Universitatea "politehnica" timiªoara

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examinarea va fi pe bază de examen oral. 33 % din nota finală va fi stabilită pe baza activităţii de laborator. Examenul va consta în tratarea a 2-3 subiecte dintre care cel puţin unul va avea o tentă aplicativă a cunoştinţelor. Construcţia subiectelor de examen porneşte de la idea înţelegerii reale a elementelor studiate, vizându-se evaluarea abilităţii de corelare şi aplicare a studentului şi nicidecum a capacităţii de memorare şi reproducere.

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. University of Zürich (Elveţia)

2. University of Bern (Elveţia)

3. TU Viena (Austria)

4. University of Middlesex (Marea Britanie)

Data: 26.03.2007
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU conf.dr.ing. Radu MARINESCU

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMISOARA

SYLLABUS

pentru disciplina:

“SISTEME MULTIMEDIA”


FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Anul de studii: IV

Semestrul: 2

Titularul cursului: conf. dr. ing. Mihai V. Micea

Colaboratori: as. ing. Răzvan Cioargă

Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite
Curs	Seminar	Laborator	Proiect	Examinare	Credite
2	0	1.5	0	Examen scris	5

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Scopul disciplinei este de a oferi studentilor un set comprehensiv de cunostinte privind principiile si tehnicile de baza utilizate in productiile multimedia. Se vor studia principalele medii de transmitere a informatiei (text, sunet, grafica si imagine, animatie si secvente video), precum si elementele de interactivitate si de design necesare prezentarilor multimedia profesionale. De asemenea, studentii vor dobandi abilitati privind utilizarea statiilor si a aplicatiilor specializate pentru productii multimedia.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere: Ce este multimedia; Caracteristici si componente multimedia. Textul: Caracteristicile textului; Seturi si familii tipografice; Utilizarea textului in multimedia; Hipertextul. Sunetul: Elemente de acustica; Sisteme audio multimedia; Inregistrarea si editarea audio digitala. Imaginile si video: Imaginile digitale; Elemente de grafica; Animatia; Realizarea si utilizarea secventelor video. Interactivitatea: Principii; Interfete om-masina evoluate; Integrarea interactivitatii in productiile multimedia. Elemente de design: Proximitatea; Simetria; Alinierea; Repetitia; Contrastul; Culoarea; Elemente grafice ajutatoare; Formatul. Stocarea informatiei multimedia: Suporturi de stocare a informatiei multimedia; Baze de date multimedia; Tehnici de indexare si cautare a informatiei multimedia. Procesarea informatiei multimedia: Tehnici de compresie audio si formate audio digitale; Compresia imaginilor si formate grafice; Procesarea si stocarea animatiilor; Tehnici de compresie si formate video digitale. Sisteme si aplicatii multimedia: Echipamente specializate pentru productie multimedia; Sisteme de operare multimedia; Aplicatii specializate de productie multimedia; Sisteme de prezentare. Elemente de protectia proprietatii intelectuale.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

6. 
   Text, hipertext: realizarea unor brosuri de prezentare pentru un anumit produs, la alegere; studiul stilului cel mai potrivit pentru produsul respectiv: font, dimensiune, culoare; alegerea textului pentru brosura de prezentare.
   
7. 
   Sunet: alegerea sau inregistrarea sunetelor corespunzatoare pentru prezentarea unui produs.
   
8. 
   Procesarea sunetelor gasite pentru a indeplini anumite criterii de dimensiune, calitate, etc.
   
9. 
   Imagini: alegerea sau inregistrarea imaginilor corespunzatoare pentru prezentarea unui produs.
   
10. 
    Procesarea imaginilor gasite pentru a indeplini anumite criterii de dimensiune, calitate, etc.
    
11. 
    Video: identificarea sau filmarea secventelor video potrivite pentru prezentarea unui produs.
    
12. 
    Procesarea fisierelor video gasite sau filmate, aranjarea lor secventiala, sincronizarea cu sunetul.
    
13. 
    Identificarea unui mediu de stocare corespunzator pentru prezentarea unui produs.
    
14. 
    Crearea unei aplicatii multimedia capabila sa integreze elementele media selectate pentru prezentarea produsului: posibilitatea afisarii de imagini, sunetele, filme, texte de prezentare.
    
15. 
    Realizarea si finalizarea produsului de prezentare multimedia care contine toate elementele descrise mai sus.
    

D. BIBLIOGRAFIE

15. 
    T. Vaughan, "Multimedia: Making it Work", 6th Edition, McGraw-Hill Osborne Media, 2003.
    
16. 
    R. Williams, "The Non-Designer's Design Book", 2nd Edition, Peachpit Press, 2004.
    
17. 
    R. Steinmetz, K. Nahrstedt, "Multimedia: Computing, Communications and Applications", Prentice-Hall, 1995.
    

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Nota finala consta din evaluarea pe parcursul semestrului, in cadrul lucrarilor practice de laborator si la curs (30%), o prezentare tip proiect evaluata la finele semestrului (40 %) si o examinare scrisa la finele semestrului (1 ora, 30%).

F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

5. 
   Illinois Institute of Technology, SUA, Information Technology, Undergraduate Program: "Fundamentals of Multimedia" (ITM 460)
   
6. 
   London Metropolitan University, UK, BSc Multimedia Program: "Multimedia concepts" (MM1001), "Introduction to multimedia coding" (MM1002), "Interactive multimedia authoring 1" (MM2005)
   
7. 
   Indiana University - Purdue University - Indianapolis, SUA, Department of Computer and Information Science, Undergraduate Program: "Introduction to Multimedia Programming" (N351, V. Kilmer)
   

G. OBSERVATII

8. 
   Materialul cursului consta dintr-un set de prezentari multimedia, cu ajutorul video-proiectorului. Studentii pot beneficia de suportul cursului in forma electronica.
   
9. 
   Aplicatiile practice de laborator si proiectele se desfasoara in Laboratorul de Prelucrare Numerica a Semnalelor – DSPLabs, dotat cu statii, echipamente si aplicatii software specializate.
   

26.03.2007

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINA,

Prof.dr.ing. Vladimir CRETU Conf.dr.ing. Mihai V. MICEA

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS

pentru disciplina:

“LOGICA FUZZY SI APLICATII”


FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

DOMENIUL / SPECIALIZAREA CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Anul de studii: IV

Semestrul: 2

Titularul cursului: conf. dr. Ing. Doru Todinca

Colaboratori:

Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite
Curs	Seminar	Laborator	Proiect	Examinare	Credite
2	0	1.5	0	Examen scris / Distribuită	5

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Introducere in logica fuzzy, prezentarea multimilor fuzzy si a operatiilor cu multimi fuzzy.

Studiul inferentei fuzzy, studiul performantelor diverselor tipuri de circuite care implementeaza inferenta fuzzy.

Aplicatii ale logicii fuzzy in domeniile: calculatoare, conducerea proceselor, comunicatii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Multimi fuzzy: Operatii cu multimi fuzzy, logica fuzzy;

2. Principiul extensiei : Definirea principiului extensiei, multimi fuzzy de ordinul 2, multimi fuzzy de ordinul m;

3. Inferenta fuzzy: Relatii fuzzy, variabile lingvistice , inferenta fuzzy;

4.Circuite digitale de inferenta fuzzy: Fuzzificarea si defuzzificarea, performantele circuitelor de inferenta fuzzy;

5. Aplicatii ale inferentei fuzzy: Aplicatii in conducerea proceselor, aplicatii in siteme de calcul si de comunicatii;

6 .Notiuni de aritmetica fuzzy: Numere fuzzy, operatii cu numere fuzzy;

7. Circuite fuzzy: Bistabile fuzzy, procesoare artimetice fuzzy


C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Modelarea si simularea unor circuite pentru inferenta fuzzy

2. Modelarea si simularea unor bistabile fuzzy

3. Modelarea si simularea unor procesoare aritmetice fuzzy

4. Studiul performantelor diverselor tipuri de circuite fuzzy

5. Utilizarea logicii fuzzy in aplicatii de conducerea proceselor

6. Utilizarea logicii fuzzy in aplicatii din domeniul calculatoarelor

7. Utilizarea logicii fuzzy in aplicatii din domeniul comunicatiilor

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

4. 
   H.-J. Zimmermann, ”Fuzzy set theory – and its applications”, Kluwer Academic Publishers, 1991
   
5. 
   M.J. Patyra and D.M. Mlynek (editors), ”Fuzzy Logic. Implementations and Applications”, Wiley Teubner, 1996
   
6. 
   R.-E. Precup, S. Preitl, ”Fuzzy Controllers”, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999
   

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris (colocviu), avand o pondere de 50%, iar ponderea laboatorului este tot 50%. Subiectele de examen sunt atat teoretice, cat si aplicative, durata examenului este de 3 ore.

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. University of California at Berkeley

2. University of Bologna, Italia

3. Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL), Elvetia
Data: 17.03.2008

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu conf. dr. Ing. Doru Todinca

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS

pentru disciplina:

“SISTEME TOLERANTE LA DEFECTE”


FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Anul de studii: IV

Semestrul: 2

Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Lucian Prodan

Colaboratori: as. ing. Versavia Ancuşa, prep. ing. Alexandru Amaricăi, prep. ing. Oana Boncalo

Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite
Curs	Seminar	Laborator	Proiect	Examinare	Credite
2	0	1.5	0	Examen scris	5

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Cursul se concentreaza asupra modelelor si metodelor utilizate in analiza si designul sistemelor tolerante la defecte si a sistemelor cu fiabilitate ridicata. Toleranta la defecte constituie un obiectiv primordial in implementarea sistemelor specializate pe aplicatii precum retelele de comunicatii si controlul zborului. Cursul urmareste familiarizarea cu conceptele de baza si state-of-the-art conexe analizei si designului sistemelor tolerante la defecte. Vor fi studiate sisteme tolerante la defecte existente, impreuna cu tehnicile aplicate. Aspecte practice ale tolerantei la defectare vor fi observate prin intermediul lucrarilor practice de laborator, a modelarilor si simularilor in VHDL.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Capitolul 1. Modelarea defectelor

1.1 Definitii: fault, error, failure

1.2. Evitarea defectelor VS tolerarea defectelor

1.3 Modele de blocare

1.4. Detectabilitate si redundanta

1.5. Echivalenta si localizarea defectelor

1.6. Dominanta

Capitolul 2. Generarea vectorilor stimul-test pentru scheme combinationale

2.1. Metoda activarii unei cai

2.2 Metoda Roth

2.3. Metoda Poage

2.4. Elaborarea experimentelor de testare pentru scheme secventiale

2.5. Design for testability

Capitolul 3. Analiza indicatorilor de fiabilitate, disponibilitate si mentenabilitate

3.1. Definitii

3.2. Fiabilitatea sistemelor serie, paralel si mixte

3.3. Disponibilitaea sistemelor de calcul

3.4. Mentenabilitatea sistemelor de calcul

3.5. Aplicatii

Capitolul 4. Toleranta la defectare

4.1. Tehnici de obtinere a redundantei software si hardware

4.2. Designul sistemelor tolerante la defecte

4.3. Injectia de erori

4.4 Sisteme tolerante la defecte. Studii de caz.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrarile de laborator urmaresc familiarizarea cu principalele tehnici si metode de obtinere a caracteriticii de toleranta la defecte cu ajutorul modelarii si simularii in VHDL. Stadiul lucrărilor de laborator este apreciat la sfirsitul lucrarii corespunzatoare, nota la laborator reprezentind media tuturor lucrarilor. Tematica lucrarilor de laborator este urmatoarea:

• 
  Analiza si sinteza unui sistem tolerant la defecte bazat pe vot majoritar. Modelare si simulare in VHDL (4 ore)
  
• 
  Detectia si tolerarea defectelor cu ajutorul codurilor. Modelarea si simularea schemelor de detectie si corectie a erorilor in VHDL (4 ore)
  
• 
  Sisteme bazate pe redundanta (temporala, spatiala, structurala, informationala). Modelarea si simularea de arhitecturi redundante in VHDL. (4 ore)
  
• 
  Metode de injectie de erori in VHDL (4 ore)
  
• 
  Toleranta la defectare prin prin reconfigurare dinamică. Modelarea si simularea in VHDL (4 ore)
  
• 
  Metode de reconfigurare in sisteme bioinspirate tolerante la defectare. Modelarea si simularea in VHDL (6 ore)
  

D. BIBLIOGRAFIE

1. Israel Koren, C. Mani Krishna, Fault Tolerant Systems, Elsevier, 2007.

2. Marin L. Shooman: Reliability of Computer Systems and Networks: Fault Tolerance, Analysis, and Design, John Wiley and Sons, 2002.

3. Parag K. Lala. Self-checking and fault-tolerant digital design. Morgan-Kaufmann, 2001.

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Cursul se incheie cu un examen scris la sfârşitul semestrului cu durata de 2 ore si care va trata un numar de subiecte pe baza celor tratate la curs (2-4 subiecte). În nota finală se iau în considerare activitatea la laborator (40%) şi nota la examenul scris (60%)..

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Colorado State University. CS530 – Fault-Tolerant Computing, CS635 – Adv. Fault-Tolerant Computing

University of Victoria. CSC 454 – Fault Tolerant Computing

University of Wisconsin-Madison. ECE753 – Fault-Tolerant Computing
Data:

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof. dr. ing. Vladimir CREŢU ş.l. dr. ing. Lucian PRODAN

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS

pentru disciplina:

“PRACTICĂ”


FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Anul de studii: IV

Semestrul: 2

Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru Todincă

Colaboratori:

Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite
Curs	Seminar	Laborator	Proiect	Examinare	Credite
0	0	0	0	Colocviu	2

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Familiarizarea studentilor cu procesele de productie, cu organizarea firmelor, dezvoltarea unor abilitati de lucru in echipa, aplicarea cunostintelor dobandite in cadrul facultatii la o situatie concreta dintr-o firma..

B. SUBIECTELE CURSULUI

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. se va realiza, în limbaj de asamblare, un program de test pentru o componenta a sistemului de calcul; 2. dosarul de practica va contine un rezumat al aspectelor enuntate la "obiective", precum si descrierea în detaliu a programului de test; 3. fisierul sursa al programului de test (bogat în comentarii) va fi adus pe o discheta/ un CD pentru a fi prezentat la sus­tinerea colocviului.

D. BIBLIOGRAFIE

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Colocviu de practica, oral

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1.INSA Lyon, Franta

2. University of Ottawa, Canada

3.Carlton University, Canada

Data: 28.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu s.l. dr. Ing. Doru Todinca