Universul este întreaga lume înconjuratoare, nemărginită spaţial sau temporal şi aflată în permanentă mişcare şi transformare, aşadar, în continuă evoluţie
Universul este întreaga lume înconjuratoare, nemărginită spaţial sau temporal şi aflată în permanentă mişcare şi transformare, aşadar, în continuă evoluţie.
Universul este întreaga lume înconjuratoare, nemărginită spaţial sau temporal şi aflată în permanentă mişcare şi transformare, aşadar, în continuă evoluţie.
Originea universului este considerată “Big Bang”- ul sau Marea Explozie ceea ce dovedeşte expansiunea acestuia.*
*O astfel de explozie vor să creeze şi oamenii de ştiinţă din Geneva cu ajutorul celui mai mare accelerator de particule din lume (L.H.C. – Large Hadron Colider) testat anul trecut.
Conform acestei teorii universul era format iniţial din particule şi antiparticule într-un spaţiu redus, totuşi la o temperatură extrem de mare, iar deoarece creştea foarte repede, acest fapt a fost numit “Marea Explozie”.
Conform acestei teorii universul era format iniţial din particule şi antiparticule într-un spaţiu redus, totuşi la o temperatură extrem de mare, iar deoarece creştea foarte repede, acest fapt a fost numit “Marea Explozie”.
Expansiunea acestui miez a cauzat răcirea acestuia şi astfel la o temperatură de câteva mii de grade, nucleele şi electronii se unesc formând atomii.
Când expansiunea a încetinit datorită gravitaţiei, s-au format galaxii.
Din momentul “Big Bang”- ului, universul se află într-o continuă expansiune concomitent cu formarea unor structuri cosmice.
Din momentul “Big Bang”- ului, universul se află într-o continuă expansiune concomitent cu formarea unor structuri cosmice.
Astfel prin concentrarea acestora s-au format galaxii.
Sistemul solar este o componentă a Căii Lactee ce s-a format acum circa 4,5 mld. de ani in urma şocului unei Supernove cu un nor protosolar.
Sistemul solar este o componentă a Căii Lactee ce s-a format acum circa 4,5 mld. de ani in urma şocului unei Supernove cu un nor protosolar.
Astfel s-au format un protosoare ce a dus la formarea stelei mature de astăzi şi planetoizi ce aveau orbite diferite devenind, prin evoluţie, planetele Sistemului Solar: Mercur, Venus, Terra, Marte(planete solide), Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun(planete gazoase) şi Pluto(acum neconsiderată planetă a acestui Sistem).
Soarele a fost deseori cunoscut ca “forţa primară” care conduce toată natura de pe Pământ.
Soarele a fost deseori cunoscut ca “forţa primară” care conduce toată natura de pe Pământ.
Acesta “conduce” întreg Sistemul Solar prin uriaşa sa gravitaţie şi masă (aproximativ 99,86% din întregul Sistem) de circa 330.000 de ori mai mare decât a pământului
Raza acestuia este de 696.350 km. de aproape 110 ori mai mare ca a Pământului.
99% din masă este format din două gaze(cele mai uşoare) Hidrogen (H) şi Heliu (He), ceea ce dovedeşte şi densitatea de 1,4g/m. cub.
În interior, Soarele concentrează aproape toată masa acestei stele şi este predominant Hidrogenul. Acesta se caracterizează prin temperaturi foarte ridicate si presiuni, de asemenea, prin temperaturi foarte ridicate si presiuni, de asemenea, prin temperaturi foarte ridicate si presiuni, de asemenea, foarte mari.
În interior, Soarele concentrează aproape toată masa acestei stele şi este predominant Hidrogenul. Acesta se caracterizează prin temperaturi foarte ridicate si presiuni, de asemenea, prin temperaturi foarte ridicate si presiuni, de asemenea, prin temperaturi foarte ridicate si presiuni, de asemenea, foarte mari.
Coroana solară este învelişul exterior ce acoperă atmosfera având o lungime de ordinul milioanelor de kilometri. Este alcătuit din gaze ionizate (plasmă) foarte rarefiate ce ajung la o temperatură extremă.
Este cea mai apropiată planetă faţă de soare.
Este cea mai apropiată planetă faţă de soare.
Temparaturile variază de la 90K până la 700K.
Suprafaţa este crestată de numeroase cratere dovadă a ciocnirii planetei cu diverse corpuri, de exemplu comete, asteroizi.
Aceasta (suprafaţa) este asemănătoare cu cea a lunii.
Se învârte de la est la vest în jurul axei sale timp de 243 de zile.
Atmosfera este foarte diferită decât a pământului încât are zilnic ploi acide cu acid sulfuric
Temperatura este foarte ridicată, de aproximativ 460 de grade C
Nu are sateliţi
Este a treia planetă e la Soare.
Este a treia planetă e la Soare.
Este singura planetă locuită cunoscută.
Are un singur satelit natural, Luna
Atmosfera este formată predominant din Azot(N) 77%, apoi Oxigen(O) 22%.
Suprafaţa este acoperită 70,8% apă şi 29,2% solid (uscat)
Se mai numeşte şi “Planeta Roşie” datorită oxidului de fier care este vizibil roşu de pe pământ.
Se mai numeşte şi “Planeta Roşie” datorită oxidului de fier care este vizibil roşu de pe pământ.
Are o atmosferă subţire.
Pe Marte se află cel mai mare munte cunoscut din Sistemul Solar Olimpus Mons 26.000m
Se poate găsi pe această planetă apă în stare solidă şi chiar lichidă.
Anul acolo este de aproape doi ani pământeni, iar ziua cu o oră mai mult.
Jupiter este a cincea planetă de la soare şi cea mai mare din Sistemul Solar.
Jupiter este a cincea planetă de la soare şi cea mai mare din Sistemul Solar.
Are un număr de 63 de sateliţi dintre care cei mai cunoscuţi fiind Io şi Ganymede.
Are o mişcare de revoluţie de peste 11 ani pe Pământ.
Are un diametru de 11 ori mai mare decât al Pământului, iar volumul de 1300 de ori mai mare.
Jupiter are şi acesta inele, dar mai puţin vizibile, diferite de ale lui Saturn
Saturn este cea de a şasea planetă de la Soare, fiind o planetă gazoasă
Saturn este cea de a şasea planetă de la Soare, fiind o planetă gazoasă
Este a doua ca mărime din Sistemul Solar după Jupiter.
Saturn are un sistem de inele bine conturat, format în special din particule de gheaţă şi o mai mică cantite de resturi şi praf.
Saturn este un sferoid aplatizat, fiind turtit la poli, iar diferenţa dintre raza la poli şi la ecuator este de aprox. 10%
Saturn este singura dintre planetele Sistemului solar cu densitatea mai mică decât cea a apei (0,687 g/cm³).
Potrivit unui studiu american Inelele lui Saturn ar putea data de la începuturile sistemului solar, în urmă cu 4,5 miliarde de ani, şi nu mai recent, după cum se credea până de curând.
Potrivit unui studiu american Inelele lui Saturn ar putea data de la începuturile sistemului solar, în urmă cu 4,5 miliarde de ani, şi nu mai recent, după cum se credea până de curând.
Vârsta inelelor variază destul de mult, iar materialele din care sunt formate aceste inele sunt reciclate în mod continuu, fapt care poate explica de ce aspectul lor evoluează.
Uranus este a şaptea planetă de la Soare şi a treia că mărime (după diametru).
Uranus este a şaptea planetă de la Soare şi a treia că mărime (după diametru).
Uranus este mai mare ca diametru însă mai mică sub aspectul masei decât Neptun.
Polul Sud al planetei Uranus este indreptat spre Soare ceea ce rezultă că temperatura este mai mare la Poli decât la Ecuator.
Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen, 15% heliu şi 2% metan.
Inelele lui Uranus sunt foarte întunecate şi au fost descoperite primele după cele ale lui Saturn.
Neptun este ultima planetă din sistemul solar în ordinea distanţei faţă de soare.
Neptun este ultima planetă din sistemul solar în ordinea distanţei faţă de soare.
Atmosfera lui Neptun este formată în principal din Hidrogen şi Heliu şi urme de metan.
Datorită metanului planeta are aparent culoarea albastră.
Şi neptun are o serie de inele totuşi incomplete, au o structură erodată, lucru neînţeles.
