Universitatea "politehnica" timiªoara
Yüklə 1,45 Mb.
|
E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen scris, 3 ore, 3 subiecte. Ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală sunt conforme cu regulamentele in vigoare. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALAData: 27.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU prof. dr. ing. Crişan Strugaru UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “PROIECTAREA DRIVERELOR” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Marius Marcu Colaboratori:
A. OBIECTIVELE CURSULUIDisciplina îşi propune să prezinte cunoştinţe legate de interfaţarea dispozitivelor fizice şi sistemele de operare moderne prin intermediul driverelor. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru înţelegerea sistemelor de I/O la SO Windows şi Linux, mecanismul de detecţie şi autoconfigurare hardware, managementul consumului, sincronizarea acceselor la dispozitive precum şi prezentarea aplicaţiilor driverelor. B. SUBIECTELE CURSULUI1. Arhitectura de I/O la sistemele de operare WindowsNT (Windows 2000, Windows XP, Vindows Vista): Nivelurile de privilegiu hardware, componentele nucleului SO, Subsistemul Win32, caracteristicile subsistemului de I/O 2. Procesul de autoconfigurare: resurse sistem, programarea dispozitivelor fizice, transferuri de date, Plug and Play, magistrala PCI şi PCIExpress 3. Structura driverelor Windows: caracteristici, clasificare, arhitectura 4. Structuri de date pentru dirvere: packete I/O, obiecte nucleu, întreruperi, DMA 5. Rutinele driverelor: rutine suport, tratare erori, alocare memorie, siruri unicode 6. Gestionarea resurselor sistem: plug-and-play, întreruperi, baza de date registry, power management 7. Multithreading şi multiprocesor: sincronizări, fire de execuţie nucleu, sisteme multiprocesor simetrice 8. Utilizarea driverelor în aplicaţii: servicii sistem, componente nucleu 9. Drivere speciale: video şi sunet (DirectX), reţea 10. Drivere Linux: nucleul sistemului de operare, drivere caracter, modelul dispozitiv linux 11. Depanarea şi testarea driverelor 12. Instalarea şi mentenanţa driverelor C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Baza de date Registry 2. Magistrala PCI 3. Servicii sistem 4. Componente binare sistem 5. Structura unui driver 6. Driver pentru portul serial 7. Driver pentru dispozitive USB 8. Driver pentru monitorizarea parametrilor sistemului 9. Tratarea mesajelor de PM 10. Depanare si testare
1. Walter Oney, Programming the Microsoft Windows Driver Model, Microsoft Press, 2002. 2. Mark Russinovich, David Solomon, Microsoft Windows Internals, Microsoft Press, 2005. 3. Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman, Linux Device Drivers, O’Reilly, 2005. E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen scris de tip grilă la sfarsitul semestrului (50%) plus activitatea pe parcurs (50%). Examenul are o durată de 3 ore, conţine 20 de întrebări (15 teoretice şi 5 aplicative)F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALAFlorida State University, Computer Science, Linux Kernel & Device Driver Programminghttp://www.cs.fsu.edu/~baker/devices/ Czech Technical University in Prague, Department of Computer Science and Engineering, Computer Peripheral Interfacing, http://cs.felk.cvut.cz/webis/en/courses/X36PPO.html UC Berkeley, Computer Technology and Information Management, Linux Device Drivers: An Introduction to Kernel Programming, http://www.unex.berkeley.edu/cat/course1084.html Data: 26.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, prof. dr. ing. Vladimir Creţu sl. dr. ing. Marius MARCU UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMISOARASYLLABUS pentru disciplina: "TELECOMUNICAŢII DIGITALE" FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: conf. dr. ing. Mihai V. Micea Colaboratori: as. ing. Bogdan Ciubotaru
A. OBIECTIVELE CURSULUIIn cadrul cursului studentii vor dobandi cunostintele necesare intelegerii principiilor de transmisie a informatiei pe canale analogice si digitale, precum si de arhitectura si operare ale standardelor de telecomunicatii digitale fixe si mobile, cu particularizari concrete pe sistemele Alcatel (centrala digitala Alcatel 1000 E 10, sistemele GSM si GPRS, etc.). De asemenea, studentii vor deprinde practic, pe machetele Alcatel, abilitatile necesare in configurarea si utilizarea sistemelor de telecomunicatii digitale. B. SUBIECTELE CURSULUIIntroducere: Consideratii generale; Modelul canalului de telecomunicatii; Canale analogice de telecomunicatii; Canale digitale de telecomunicatii; Modelul OSI de interconectare a sistemelor; Medii fizice de comunicatie. Telecomunicatii digitale mobile: Introducere; Standardul GSM; Standardul GPRS; Standarde avansate: EDGE, UMTS. Telecomunicatii digitale fixe: Sistemul public de telefonie cu comutatie de circuit (PSTN); Centrala de comutatie digitala Alcatel 1000 E 10; Sistemul de telefonie digitala cu servicii integrate (ISDN); Retele de telecomunicatii inteligente (IN). Semnalizarea semafor Nr. 7 (SSN7). C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
D. BIBLIOGRAFIE
E. PROCEDURA DE EVALUARENota finala consta din evaluarea pe parcursul semestrului, in cadrul lucrarilor practice de laborator si la curs (34%), si o examinare scrisa la finele semestrului (66%). F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA
G. OBSERVATII
26.03.2007 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINA, Prof.dr.ing. Vladimir CRETU Conf.dr.ing. Mihai V. MICEA UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “achiziţia şi prelucrarea numerică a datelor” FACULTATEA: AutomaticĂ Şi Calculatoare DOMENIUL / SPECIALIZAREA: Calculatoare Şi TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: prof.dr.ing. Mircea Stratulat Colaboratori: as. ing. Dan Chiciudean
a. BIECTIVELE CURSULUIDisciplina prezintă caracteristicile principale ale unui sistem de prelucrare numericã a semnalelor şi principalele componente ale acestuia B. SUBIECTELE CURSULUI1. Amplificatoare operaţionale. 1.1. Amplificatoare operaţionale ideal. 1.2. Amplificatoare operaţionale ideal în buclã închisã 1.3. Amplificatoare operaţionale în conexiune inversor. 1.4. Amplificatoare operaţionale în conexiune neinversor. 1.5. Amplificatoare operaţionale în conexiune diferenţialã. 1.6. Amplificator logaritmic .1.7. Amplificator integrator. 1.8. Amplificator derivator. 1.9. Abateri de la modelul ideal în AO reale. Parametrii amplificatoarelor operaţionale. 2. Amplificatoare instrumentale. 3. Amplificatoare de izolare. 3.1. AI cu cuplaj prin transformator şi modulaţie de impulsuri în duratã. 3.2. AI cu cuplaj cu cuplaj optic şi modulaţie în intensitate luminoasã. 4. Multiplexarea semnalelor .4.1. Caracteristicile multiplexoarelor. 4.2. Expandarea multiplexării. 5. Eşantionarea semnalelor. 5.1. Parametrii circuitelor de eşantionare. 5.2. Principiile constructive a circuitelor de E-M. 6. Convertoare numeric analogice .6.1. Caracteristicile CNA .6.2. Funcţia de transfer. 6.3. Rezoluţia şi eroarea în CNA. 6.4. Timpul de stabilizare. 6.5 .CNA cu reţea de rezistenţe cu valori ponderate binar 6.6. CNA cu reţea de rezistenţe de tip R-2R. 6.7. CNA DAC-08. 6.8. Aplicaţii. 7. Convertoare analog numeric. 7.1. Caracteristicile convertoarelor. 7.2. CAN cu funcţionare în paralel. 7.3. CAN cu funcţionare serie - paralel. 7.4. CAN cu aproximări succesive 7.5. CAN cu comutarea tensiunii de comparaţie 7.6. CAN cu urmărire. 7.7. CAN cu integrare. 7.8. Convertoare tensiune frecvenţã. 8. Sisteme de achiziţie de date .8.1. SAD monocanal 8.2. SAD mono-canal cu eşantionare multiplã. 8.3. SAD multi-canal cu multiplexare numericã .8.4. SAD multi-canal cu multiplexare analogicã. 8.5. Aplicaţii. 9. Sisteme de distribuţie a datelor. 9.1. SDD cu demultiplexare numericã. 9.2. SDD cu demultiplexare analogicã. 9.3. Aplicaţii
1. Amplificatoare operaţionale. Parametrii 1.2. Amplificatoare operaţionale. Parametrii 2. 3. Aplicaţii ale AO 1.4. Aplicaţii ale AO 2..5. Multiplexoare .6. Circuite de eşantionare memorare. 7. Aplicaţii cu DAC 08.8. Convertoare Analog numerice paralele .9. Convertoare analog numerice cu aproximări succesive 10. Convertoare analog numerice cu urmărire. 11. SAD mono-canal. 12. SAD multi-canal 13. SAD cu procesoare de semnal 1(DSP) Motorola 14. SAD cu procesoare de semnal 2(DSP) Motorola. 15. Aplicaţii ale procesoarelor de semnal 1.16. Aplicaţii ale procesoarelor de semnal 2. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Mazidi Muhammad Ali, Mazidi Janice Gillispie - 80x86IBM PC Compatibile Computers, ed. Pearson, 2000 2 F.F.Driscoll, R.F. Coughlin , R.S. Villanucci “ Data Acquisition and Process Control “ , Prentice Hall, 2000 3. Coughlin Robert F., Driscoll Frederick F. - Operational Amplifiers & Linear Integrated Circuits 6e, Prentice-Hall,I nc., 2001 E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen scris la sfârşitul semestrului. In nota finalã se iau în considerare prezenţa la curs, activitatea la laborator (33%) şi notele de la examen(66%). Examenul constă din trei subiecte de bază cu o parte teoretică, o parte aplicativă legată de parte teoretică de la subiectul precedent şi o aplicaţie independentă ce urmăreşte să dezvolte modul de sinteză al studentului. F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALA1.University of.California. Berkeley,2.Linkoping Institute of Technology,3. Massachusetts Institute of Technology Data:21.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing.Vladimir Creţu Prof.dr.ing.Mircea Stratulat UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “MODELARE ŞI SIMULARE” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: prof. Ştefan Holban Colaboratori: as. ing. Cosmin Cernăzanu
A. OBIECTIVELE CURSULUIScopul cursului este acela de a pune la dispoziţie un set de tehnici pentru construirea de modele a sistemelor reprezentabile prin ecuaţii si a celor in care activităţile au un caracter stohastic. Aceste tehnici includ o gama largă de metode: lanţuri Markov, şiruri de aşteptare, modele de simulare. Accentul este pus pe tehnicile de simulare a sistemelor in care apare concurenţă la resurse si care pot fi reprezentate prin modele stohastice discrete. Accentul este pus pe abilitatea de construi un model a unui sistem real de a efectua experimente de simulare si de a interpreta rezultatele obţinutein limbajul Prolog, care este văzut ca o unealta utila, atât pentru specificarea formala, cat si pentru programare B. SUBIECTELE CURSULUI1. Introducere în modelare şi simulare 2. Elemente de statistică matematică utilizate în simulare 3. Indici de performanţă 4. Introducere în TaylorED. Reprezentarea unui model în TaylorED 5. Reprezentarea modelelor prin teoria şirurilor de aşteptare 6. Modele Markov 7. Modele analitice 8. Experimente de simulare C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Concepte de bază în TaylorED. Simularea unui model simplu 2. Structura unui bloc. Schimbarea drumului clienţilor în model 3. Clase de clienţi. Reprezentări dinamice ale indicilor de performanţă 4. Schimbarea condiţionată a traseului unui client în model 5. Tehnici de reprezentare a disponibilităţii elementelor 6. Modelarea concurenţei la resurse 7. Strategii de planificare a accesului la resurse 8. Modelarea sistemelor de transport continuu 9. Variabile globale. Instrucţiuni compuse 10. Funcţii utilizator 11. Modelarea echipamentelor auxiliare unei activităţi. Blocul Aid 12. Modelarea activităţii de stocare a clienţilor. Blocul Depozit 13. Experimente de simulare D. BIBLIOGRAFIE
2. S. Lavenberg Computer Performance modeling handbook, Academic Press 1983E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen practic la sfârşitul semestrului. In nota finala se iau in considerare activitatea la laborator (50%).F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALABremen , Warsaw university - Petri Nets Maryland University - modeling and simulating Data: 27 martie 2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. dr. ing. Cretu VLADIMIR prof.dr.ing. Stefan HOLBAN UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLABUS pentru disciplina: “LIMBAJE FORMALE ŞI TEHNICI DE COMPILARE” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: prof.dr. ing. Horia Ciocârlie Colaboratori: as. ing. Călin Jebelean, as. ing. Ciprian Chirilă, as. ing. Elena Doandeş
Tehnicile de compilare sunt tehnici de programare specializate utilizate, în primul rând, la scrierea programelor de translatare dar, în acelaşi timp, aplicabile la realizarea unei game de programe similare translatoarelor: Sisteme de operare, Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editoare de texte, toată gama de Programe utilitare sau chiar simple aplicaţii care presupun, ca interfaţă cu utilizatorul, un limbaj de comunicare (comandă). B. SUBIECTELE CURSULUI
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. Alfred V. Aho, Ravi Sethi, Jeffrey D. Ullman: Compilers. Principles, Techniques and Tools; Addison-Wesley; 1986 2 Dick Grune, Henri E. Bal, Ceriel J.H. Jacobs, Koen Langendoen: Modern Compiler Design; John Wiley; 2003 3. Horia Ciocârlie: Universul limbajelor de programare; Orizonturi Universitare; Timişoara 2006. E. PROCEDURA DE EVALUAREExamenul este scris cu durata de trei ore. El se compune din: Rezolvarea unei probleme de tehnici de compilare (1,5 ore); Rezolvare unor exerciţii cu caracter mai teoretic din materia parcursă( 1,5 ore ). În nota finală examenul are pondere de 65 % iar activităţile pe parcurs de 35 %. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALAStandford University; University of Cambridge; University of MassachusettsData: 27.03.2007 DIRECTOR DEPARTAMENT, TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU Prof.dr.ing. Horia CIOCÂRLIE UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: ”SECURITATEA SISTEMELOR DE CALCUL” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMATIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: conf. dr. ing. Marius Minea Colaboratori: as. ing. Petre Mierluţiu
A. OBIECTIVELE CURSULUICursul prezinta principalele probleme de securitate a sistemelor si retelelor de calcul: notiunile de baza in definirea securitatii, metode matematice de modelare a acestora, fundamentele implementarii lor, de la criptografie la protocoale si servicii de securitate. Studentii vor dobandi deprinderea de a-si pune problema securitatii unui sistem, a o evalua si a folosi tehnici si unelte pentru a detecta probleme de securitate si a securiza sisteme. B. SUBIECTELE CURSULUIIntroducere: probleme de securitate; politici si mecanisme; asigurare si incredere; protocoale, analiza Fundamente: modele de control al accesului, politici, securitate, confidentialitate, integritate. Criptografie: teoria numerelor: chei private si publice, distribuirea cheilor; autenticare Securitatea sistemelor: evaluare si modelare; analiza vulnerabilitatii, audit, studii de caz Securitatea programelor: programare defensiva, validarea intrarilor, depasiri de tablouri, analiza Securitatea sistemelor de operare: detectarea intrusilor, securitatea utilizatorilor Securitatea retelelor: firewall-uri, filtrarea pachetelor, detectia intrusilor, software rau-intentionat Securitatea aplicatiilor: aplicatii de autentificare, securitatea e-mail-ului, securitatea pe web C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Modelarea politicilor si protocoalelor de securitate. Folosirea uneltelor pentru detectarea, analiza si corectarea erorilor in protocoale. Programare defensiva; erori tipice. Validarea intrarilor, specificarea interfetelor de functii, folosirea analizei statice. Securizarea sistemelor. Actualizarea (patches), izolarea (sandboxing), masini virtuale. D. BIBLIOGRAFIE 1. Ross Anderson. Security Engineering. John Wiley, 2001 2. Matt Bishop. Computer Security: Art and Science. Addison Wesley, 2002. 3. William Stallings. Cryptography and Network Security, ed. 3, Prentice Hall, 2003 E. PROCEDURA DE EVALUARE50% activitate pe parcurs (laborator), 50% examen scris (2 ore) F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA1. Network and Computer Security. curs 6.857, Massachussetts Institute of Technologyhttp://theory.lcs.mit.edu/classes/6.857/ 2. Security, curs, Cambridge University. http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/current/Security/ 2. Computer Security. curs, University of Edinburgh, http://www.inf.ed.ac.uk/teaching/courses/cs/ Data: 28.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU Conf.dr.ing. Marius MINEA UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “VERIFICARE ŞI VALIDARE SOFTWARE” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: conf. dr. ing. Marius Minea Colaboratori:
A. OBIECTIVELE CURSULUIDisciplina prezinta teoria si practica asigurarii de software corect si fiabil. Scopul final e dobandirea abilitatii de a evalua importanta si limitarile procesului de verificare si validare, de a proiecta un plan de testare eficient, a folosi unelte adecvate si a evalua posibilitatile de formalizare si automatizare a testarii intr-un proiect. B. SUBIECTELE CURSULUIIntroducere: procesul de dezvoltare software, rolul si impactul verificarii si validarii, Inspectia codului: documentarea, teoria cleanroom. Testarea: testare unitara, abordarea white-box si black-box, metrici de acoperire, testarea de integrare, testarea de sistem si de acceptanta testarea de regresie; Modelare formala: limbaje de modelare, abordari axiomatice si cu automate Verificarea deductiva: reguli si triplete Hoare, cea mai slaba preconditie, demonstratoare de teoreme Verificare automata: model checking, proprietati de siguranta si progres Combinarea metodelor de verificare. Testarea bazata pe specificatii si modele. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Aplicarea practica a diferitelor stadii de testare pe exemple de cod; folosirea uneltelor si mediilor de testare; proiectarea unui plan de testare pentru o aplicatie software data, folosirea limbajelor de modelare si specificare; exercitii folosind unelte automate de verificare (Valgrind, Spin, Blast, etc.); generarea de teste bazata pe modele. D. BIBLIOGRAFIE 1. Doron Peled. Software Reliability Methods. Springer, 2001 E. PROCEDURA DE EVALUARE50% laborator, 50% examen scris (2 ore) F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA1. Black-Box Software Testing, curs, Florida Institute of Technologyhttp://www.testingeducation.org/BBST/index.html 2. Software Testing and Quality Evaluation, curs SWE 637, George Mason Universityhttp://ise.gmu.edu/~ofut/classes/637/ 3. Software Testing, curs 2IW30, Technische Universiteit Eindhovenhttp://www.win.tue.nl/~jromijn/2IW30/ Data: 28.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU Conf.dr.ing. Marius MINEA UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “TEHNICI DE PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru Todincă Colaboratori:
A. OBIECTIVELE CURSULUIModelarea si simularea sistemelor numerice folosind limbaje de descriere hardware. Insusirea unor tehnici de proiectare structurata a sistemelor de calcul folosind limbajul VHDL. Insusirea elementelor de baza ale limbajului VHDL, ca limbaj reprezentativ de descriere hardware. B. SUBIECTELE CURSULUI1. Introducere: Istoric; Nivelurile de descriere ale unui sistem.; Exemplu de descrieri in VHDL; 2. Modelarea comportamentala secventiala: Procese;Mecanismul de simulare in VHDL; Instructiuni secventiale; instructiunea WAIT; Asignarea secventiala a semnalelor; 3. Modelarea comportamentala concurenta: Asignari concurente de semnale si procesele echivalente; Assert concurent; Blocuri; 4.Elemente de baza ale limbajului: elemente lexicale; tipuri de date simple si compuse; 5. Descrieri structurale si configuratii: descrieri structurale; porturi si generice; configuratii; 6 .Subprograme si PACKAGE: proceduri si functii; functii de rezolutie; PACKAGE si LIBRARY; 7. Elemente avansate ale limbajului VHDL: semnale gardate, instructiunea GENERATE, fisiere in VHDL C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Modelarea comportamentala secventiala 2. Instructiunea WAIT 3. Modelarea comportamentala concurenta 4. Modelarea structurala. Configuratii 5. Subprograme si Package 6. Functii de rezolutie, semnale rezolvate 7. Semnale gardate, instructiunea GENERATE D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă
E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen scris (colocviu), avand o pondere de 50%, iar ponderea laboatorului este tot 50%. Subiectele de examen sunt atat teoretice, cat si aplicative, durata examenului este de 3 ore. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA1. University of Ottawa Canada2. Dublin City University, Irlanda 3. Linkoping University, Suedia Data: 28.03.2007 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu s.l. dr. Ing. Doru Todinca UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “COMUNICAŢII ŞI REŢELE FĂRĂ FIR” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea Popa Colaboratori: as. ing. Sebastian Fuicu
A. OBIECTIVELE CURSULUI- cunoaşterea bazelor, caracteristicilorşi tehnologiei comunicaţiei fără fir; - cunoaşterea bazelor, tipurilor, protocoalelor şi arhitecturii reţelelor fără fir; - studiul reţelelor globale şi locale fără fir; - cunoaşterea unor module fără fir tipice; - dobîndirea de cunoştinţe în vederea comparării diferitelor tipuri de reţele locale fără fir şi alegerii celei mai potrivite pentru o anumită aplicaţie. B. SUBIECTELE CURSULUIIntroducere: Comunicaţia fără fir: caracteristici, tipuri, tendinţe; Reţeaua globală; Fundamente ale comunicaţiei fără fir: Transmisia analogică şi digitală; Capacitatea canalului; Multiplexarea; Fundamente ale reţelelor fără fir: Tipuri de reţele fără fir; Tehnici de comutare; Moduri de transfer; Protocoale: Arhitectura TCP/IP, Modelul OSI; Tehnologia comunicaţiei fără fir: Propagare; Codarea semnalului; Benzi de frecvenţă; Reţele globale fără fir: Comunicaţia prin satelit; Reţele fără fir celulare; WAP şi IP mobil; WiMAX (IEEE 802.16); Reţele ad-hoc; Reţele locale fără fir:LAN bazate pe infraroşu; LAN bazate pe WiFi (IEEE 802.11); LAN bazate pe Bluetooth (IEEE 802.15); LAN bazate pe ZigBee (IEEE 802.15.4); LAN bazate pe RFID C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Laborator: 1. Studiul modulului FM Multi-Channel MICA2DOT 2. Studiul modulului MICAz (ZigBee) 3. Studiul unui modul GPS 4. Localizarea unui modul MICA2DOT 5. Localizarea unui modul MICAz 6. Comunicarea între module MICA2DOT 7. Comunicarea între module MICAz 8. Comunicarea MICA2DOT – MICAz 9. Comunicarea MICA2DOT – GPS 10. Comunicarea MICAz – GPS D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă 1. W. Stallings, Wireless Communications and Networks; Prentice Hall, 2005 2. T. Rappaport, Wireless Communications: Principles and Practice; Prentice Hall, 2002 3. J. W. Mark, W. Zhuang, Wireless Communications and Networking; Prentice Hall, 2002 E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen scris cu ponderea de 67% în nota finală. Nota de la laborator are ponderea de 33% în nota finală. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA1. The University of Manchester: Digital Wireless Communications and Networks;2. Purdue University: Wireless Communication Networks; 3. Michigan State University: Wireless Communications and Networking. Data: 26.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU Prof. Dr. ing Mircea POPA UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “PROGRAMARE CONCURENTĂ ŞI BAZATĂ PE EVENIMENTE ” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: prof. dr. ing. Ioan Jurca Colaboratori: as. ing. Dan Cosma
A. OBIECTIVELE CURSULUIAcest curs este dedicat prezentării a două paradigme de programare cu largă aplicabilitate în sistemele de operare, precum şi în aplicaţii din cele mai diverse domenii. Exemplificările vor fi bazate pe platformele UNIX şi .NET folosind limbaje ca C, Java şi C#. Vor fi, de asemenea, prezentate tipare de programare adecvate. La sfârşitul semestrului studenţii trebuie să poată inţelege rolul programării concurente şi al programării bazate pe evenimente şi să poată aplica aceste paradigme la proiectarea şi implementarea aplicaţiilor. B. SUBIECTELE CURSULUIIntroducere:Programare secvenţială, programare concurentă, programare bazată pe evenimente. Principiile programării concurente: Sincronizarea proceselor, excluderea mutuală, situaţii de impas. Mecanisme pentru programare concurentă:Lacăte şi bariere, semafoare, monitoare. Probleme tipice de programare concurentă: Producător-consumator, readers-writers, problema filozofilor. Limbaje de programare concurentă: Facilităţi în Java şi C#, exemple de programe, tipare de programare. Programarea bazată pe evenimente: Evenimente, semnale, notificări. Livrarea şi tratarea evenimentelor. Tipare pentru evenimente: Tiparul Observator, tiparul Reactor, modelul push-pull. Facilităţi de programare pentru evenimente: Pachetele java.awt şi javax.swing, facilităţi în C#. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Mecanismele de comunicare interprocese în UNIX. Programe pentru probleme clasice de programare concurentă. Programe concurente în Java şi C#. Tratarea semnalelor în UNIX. Interfeţe grafice în Java. Facilităţi pentru evenimente în C#. D. BIBLIOGRAFIE 1. Gregory R. Andrews, Foundations of Multithreaded, Parallel, and Distributed Computing, Editura Addison-Wesley, 2000 2 Ted Faison, Event-Based Programming;Apress (Springer), 2006
E. PROCEDURA DE EVALUARELucrări scrise de evaluare a cunoştinţelor, cu subiecte teoretice şi practice – probleme. Lucrările scrise au ponderea de 2/3 în nota finală, iar activităţile pe parcurs(laborator) ponderea de 1/3. F.COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂUniversity of North Carolina (Chapel Hill – SUA),Universitatea Chalmers (Goeteborg, Suedia), Universitatea Berna (Elveţia). Data: 27 martie 2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir Creţu Prof. Dr. ing. Ioan Jurca UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “PROIECTAREA BAZELOR DE DATE” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: prof. dr. ing. Ionel Jian Colaboratori: as. ing. Ovidiu Pârvu
A. OBIECTIVELE CURSULUIDisciplina prezinta principiile de realizare a Bazelor de date relationale si orientate pe obiecte si metodele de implementare. Exemplificarile se fac in Visual dBase, SQL si PL/SQL Oracle, urmarind cresterea performantelor de cautare si protectia BD. Se implementează interfete utilizator grafice utilizand obiecte Windows, se definesc si se utilizează clase utilizator. Proiectarea BD se face folosind structurile normalizate. B. SUBIECTELE CURSULUI
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Baze de date relaţional obiectuale
Limbajul SQL Oracle.
Limbajul Oracle PL/SQL
Variabile si constante. Variabile de legatura. Functii PL/SQL
Comenzi procedurale Structuri IF si LOOP tipuri TABLE şi RECORD
D. BIBLIOGRAFIE
http://www.oracle.com/pls/db10g/portal.portal_demo3?selected=1 E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen scris (3 ore) Subiect teoretic + program aplicativ cu proceduri (laborator 50% din nota) F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA
http://infolab.stanford.edu/db_pages/classes.html
Data:20.03.2007 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU prof.dr.ing.Ionel JIAN UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “CO-DESIGN HARDWARE/SOFTWARE” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 1 Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Mihai Udrescu Colaboratori: prep. ing. Alexandru Amaricăi
A. OBIECTIVELE CURSULUICursul vizează transmiterea principiilor fundamentale de proiectare a aplicaţiilor embedded. Proiectarea acestora, spre dosebire de sistemele de calcul universale (foarte complexe), se poate desfăşura atât la nivel hardware cât şi software în acelaşi timp. Prin urmare, cursul tratează aspectele pe care acest proces de proiectare hardware/software le incumbă: modele de specificare a componentelor hardware şi software, interfeţe Hardware/Software cum sunt setul de instrucţii, calcul reconfigurabil, arhitecturi eterogene de calcul, System-on-Chip, seturi specifice de instrucţii, generare de cod şi compilare reorientabilă (retargetable), design la nivel de sistem (partiţionare hardware-software şi explorarea spaţiului de design). B. SUBIECTELE CURSULUIIntroducere: Sisteme complexe şi microprocesoare; Procesul de design al sistemelor embedded; Formalism pentru designul de sistem; Seturi de instrucţiuni: Limbaje de asamblare;Procesoarele ARM şi SHARC; Unităţi centrale de procesare (UCP): Programarea intrărilor şi ieşirilor; Mod supervizor, excepţii şi trap-uri; Coprocesoare; Sisteme de memorie; Consumul de putere la UCP; Exemplu de design; Platforma de calcul embedded: Magistrale UCP; Dispozitive de memorie; Dispozitive de intrare-ieşire; Interfaţarea componentelor; Proiecterea cu microprocesoare; Dezvoltarea şi depanarea; Testarea de fabricaţie; Designul şi analiza programelor: Tipare de proiectare pentru sistemele embedded; Modele şi programe; Asamblare şi linkeditare; Tehnici de compilare; Analiza şi optimizarea timpului de execuţie; Analiza şi optimizarea energiei, puterii şi a dimensiunii programului; Procese şi sisteme de operare: Multiple task-uri şi procese; Sisteme de operare; Politici de scheduling; Comunicaţie interproces; Acceleratoare hardware: Designul acceleratoarelor; UCP-uri şi accelerare; Reţele: Arhitecturi distribuite; Reţele pentru sisteme embedded; Design bazat pe reţele; Tehnici pentru designul de sistem: Metodologii de design; Analiza cerinţelor; Specificaţii; Analiza de sistem şi designul arhitecturii; Asigurarea calităţii; Sisteme pe siliciu. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Activitatea practică (proiectul) se va desfăşura astfel: grupele de studenţi primesc o aplicaţie embedded comercială, documentată în mod corespunzător, urmărindu-se elaborarea unui studiu de caz si a implementării cu FPGA-uri sau pe platforme SHARC, respectiv ARM ca tehnologie ţinta, astfel incat să fie puse în evidenţă avantajele şi scăderile ce reies din deciziile de design care au fost adoptate. Cele mai importante teme de proiect sunt:
D. BIBLIOGRAFIE 1. Wayne Wolf. Computers as Components. Morgan Kaufmann Publishers, 2001. 2. Peter Marwedel. Embedded System Design, Kluwer Academic Publishers, 2003. 3. G. DeMicheli and M. Sami (eds.), Hardware/Software Codesign. NATO ASI Series E, Vol. 310, 1996 E. PROCEDURA DE EVALUAREVor fi acordate doua note: o nota obţinută prin evaluarea proiectului de semestru şi o notă la examenul final. Ponderea acestor note in nota finala este de 50% pentru cea de la examen si 50% pentru evaluarea proiectelor. Examenul este oral şi constă în rezolvarea a două probleme practice de design. Condiţii necesare promovării: promovarea proiectului şi rezolvarea corectă a cel puţin uneia din problemele enunţate. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA1. Princeton University2. University of California, Berkeley3. Eidgenossische Technische Hochschule (ETH) Zurich Data: 27.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. dr. ing. Vladimir CREŢU Ş.l. dr. ing. Mihai UDRESCU-MILOSAV SEMESTRUL 8 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARASYLLABUS pentru disciplina: “CALCUL RECONFIGURABIL” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IV Semestrul: 2 Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Lucian Prodan Colaboratori: as. ing. Versavia Ancuşa, prep. ing. Alexandru Amaricăi, prep. ing. Oana Boncalo
A. OBIECTIVELE CURSULUICursul se concentreaza asupra conceptelor, platformelor hardware si suportului software pentru calculul reconfigurabil (RC) utilizind circuite de tipul FPGA (field programmable gate arrays). Calculul reconfigurabil beneficiaza de avantajele programabilitatii FPGA-urilor in scopul operarii unor modificari arhitecturale interne pentru a implementa unitati functionale noi, orientate catre satisfacerea unor constringeri hardware de aplicatie. Cursul ofera familiarizarea cu medii CAD pentru configurarea FPGA-urilor (compilatoare, sinteza la nivel inalt si la nivel fizic), conceptele de baza ale calculului reconfigurabil si ale modurilor de operare (static si dinamic), exemple de arhitecturi si aplicatii existente si directii noi de cercetare. B. SUBIECTELE CURSULUICapitolul 1. Introducere in Calculul Reconfigurabil (CR) 1.1 Caracteristici ale CR. Motivatia si beneficiile CR 1.2. Tipuri de paralelism: binar, instructie, pipeline 1.3. Aspecte tehnologice ale reconfigurabilitatii hardware. Seria Xilinx4000 si Altera Stratix 1.4. Translatarea designului in hardware. Compilare si emulare. Sisteme integrate intr-un cip Capitolul 2. Circuite reconfigurabile FPGA 2.1. Tipuri de FPGA-uri si caracteristici 2.2 Celule logice si interconectare. Cluster-e logice si tipuri de interconexiuni 2.3. Implementarea memoriilor in FPGA-uri. Exemple: Xilinx 4000, Altera Flex10K 2.4. Aspecte arhitecturale in implementarea interconexiunilor. Directional VS Bidirectional 2.5. FPGA Placement. Metrici de calitate pentru layout. Algoritmi de placement 2.6. FPGA Routing. Modelarea cu grafuri si identificarea cailor optime. Metrici de calitate pentru routing Capitolul 3. Reconfigurabilitatea in sistemele de calcul 3.1. Procesor VS FPGA. Paralelism VS specializare. 3.2. Computatie SIMD VS computatie FPGA. Arhitecturi hibride. Dispozitive DPGA 3.3. Granularitatea in arhitecturi reconfigurabile 3.4. Programabilitatea interconexiunilor. Topologii multi-FPGA. Optimizari de topologie 3.5. Tipuri de sisteme reconfigurabile. Sinergia hardware-software. Aplicatii 3.6. Arhitectura Splash. Interconectarea platformelor Splash. Aplicatie: procesarea radar 3.7. Arhitecturi sistolice. Aplicatie: firewall de retea reconfigurabil, recodare video 3.8. Coprocesoare reconfigurabile Capitolul 4. Tehnici de reconfigurare 4.1. Tipuri de reconfigurare. Reconfigurarea statica 4.2. Reconfigurare dinamica si suport hardware. Obtinerea tolerantei la defectare 4.3. Metode de compresie a informatiei de configurare. Clonarea configuratiei. Aplicatii: procesarea imaginilor 4.3. Unelte de nivel inalt pentru design FPGA. Compilatoare. Exemplu: arhitectura PipeRench 4.4 Codesign hardware-software 4.5. Tehnici low-power pentru FPGA-uri C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lucrarile de laborator urmaresc familiarizarea cu principalele tehnici si metode de obtinere a caracteriticii de toleranta la defecte cu ajutorul modelarii si simularii in VHDL. Stadiul lucrărilor de laborator este apreciat la sfirsitul lucrarii corespunzatoare, nota la laborator reprezentind media tuturor lucrarilor. Tematica lucrarilor de laborator este urmatoarea:
D. BIBLIOGRAFIE 1. FPGA-based System Design, Wayne Wolf, Prentice Hall, 2004 2. Timothy J. Callahan, John R. Hauser, and John Wawrzynek. The Garp Architecture and C Compiler. IEEE Computer, April 2000. 3. Hauck, S. The Role of FPGAs in Reprogrammable Systems. Proceedings of the IEEE, Volume 86, Issue 4, Apr 1998 Page(s):615 - 638 E. PROCEDURA DE EVALUARECursul se incheie cu un examen scris la sfârşitul semestrului cu durata de 2 ore si care va trata un numar de subiecte pe baza celor tratate la curs (2-4 subiecte). În nota finală se iau în considerare activitatea la laborator (40%) şi nota la examenul scris (60%).. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALACarnegie Mellon University. 15-828/18-847 – Reconfigurable Computing University of Massachusetts. ECE 697FF – Reconfigurable Computing Yüklə 1,45 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||