţi.

Negru Boris a participat în calitate de preşedinte al Comisiei examenelor de licenţă/master la Institutul Internaţional de Management ,,IMI-NOV”.

Gheorghiţă Mihai a participat în calitate de preşedinte al Comisiei examenelor de licenţă la Universitatea Agrară de Stat din Moldova.





    1. Premii, distincţii şi titluri. 2006

  1. Adriana Eşanu, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fon­darea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  2. Alina Şavga, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  3. Aramă Elena, doctor habilitat în drept, profesor universitar - ,,Om emerit a Republicii Moldova,

  4. Avornic Gheorghe, doctor habilitat în drept, profesor universitar - premiul al Academiei de Ştiinţe ,,Savantul Anului”,

  5. Brînză Sergiu, doctor habilitat în drept, profesor universitar - medalia „U.S.M”, Hotărîrea CSŞDT din 28.09.2006.

  6. Brînză Sergiu, doctor habilitat în drept, profesor universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  7. Gheorghe Ulianovschi, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  8. Grama Mariana, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  9. Igor Ciobanu, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  10. Igor Hadîrcă, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  11. Igor Zaporojan, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  12. Iurie Tabarcea, magistru în drept, lector universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  13. Ludmila Dumneanu, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  14. Mihaela Vidaicu, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  15. Popescu Dorin, magistru în drept, lector universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  16. Rîbca Eugen – premiul „Clopotul de bronz” pentru merite în promovarea accesului la informaţie, acordat de Centrul „Acces-info” septembrie 2006 (în cadrul Zilelor dreptului de a şti, ediţia a III-a).

  17. Stela Botnaru, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  18. Victor Moraru, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  19. Vitalie Stati, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  20. Vladimir Grosu, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

  21. Vladislav Manea, doctor în drept, conferenţiar universitar, medalia Jubeliară „60 de ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Hotărîrea CSŞDT din 29.09.2006.

2007

  1. Cojocaru Violeta, doctor habilitat în drept, profesor universitar - “Tînărul savant al anului”, Academia de Ştiinţe a Moldovei.

  2. Burac Victor – cetăţean de Onoare, Colegiul Europei, College of Europe, or.Bruges (Belgia)


2008

  1. Arhiliuc Victoria, doctor în drept, conferenţiar universitar – Diploma de Merit a Academiei de Ştiinţe a Moldovei


2009

  1. Alexandru Arseni, doctor în drept, conf univer - Diploma de onoare a Guvernului Republicii Moldova – 2009.

  2. Aramă Elena, doctor habilitat în drept, profesor univer - ,,Diplomă de Gradul Întîi”.

  3. Aramă Elena, doctor habilitat în drept, profesor univer - Diploma de recunoştinţă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

  4. Aramă Elena, doctor habilitat în drept, profesor univer - Diploma Ministerului învăţământului

  5. Aramă Elena, doctor habilitat în drept, profesor univer - Diploma CNAA

  6. Arhiliuc Victoria – Diplomă de gradul I din partea Guver­nului Republicii Moldova (pentru contribuţii profe­sionale deosebite şi promo­varea cunoştinţelor juridice)

  7. Avornic Gheorghe, doctor habilitat în drept, profesor universitar – Ordinul ,,Gloria Muncii”,

  8. Babără Valeriu– Distincţie de onoare acordată de Ministerul Justiţiei

  9. Brînză Sergiu, doctor habilitat în drept, profesor universitar Diploma de Gradul I decernată de Guvernului Republicii Moldova, cu prilejul a 50 de ani de la fondarea Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, 2009.

  10. Ciobanu Igor, doctor în drept, conferenţiar universitar - Diploma de Onoare Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, cu prilejul a 50 de ani de la fondarea Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, 2009.

  11. Cojocaru Violeta – Titlul onorific „Om eme­rit” (distinc­ţia a fost conferită pentru merite în dezvoltarea învăţă­mîntului juridic, contribuţia la pregătirea specialiştilor de înaltă calificare în domeniul dreptului şi activitatea meto­dico-ştiinţifică prodigioasă, cu ocazia aniversării a 50-a a Facultăţii de Drept a Univer­sităţii de Stat din Moldova)

  12. Cojuhari Alexandru – „Meritul Civic”;

  13. Cotici Radu, doctor în drept, - ,,Medalia meritului Militar”,

  14. Creţu Vasile – „Meritul civic” prin Decretul Preşedintelui-interimar al ţării din 17 octombrie 2009;

  15. Dorul Olga – Diplomă de Onoare din partea Facultăţii de Drept a USM (cu prilejul jubileului de 50 de ani al Facultăţii de Drept a USM)

  16. Gheorghe Chibac, doctor în drept, profesor universitar-Medalia “Meritul Civic” la data de 17 octombrie 2009

  17. Grama Mariana, doctor în drept, conferenţiar universitar, Diploma de Gradul I decernată de Guvernului Republicii Moldova, cu prilejul a 50 de ani de la fondarea Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, 2009.

  18. Gribincea Lilia – Distincţie de onoare acordată de Ministerul Justiţiei

  19. I. Dolea i s-a conferit Titlul Onorific „Om Emerit” nr. 15 – V din 17 octombrie 2009.

  20. I.Guceac, doctor habilitat în drept, profesor univer - a fost menţionat cu destincţia ,,Meritul civic” – 2009.

  21. Lavric Vladimir doctor în drept, conferenţiar universitar - Ordinul,,Gloria Muncii”,

  22. Moraru Victor, doctor în drept, profesor universitar - medalia „Meritul Civic” decernată prin Decretul Preşedintelui din 17 octombrie 2009.

  23. Negru Boris, doctor în drept, profesor universitar - Ordinul,,Meritul Civic”

  24. Osmochescu Nicolae – Medalia „Meritul Civic” (cu prilejul jubileului de 50 de ani al Facultăţii de Drept a USM)

  25. S. Doraş - Ordinul Republicii în 2009.

  26. S.Cobăneanu, doctor în drept, profesor univer – a fost menţionat cu destincţia ,,Meritul civic” – 2009.

  27. Stati Vitalie, doctor în drept, conferenţiar universitar - Diploma de Onoare Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova, cu prilejul a 50 de ani de la fondarea Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, 2009.


2010

  1. Osmochescu Nicolae – Ordinul de Onoare a Republicii Moldova

  2. Boris Negru - Ordinul de Onoare a Republicii Moldova

  3. Elena Aramă - Ordinul „Gloria Muncii”

  4. Valentinei Coptileţ - titlul onorific „Om Emerit”

  5. Gheorghe Chibac, doctor în drept, profesor universitar- „Ordinul de Onoare” la 16 octombrie 2010

  6. Cotorobai Mihai, lector superior, Ordin de Onoare, 2010

  7. Eşanu Adriana, doctor în drept, conferenţiar universitar, Titlul de Laureat al Premiului pentru Tineret în domeniul Ştiinţei (ediţia 2010)


4.7. Experţi ai unor proiecte şi/sau membri ai unei activităţi ştiinţifice de peste hotare.

Osmochescu Nicolae – 2001 – pînă în prezent – Membru Onorific al Academiei de Construcţie Statală şi Socială pe lîngă Preşedintele Republicii Uzbekistan.

Cotici Radu-Expert în cadrul delegaţiei Republicii Moldovala GRECO(grupul de state contra corupţiei. Consiliul Europei)-2008

4.8. Membri ai unor societăţi ştiinţifice internaţionale.

Cojuhari Alexandru este membru al Asociaţiei Ineternaţionale în Drept Procesual (fondată la Roma în 1950).


4.9. Membri ai colegiilor de redacţie ale ediţiilor ştiinţifice din ţară.

  1. Aramă Elena, membrul al colegiului de redacţie al revistei Revista Naţională de Drept, publicaţii ştiinţifico-practică ISSN 1811-0770, Tipografia ,,Bons Offices”. -din 2006-2010

  2. Aramă Elena, membrul al colegiului de redacţie al revistei Revista Institutului Naţional al Justiţiei (publicaţi ştiinţifico-practică, informativă şi de drept) ISSN 1857-2405 din 2006-2010

  3. Arhiliuc Victoria – Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale

  4. Avornic Gheorghe -Redactor-şef al Revistei Naţionale de Drept,publicaţie ştiinţifico-practică ISSN 1811-0770, Tipografia ,,Bons Offices”. din 2008 - prezent

  5. Brînză Sergiu, doctor habilitat în drept, profesor universitar - membru al Colegiului de redacţie al revistei Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria Ştiinţe Socioumanistice, U.S.M, 2007; membru al Colegiului de redacţie al Revistei Naţionale de Drept, Facultatea de Drept, USM, din 2005 pînă în prezent; membru al Colegiului de redacţie al revistei Studia Universitas. Seria Ştiinţe Sociale, USM din 2007 pînă în prezent; membru al Colegiului de redacţie al revistei Avocatul Poporului, Republica Moldova din 2007 pînă în prezent; membru al Colegiului de redacţie al Revistei Institutului Naţional de Justiţie, Republica Moldova din 2007 pînă în prezent; membru al Colegiului de redacţie al Revistei de Ştiinţe Penale, Republica Moldova din 2005 pînă în prezent.

  6. Burian Alexandru – Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, Revista „Legea şi Viaţa”

  7. Ciobanu Igor, doctor în drept, conferenţiar universitar - membru al Colegiului de redacţie al Revistei de Ştiinţe Penale, Republica Moldova din 2005 pînă în prezent.

  8. Cojocaru Violeta – Revista Naţională de Drept, Revista „Studia Universitatis”

  9. Gamurari Vitalie – Revista „Studii Juridice universitare”, ULIM, Institutul de cercetări în domeniul protecţiei drepturilor omului

  10. Gheorghiţă Mihai - doctor habilitat, profesor universitar – membru al colegiulu de redacţie al revistei “Avocatul poporului”.

  11. Gheorghiţă Mihai - doctor habilitat, profesor universitar – membru al colegiulu de redacţie al revistei “Legea şi viaţa”.

  12. Golubenco Gheorghe – doctor în drept, conferenţiar universitar; membru al colegiulu de redacţie al revistei “Studii Juridice”, ULIM.

  13. Golubenco Gheorghe – doctor în drept, conferenţiar universitar; membru al colegiulu de redacţie al revistei “Drept penal. Criminologie şi criminalistică”.

  14. I.Guceac - membrul al colegiului de redacţie al revistei ,, Akademos” - 2008.

  15. I.Guceac - membrul al colegiului de redacţie al revistei ,, Revista naţională de drept” - 2006.

  16. Osmochescu Nicolae – Revista „Studii Juridice universitare”, ULIM, Institutul de cercetări în domeniul protecţiei drepturilor omului

  17. S.Cobăneanu - membrul al colegiului de redacţie al revistei ,, Justiţia constituţională” - 2007.

  18. Ulianovschi Gheorghe, doctor în drept, conferenţiar universitar – membru al Colegiului de redacţie al revistei Avocatul Poporului, Republica Moldova din 2005 pînă în prezent;



4.10.Membri ai colegiilor de redacţie ale ediţiilor ştiinţifice de peste hotare.

  1. Brînză Sergiu, doctor habilitat în drept, profesor universitar - Membru al Comitetului de redacţie al Jurnalului de Studii Juridice, Universitatea „Petre Andrei”, din Iaşi, România, din 2009 pînă în prezent.

  2. Avornic Gheorghe, Universitas Danubius Galateius, Acta Universitatis Danubius, Editura universitară Danubius, Tipografia Zigotto Galati, ISSN: 1844-8062

  3. Moraru Victor, doctor în drept, profesor universitar - Membru al Comitetului de redacţie al Jurnalului de Studii Juridice, Universitatea „Petre Andrei”, din 2008 pînă în prezent.

  4. Cojocaru Violeta – “Jurnalul de studii juridice” (Universitatea “Petre Andrei” din or.Iaşi (România), Facultatea de Drept), Revista de studii francofone „ASPECTS”

  5. Gheorghiţă Mihai - doctor habilitat, profesor universitar – membru al colegiulu de redacţie al revistei “Criminalistica”, Bucureşti.

  6. Gheorghiţă Mihai - doctor habilitat, profesor universitar – membru al colegiulu de redacţie al revistei “Analele ştiinţifice” Universitatea Spiru Haret din Constanţa.

  7. Golubenco Gheorghe – doctor în drept, conferenţiar universitar; membru al colegiulu de redacţie al revistei “Criminalistica”, Bucureşti.


4.11. Membri şi experţi ai CSŞDT, CNAA.

    1. Avornic Gheorghe, profesor universitar - membru al Asambleii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 2006-2008.

    2. Aramă Elena, professor universitar - membru al Asambleii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 2006-2008.

    3. Aramă Elena, dr. hab., prof. univ. – preşedintele comisiei de experţi în drept CNAA.

    4. Avornic Gheorghe, vicepreşedinte, dr. hab., prof. univ. – vicepreşedintele comisiei de experţi în drept CNAA.

    5. Chirtoacă Natalia, secretar ştiinţific, dr., conf. univ. – membru comisiei de experţi în drept CNAA.

    6. Cojocari Eugenia, dr. hab., prof. univ. – membru comisiei de experţi în drept CNAA.

    7. Volcinschi Victor, dr., prof. univ. – membru comisiei de experţi în drept CNAA.


4.12. Membri ai comisiilor specializate de evaluare în scopul acreditării organizaţiilor.

2006 - Ciobanu Igor, doctor în drept, conferenţiar universitar - Universitatea de Studii Aplicate din Moldova; Colegiul de Poliţie „Dimitrie Cantemir”;

2007 - S.Cobăneanu - Comisia de Evaluare şi Acreditare a Ministerului Educaţie a Republicii Moldova.

2007 - Avornic Gheorghe, Institutul de Istorie, Stat şi Drept(AŞM)

Băieşu Sergiu în perioada 2006-2008 a fost numit Expert al Comisiei de Experţi în Drept din cadrul Comisiei Naţionale pentru Acreditare şi Atestare. Tot d-lui a activat ca Preşedintele Comisiei de acreditare în domeniu ştiinţei, secţia juridică A ULIM.

Igor Dolea - doctor habilitat, profesor universitar. Membru al comisiei pentru acreditarea Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.


4.13. Participare în activitatea comisiilor instituite de Preşedinte, Parlament, Guvern, ministere, departamente.

  1. Avornic Gheorghe, profesor universitar-Membru al Consiliului Institutului naţional de Justiţie 2007-2010/Membrul Consiliului Avocaţilor din Moldova 2006-2010/Membru Comisiei pentru reforma constituţională 2010

  2. Belei Elena – membrul Colegiului de atestare a judecătorilor

  3. Belei Elena – membrul Colegiului de calificare a judecătorilor;

  4. Cojocaru Violeta – Membrul Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar

  5. Creţu Vasile – membrul Consiliului naţional pentru asistenţă juridică gratuită de stat;

  6. Creţu Vasile – membrul Consiliului practico-ştiinţific pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.

  7. Creţu Vasile – membrul Consiliului Superior al Magistraturii Republicii Moldova;

  8. Gribincea Lilia – membru al Colegiului disciplinar al notarilor

  9. Negru Andrei, conferenţiar universitar-Membrii Consiliul Superior al Procurorilor din 2009

  10. Negru Boris, conferenţiar universitar- Membru Comisiei pentru reforma constituţională 2010

  11. Zaharia Victor, conferenţiar universitar- membru desemnat din partea asociaţiilor obşteşti şi a mediului academic din 2008;/Memebru Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii-din 2009/


4.14. Conducători ai proiectelor de cercetare.

  1. Sârcu Diana. Bursă de stat pentru studii de postdoctorat. Instituţia: AŞM. Perioada: 2009-2011. Rezultat: Teza de habilitat în drept internaţional.

  2. Buruiană Mihai. Manager de proiect „Reforma legislaţiei Economice în Republica Moldova”

  3. Căpăţînă Ion. Coordonator de proiect „Fundaţia Soros”.

  4. Arhiliuc Victoria. Implementarea normelor de drept internaţional în RM. Instituţia: AŞM, 2009.

  5. Arhiliuc Victoria. Implementarea normelor de drept internaţional în RM. Instituţia: AŞM, 2007.

  6. Arhiliuc Victoria. Implementarea normelor de drept internaţional în RM. Instituţia: AŞM, 2008.

  7. Membru al Grupului analitic în justiţia penală – Fundaţia Soros Moldova – 2009- present

  8. Membru al grupului de elaborare a Indicatorilor Reformei Profesiei Juridice pentru Moldova, Indicatorii Reformei Procuraturii pentru Moldova şi Indicatorii Reformei în Justiţie pentru Moldova - 2008-2009.

  9. Membru al proiectului Twinning „Susţinerea Parlamentului RM”, Atelier de lucru pentru membrii şi personalul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi membrii şi personalul autorităţilor publice centrale (6.03.2010, organizat de Comisia Europeană).

  10. Membrul al modulului de instruire „Professional trening in the field of European affairs”, organizat de Institutul European din Romania, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale din Moldova, Fundaţia Hanns Seidel Germania (22-24.04.2010).

  11. Membrul grupului de lucru pentru crearea Asociaţiei agenţiilor private de plasare în câmpul muncii peste hotare din Moldova sub auspiciul Organizaţiei Internaţionale a Muncii – 2008-2009

  12. Participant: Strulea Maria, doctor în drept, conferenţiar universitar

  13. Participant: Strulea Maria, doctor în drept, conferenţiar universitar

  14. Participant: Vidaicu Mihaela, doctor în drept, conferenţiar universitar

  15. Participant: Vidaicu Mihaela, doctor în drept, conferenţiar universitar

  16. Participant: Vidaicu Mihaela, doctor în drept, conferenţiar universitar

  17. Participant: Vidaicu Mihaela, doctor în drept, conferenţiar universitar

  18. Trainer în cadrul proceselor simulate organizate de ABA/ROLI Moldova în domeniul dreptului penal 2008 – prezent.


4.15. Membri ai Comitetelor de program la manifestări ştiinţifice naţionale cu participare internaţională, la manifestări ştiinţifice internaţionale.
4.16. Seminare ştiinţifice.

Seminarul ştiinţific de profil la specialitatea: 12.00.01 - Teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept. ( Universitatea de Stat din Moldova - Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova)

  1. Preşedinte: Aramă Elena, dr. hab., prof. univ.,

  2. Avornic Gheorghe, dr. hab., prof. univ.

  3. Lavric Vladimir, dr., conf. univ.

  4. Negru Boris, dr., conf. univ.

  5. Negru Andrei, dr. hab., prof. Univ

  6. Chirtoacă Lilia, dr., conf. univ.

  7. Feodorov Grigore, dr., conf. univ.

  8. Lupaşcu Zinaida, dr., conf. univ.

  9. Coptileţ Valentina, dr., conf. univ.

Seminarul Ştiinţific Interuniversitar de Profil specialitatea 12.00.02 Drept public (cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept, în următoarea componenţa:

1. S.Cobăneanu doctor în drept, profesor universitar – preşedintele seminarului.

2. A.Arseni doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de stat din Moldova.

3. T.Cârnaţ doctor habilitat, Universitatea de stat din Moldova.

4. G.Rusu doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de stat din Moldova.

5. Iordanov Rodica-Iordanca, doctor, lector superior, Universitatea de stat din Moldova.

6. Guceac Ion doctor habilitat, profesor universitar, AŞM.

7. Mocanu Victor doctor, conferenţiar universitar.



8.Veaceslav Zaporojan doctor, conferenţiar universitar-interimar, Curtea Constituţională a Republicii Moldova.

Yüklə 3,4 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin