DE CE LIMBA ENGLEZĂ?
Prof. înv. primar Revnic Corina,Școala Gimnazială Săulești
Într-o lume dominată de internet şi tehnologie – care avansează mai repede decât putem noi ţine pasul – limba engleză se dovedeşte a fi o necesitate, nu un avantaj. Dacă acum doar două decenii cunoştinţele de limba engleză, franceză, germană ne ofereau un important avantaj competitiv pe piaţă muncii şi în viaţă, în general, în ziua de astăzi a devenit « normalitate » să cunoaştem limba engleză.Cine şi-ar fi imaginat acum 20 de ani că limba engleză va acapara lumea în detrimentul altor limbi de “cultură” cum ar fi franceza, italiana, spaniola? Cine şi-ar fi imaginat ce amploare va lua această limbă de origine germanică după ce secole de-a rândul lumea a fost condusă de popoare vorbitoare de limbi de origine latină?
Probabil un rol important în această schimbare bruscă de preferinţe în ceea ce înseamnă folosirea unei limbi străine la nivel global (după încercarea nereuşită de a inventa una – Esperanto – care să satisfacă cerinţele unei limbi perfecte, fără excepţii, cu reguli uşor de aplicat şi vocabular împrumutat din limbile de circulaţie internaţională), l-a avut şi uşurinţa cu care se învaţă limba engleză. Limba engleză are cel mai simplu alfabet, fără simboluri speciale, fără virguliţe, pălăriuţe sau liniuţe, forma de plural este foarte simplă adăugând un “s” la sfârşitul cuvintelor (cu câteva excepţii, desigur) substantivul nu are gen, adjectivele nu se acordă, verbul nu se conjugă după persoană (cu extrem de puţine excepţii), altfel spus, cuvintele nu îşi schimbă forma, nu există pronume de politeţe sau o formă distinctă pentru plural, astfel încât ne adresăm tuturor, atât unui singur interlocutor, cât şi unui grup de oameni, prin acelaşi pronume: “you“, cuvintele sunt scurte, uşor de reţinut, iar limba engleză pe de-a-ntregul este muzicală şi logică.
Învăţarea unei limbi străine – indiferent de vârstă – aduce după sine o mulţime de avantaje lingvistice, cognitive, de socializare, culturale etc, dar şi legate de sănătatea creierului pe termen lung. Ajută la menţinerea şi dezvoltarea de noi legături neuronale, menţine memoria alertă şi îmbunătăţeşte capacitatea de a analiza şi a conecta informaţiile noi, adesea învăţarea unei limbi străine fiind comparată cu antrenamentul fizic pentru corp, de data aceasta aplicat creierului. Desigur că este indicat să începem studiul limbii engleze la o vârstă cât mai mică (îmbunătăţeşte perfomanţele şcolare în general prin exersarea memorie, atenţiei, asocierilor cu vocabularul din limba maternă, accentul este foarte apropiat de cel al nativilor, învăţarea se face prin joacă, intuitiv, fără efort etc), însă niciodată nu este prea târziu. Profesorii de limbi străine, față de alte specialități, trebuie să se bucure pentru că actualmente există pentru elevi o motivație aparte, gândindu-ne la integrarea acestora în societate, pe linie profesională.
Există mai multe moduri de abordare a învăţării limbii engleze. Putem achiziţiona pachete de tipul « învaţă singur acasă » sau putem să apelăm la resursele gratuite ale internetului, însă nimic nu se compară cu îndrumarea unui profesor. Determinarea nivelului, lacunelor şi personalizarea lecţiei în funcţie de nevoile fiecăruia sunt aspecte pe care doar un profesor în carne şi oase le poate face. Învăţarea limbii engleze se poate face şi la şcoală, cu mai mult timp dedicat acasă studiului individual, însă exersarea abilităţilor de exprimare orală este destul de greu de realizat într-o clasă de 30 de elevi. Un tip esenţial de comunicare între profesor şi elev este comunicarea directă, care demistifică rolul profesorului atotputernic, prin cunoştinţele sale, în faţa celui care vrea să înveţe, micşorat uneori de ignoranţa sa. Profesorul care doreşte formarea competenţelor de comunicare orală, nu e doar cel care împărtăşeşte cunoştinţele, ci şi cel care îşi pune întreaga competenţă lingvistică, culturală, pedagogică în serviciul elevului, al celui care doreşte să înveţe, fiind astfel organizator al învăţării, expertul la care elevul apelează, animatorul clasei, persoana-resursă, acela care ajută să fie descoperite şi sistematizate cunoştinţele, cel care creeză situaţii problemă, cel care creează climatul afectiv de totală certitudine, cel care are capacitatea de a empatiza cu cel ce se afla în faţa sa, în postura de începător.
O altă variantă este cea a unui meditator personal sau chiar antrenarea abilităţilor ce necesită interacţiune cu membrii familiei, prieteni apropiaţi sau virtuali. O altă soluţie ar fi participarea la cursuri de limba engleză organizate în centre specializate. Deşi varianta studiului one-to-one are avantajele sale, lucrul într-un grup restrâns adună toate avantajele atenţiei individuale primite de la un meditator, dar şi avantajele unui colectiv. Interacţiunea, comunicarea diversă şi învăţarea din greşelile altora sunt elemente greu de integrat în lucrul profesor-elev. Pe de altă parte, învăţarea este mereu mai distractivă alături de un grup de oameni motivaţi şi deschişi la nou.
Împreună putem ajuta copiii să păşească în această viaţă siguri pe ei, plini de încredere şi având o perspectivă largă asupra lumii.Surprinzător sau nu, limba engleză este acum atât de mult folosită în toate mediile încât nu mai putem imagina un scenariu în care să fie “detronată” de o altă limbă. Astfel, am ajuns să ne mirăm când întâlnim tineri care nu vorbesc fluent limba engleză şi, mai mult decât orice, lipsa unor noţiuni elementare de limba engleză reprezintă un mare dezavantaj pentru oricine, chiar şi pentru bunici când se plimbă prin “mall” și au dificultăți în pronunțarea numelor de firme în limba engleză. Această limbă este atât de adânc infiltrată în cultura tinerilor din ziua de astăzi (muzică, filme, jocuri pe calculator etc) încât folosesc frecvent expresii şi cuvinte englezeşti în mijlocul unei conversaţii în limba română. Poate bunicii s-au obişnuit să nu înţeleagă tot ce spun nepoţii, dar pentru tineri este devastator să nu înţeleagă o glumă sau o aluzie făcută în limba engleză în grupul de prieteni.
Dostları ilə paylaş: |