Lichidarea societăților cu datorii sub valoarea prag de insolventa



Yüklə 532 b.
tarix12.01.2019
ölçüsü532 b.


  • Lichidarea societăților cu datorii sub valoarea prag de insolventa

  • Nistor Adriana Violeta

  • drd. Lector INPPI

  • Consilier juridic specialist ORC Sibiu


  • Baza legala : Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, OMFP nr. 897/2015,

  • Titlul VI – Dizolvarea, Fuziunea si Divizarea societatilor, (art. 227 – art. 251 ind. 19 )

  • Titlul VII – Lichidarea societatilor, ( art. 252 - art. 270 ind. 2)

  • Titlul VIII – Infractiuni (art. 270 ind. 3 – art. 281)



Lichidarea unei societati in temeiul Legii societatilor presupune parcurgerea in mod imperativ a urmatoarelor etape:

  • Lichidarea unei societati in temeiul Legii societatilor presupune parcurgerea in mod imperativ a urmatoarelor etape:

  • Dizolvarea firmei,

  • Lichidarea propriu zisa,

  • Repartizarea activului

  • Radierea din registrul comertului si descarcarea lichidatorului

  • In ceea ce priveste dizolvarea, legiuitorul a prevazut mai multe modalitati:

  • Dizolvare voluntara

  • Dizolvare judiciara

  • Dizolvare legala , instituita de regula ca sanctiune pentru neindeplinirea unor anumite obligatii de catre societate.



Intervine in urmatoarele situatii în temeiul legii fără a fi necesară intervenția asciaților sau a instanței (art. 227 din Legea societăților)

  • Intervine in urmatoarele situatii în temeiul legii fără a fi necesară intervenția asciaților sau a instanței (art. 227 din Legea societăților)

  • trecerea timpului stabilit pentru durata societatii,

  • declararea nulitatii societatii,

  • falimentul societatii,

  • alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

  • Dizolvarea voluntara se poate realiza în următoarele cazuri:

  • imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia,

  • hotararea adunarii generale,

  • hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii,

  • alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

  • Enumerarea de mai sus nu este exhaustiva, legiuitorul permite asociatilor sa invoce orice motive temeinice in fata tribunalului in sustinerea cererii de dizolvare.

  • De asemenea asociatii pot sa prevada in actul constitutiv alte cauze de dizolvare a firmei decat cele prevazute de lege.



cazul de dizolvare prin hotararea adunarii generale presupune atingerea unanimitatii voturilor asociatilor. (art. 262 din Legea societatilor )

  • cazul de dizolvare prin hotararea adunarii generale presupune atingerea unanimitatii voturilor asociatilor. (art. 262 din Legea societatilor )

  • Initiativa dizolvarii unei societati o pot avea numai asociatii in situatiile de mai sus.

  • Hotararea de dizolvare a societatii luata de catre asociati poate fi revocata tot de catre acestia atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ (idem, art. 231 alin. 1 ). Atat hotararea de dizolvare cat si cea de revocare a dizolvarii se publica , pentru opozabilitate, in monitorul oficial al Romaniei, partea a IV a .

  • Alte cazuri de dizolvare prevazute de lege sunt : falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

  • Se excepteaza cazul in care in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. (idem, art. 229)

  • Regula este ca dizolvarea societatilor trebuie menționată in registrul comertului si publicata in monitorul oficial al Romaniei partea a IV a .



Singura exceptie de la aceasta regula este cazul dizolvarii societatii prin trecerea timpului stabilit pentru durata sa. (legea societatilor, art. 232)

  • Singura exceptie de la aceasta regula este cazul dizolvarii societatii prin trecerea timpului stabilit pentru durata sa. (legea societatilor, art. 232)

  • Insa , in acest caz de dizolvare este prevazuta o procedura speciala de consultare a asociatilor cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia.

  • Initiativa consultarii o are consiliul de administratie sau directoratul societatii dupa caz. Insa , asociatii sunt protejati in eventualitatea in care consiliul de administratie/directoratul nu convoaca aceasta consultare a lor.

  • In acest caz , oricare dintre asociati are posibilitatea de a solicita tribunalului, dispunerea cu privire la efectuarea consultarii de mai sus.

  • In concret , apreciem ca se poate initia o actiune civila avand ca obiect „obligatia de a face”, adica consiliul de administratie/directoratul sa fie obligat sa consulte asociatii cu privire la eventualitatea prelungirii duratei acesteia.

  • Fiind vorba de exercitarea dreptului de a fi consultat al asociatilor, consideram ca proba ce incumba asociatilor in fata instantei, pentru ca actiunea de obligare a consiliului de administratie de consultare sa fie admisibila, este doar dovedirea faptului ca nu au fost convocati pentru consultare.

  • În lipsa consultării la trecerea timpului, societatea se dizolvă.



La cererea oricarei persoane interesate precum si a ORC, tribunalul va putea pronunta dizolvarea unei societatii in urmatoarele conditii:

  • La cererea oricarei persoane interesate precum si a ORC, tribunalul va putea pronunta dizolvarea unei societatii in urmatoarele conditii:

  • Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni,

  • Actionarii/asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta,

  • Nu mai sunt indeplinite conditiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirarii duratei actului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social ori transferului dreptului de folosinta sau proprietate asupra spatiului cu destinatie de sediu social;

  • a incetat activitatea societatii sau nu a fost reluata activitatea dupa perioada de inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului, perioada care nu poate depasi 3 ani de la data inscrierii in registrul comertului;

  • societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii;



f. societatea nu si-a depus situatiile financiare anuale si, dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, precum si raportarile contabile la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in termenul prevazut de lege, daca perioada de intarziere depaseste 60 de zile lucratoare;

  • f. societatea nu si-a depus situatiile financiare anuale si, dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, precum si raportarile contabile la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in termenul prevazut de lege, daca perioada de intarziere depaseste 60 de zile lucratoare;

  • g) societatea nu si-a depus la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in termenul prevazut de lege, declaratia ca nu a desfasurat activitate de la constituire, daca perioada de intarziere depaseste 60 de zile lucratoare.

  • Intrebare: Cine are competenta de a solicita dizolvarea judiciara a unei firmei?

  • Art. 237 alin. 1 din legea societatilor dispune ca

  • Orice persoana interesata si

  • ONRC

  • Notiunea de „orice persoana interesata” include si asociatii ?



Daca ne raportam la art. 227 alin. 1 lit. e din legea societatilor , care permite oricarui asociat sa solicite tribunalului dizolvarea firmei pentru motive temeinice si , coroborat cu principiul juridic ca nimeni nu isi poate invoca propria culpa, nemo auditur propriam turpitudinem allegans ,

  • Daca ne raportam la art. 227 alin. 1 lit. e din legea societatilor , care permite oricarui asociat sa solicite tribunalului dizolvarea firmei pentru motive temeinice si , coroborat cu principiul juridic ca nimeni nu isi poate invoca propria culpa, nemo auditur propriam turpitudinem allegans ,

  • Consideram ca notiunea de orice persoana interesata din textul art. 237 alin. 1 din legea societatilor se refera la creditori si nu la asociati.

  • Asociatii au posibilitatea de dizolvare a firmei pentru motive întemeiate, justificate în fața instanței, în baza articolului de mai sus, 227 alin. 1 lit. e din lege.

  • In sustinerea acestei argumentatii cum ca, doar creditorii sunt vizati de art. 237 alin. 1 din lege si nu asociatii , care pot folosi un alt temei legal pentru dizolvarea firmei, amintim si

  • prevederile art. 237 alin. 4 din lege care se refera la obligativitatea publicarii hotararii de dizolvare pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, care se poate indrepta impotriva societatii pentru recuperarea costurilor.

  • Cu alte cuvinte, creditorul care a solicitat si obtinut dizolvarea firmei este obligat sa publice hotararea in M.Of pe cheltuiala lui.



Dupa dizolvarea judiciară a societatii persoana juridica intra in lichidare si este nevoie de numirea unui lichidator.

  • Dupa dizolvarea judiciară a societatii persoana juridica intra in lichidare si este nevoie de numirea unui lichidator.

  • In ceea ce priveste numirea lichidatorului dupa dizolvarea de drept sau voluntară a firmei interpretarea nu este aceeasi.

  • De exemplu : sa presupunem ca furnizorii creditori ai unei societati au solicitat si obtinut dizolvarea unei firme printr-o sentinta judecatoreasca, ramasa definitiva.

  • In baza art.237 alin. 6 din legea societatilor, dupa ramanerea defintiva a hotararii de dizolvare pot cere numirea unui lichidator, urmatorii:

  • Orice persoana interesata si MFP – ANAF.

  • In acest caz, apreciem ca asociatii pot cere numirea unui lichidator la firma dizolvata judiciar , in temeiul art. 237 alin. 6 din lege, incluzandu-se și ei în noțiunea de „orice persoană interesată”.

  • Sau de asemenea pot cere numirea lichidatorului alti creditori decat cei care au solicitat si obtinut hotararea judecatoreasca de dizolvare a firmei.

  • Legiuitorul nu a ingradit numirea lichidatorului dupa dizolvare si e firesc sa fie astfel. Interesul este ca firma sa fie lichidata de un profesionist in domeniu, nefiind relevant cine il solicita.



Ce se intampla daca nu este solicitata numirea unui lichidator?

  • Ce se intampla daca nu este solicitata numirea unui lichidator?

  • Daca nici creditorii si nici asociatii nu cer numirea unui lichidator in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de dizolvare, ONRC sau orice persoana interesata poate solicita tribunalului radierea societatii din registrul comertului. (art. 237 alin. 8 din lege)

  • Hotararea de radiere se comunica obligatoriu urmatorilor:

  • Societatii , ONRC, MFP –ANAF, si se publica pe site-ul onrc.ro

  • Este important de semnalat ca apelul impotriva hotararii de radiere a societatii poate fi formulat de orice persoana interesata, incluzandu-se asociatii, administratorii, creditorii, MFP –ANAF, ONRC.

  • Insa posibilitatea de admitere a apelului impotriva sentintei de radiere este redusa in opinia noastra.

  • Si acest lucru se datoreaza faptului ca , daca termenul de 3 luni de la dizolvare este indeplinit si nu s-a procedat la numirea unui lichidator in acest timp,

  • Nu sunt argumente care sa sustina caracterul neintemeiat al sentintei de radiere, care ar putea conduce la admiterea apelului.

  • Este foarte important, mai ales pentru firmele care sunt in activitate, de a afla la timp despre o eventuala cerere de dizolvare inaintata de vreun creditor si de a actiona din vreme.



Caz practic: o societate debitoare datoreaza o suma de bani catre creditor, suma este sub valoarea prag de 40.000 lei prevazuta de legea insolventei nr. 85/2014.

  • Caz practic: o societate debitoare datoreaza o suma de bani catre creditor, suma este sub valoarea prag de 40.000 lei prevazuta de legea insolventei nr. 85/2014.

  • Daca sunt indeplinite vreuna dintre conditiile de dizolvare, la cererea creditorului se poate actiona in acest sens.

  • Recomandarea noastra este in sensul ca in aceste cazuri, cererea de dizolvare facuta prin instanta, sa fie urmata si de solicitarea de lichidare si numire lichidator pentru acel debitor , sa nu rămână firma doar dizolvată și să se radieze după 3 luni.

  • Astfel s-ar evita situatii neplacute in practica atat pentru creditori cat si pentru firma.

  • Daca firma se radiaza fara lichidare si numire de lichidator, nu se cunoaste nici un inventar al activelor, nici un bilant de lichidare, creditorii nu au nici o sansa de a-si recupera datoria.

  • Eventualele bunuri ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului, revin asociatilor/actionarilor in baza art. 237 alin. 13 din legea societatilor, iar creditorii nu-si mai pot recupera creanta, daca nu au avut constituite drepturi de preferinta.



Ce se intampla dupa radierea societatii si transmiterea bunurilor catre asociati, cand bunurile au instituite ipoteca de catre unii creditori?

  • Ce se intampla dupa radierea societatii si transmiterea bunurilor catre asociati, cand bunurile au instituite ipoteca de catre unii creditori?

  • In baza art. 2360 cod civil „creditorul ipotecar poate urmari bunul ipotecat in orice mana ar trece ...”.

  • In baza acestui temei legal creditorul ipotecar este protejat de lege ,

  • Insa creditorul chirografar apreciem ca nu mai are nici o posibilitate de urmarire a bunurilor firmei care au trecut in patrimoniul asociatilor dupa radiere .

  • In practica au mai fost cazuri in care firma are un bun imobil in patrimoniu si nu are nici o datorie de platit catre creditori. Insa bunul imobil a fost construit in perioada in care firma functiona si s-a dedus TVA.

  • Intrebarea care s-a ivit a fost daca exista obligatia de plata a TVA-ului si cum se calculeaza?



In momentul lichidarii acestei firme apreciem ca se naste o obligatie de plata a TVA calculata din ajustarea taxei deduse

  • In momentul lichidarii acestei firme apreciem ca se naste o obligatie de plata a TVA calculata din ajustarea taxei deduse

  • baza legala ar fi art. 270 alin 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

  • „Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociații sau acționarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, ...., constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.”

  • Asadar conditia pentru a ajusta acest TVA este ca la momentul construirii imobilului taxa sa fi fost dedusa de societate.

  • Totusi chestiunea este discutabila si a nascut interpretari diferite in practica, fiindca din perspectiva art. 292 alin. 2 lit. f Cod fiscal se poate interpreta si ca livrarea acestui bun ar fi scutita de plata taxei.

  • Lit. f livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt construite, precum și a oricăror altor terenuri sunt scutite de plata taxei. Prin excepție, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcții noi, de părți de construcții noi sau de terenuri construibile.



In opinia noastra , daca TVA-ul a fost dedus cu ocazia construirii imobilului, acest TVA ar trebui ajustat.

  • In opinia noastra , daca TVA-ul a fost dedus cu ocazia construirii imobilului, acest TVA ar trebui ajustat.

  • Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor se face la data radierii din registrul comertului.

  • Registrul comertului elibereaza fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite

  • In baza acestui certificat constatator asociatul se va putea inscrie in cartea funciara cu bunul imobil.

  • Apreciem ca desi legea nu prevede expres registrul comertului ar trebui sa elibereze un certificat constatator al dreptului de proprietate si pentru bunurile mobile.

  • Art. 235 alin.3 din Legea nr. 31/1990 vorbeste despre transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor, fara a face referire la categoria de bun mobil sau imobil.



Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Exceptie: fuziune, divizare totala sau alte cazuri prevazute de lege.

  • Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Exceptie: fuziune, divizare totala sau alte cazuri prevazute de lege.

  • Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, directoratul nu mai pot intreprinde operatiuni noi.

  • In caz contrar, cei de mai sus sunt tinuti responsabili personal si solidar pentru actiunile intreprinse.

  • Insa societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.

  • Prin hotararea de dizolvare a societatii, asociatii pot desemna lichidatorul, cu unanimitate de voturi (art. 262 legea societatilor).

  • In lipsa atingerii unanimitatii, numirea lichidatorului se face de catre instanta.

  • Calitate procesuala activa pentru o astfel de solicitare are oricare dintre asociati sau administrator/administratori.

  • Pentru luarea deciziei de numire a lichidatorului instanta este obligata sa ii asculte pe toti asociatii si administratorul/administratorii.

  • Sentinta pronuntata in acest caz se ataca doar cu apel in termen de 15 zile. Termenul curge de la pronuntare si nu de la comunicare.



Fata de terti, dizolvarea societatii pentru expirarea termenului fixat pentru durata sa, produce efecte dupa 30 de zile de la publicarea acesteia in monitorul oficial.

  • Fata de terti, dizolvarea societatii pentru expirarea termenului fixat pentru durata sa, produce efecte dupa 30 de zile de la publicarea acesteia in monitorul oficial.

  • Asociatii pot decide cu odata cu dizolvarea si modul de lichidare a societatii cu respectarea urmatoarelor conditii:

  • Sa fie de acord cu modalitatea de lichidarea a patrimoniului,

  • Sa se asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii,

  • Doar prin vot unanim , asociatii pot decide modul in care activele ramase dupa plata creditorilor se vor imparti intre asociati,

  • In cazul in care nu se poate atinge unanimitatea se va aplica procedura lichidarii conform legii, adica numire lichidator etc.



Dupa dizolvarea societatii , procedura lichidarii cu numire de lichidator incepe prin emiterea de catre directorul ORC a rezolutiei de numire a lichidatorului urmare solicitării de către orice persoană interesată.

  • Dupa dizolvarea societatii , procedura lichidarii cu numire de lichidator incepe prin emiterea de catre directorul ORC a rezolutiei de numire a lichidatorului urmare solicitării de către orice persoană interesată.

  • In practica, continutul acestor rezolutii nu este acelasi la nivelul diverselor ORC-uri din tara. In unele cazuri , nu se mentioneaza nici macar ca a fost numit lichidator o anumita persoana.

  • Astfel, lichidatorul respectiv nu are un document oficial in baza caruia sa se identifice in fata tertilor ca fiind reprezentantul societatii. Are dificultati de inregistrare a sa la structurile fiscale in vederea depunerii declaratiilor firmei , deschiderea unui cont de lichidare, etc.

  • Numirea lichidatorului la firmele dizolvate voluntar nu este cu nimic diferita de numirea lichidatorului la firmele dizolvate judiciar.

  • Textul de lege al dizolvarii voluntare art. 227 alin. 4 trimite expres la art. 237 alin. 6-10, ceea ce inseamna ca nu este nici o diferenta sub aspectul numirii lichidatorului si stabilirii onorariului acestuia, indiferent ca dizolvarea a fost voluntara sau judiciara.



In lipsa disponibilitatilor banesti din averea debitoarei sau a altor active in patrimoniul acesteia apreciem ca lichidatorul numit dupa dizolvarea voluntara a firmei are dreptul de a incasa onorariul fix stabilit de UNPIR ,

  • In lipsa disponibilitatilor banesti din averea debitoarei sau a altor active in patrimoniul acesteia apreciem ca lichidatorul numit dupa dizolvarea voluntara a firmei are dreptul de a incasa onorariul fix stabilit de UNPIR ,

  • Cu conditia ca nici o alta suma sa nu fi fost incasata de la asociati sau de la o alta persoana pentru lichidarea firmei.

  • Lichidarea societatii presupune incheierea unui inventar si a unui bilant care sa constate exact situatia activului si a pasivului societatii. (art. 253 alin. 3 din lege)

  • Aceasta obligatie poate fi indeplinita de catre lichidator in cazul fericit in care sunt prezentate documentele contabile ale societatii. In lipsa acestora, lichidatorul va avea o imagine asupra activelor firmei numai dupa ce va primi raspuns la notificarile inaintate institutiilor abilitate (directii de impozite si taxe locale, administratii financiare – informatii conturi bancare, prefectura, birouri locale de cadastru daca raspund la solicitarile noastre etc)



Dupa inceperea lichidarii se notifica creditorii eventuali si toti furnizorii din lista daca sunt cunoscuti,

  • Dupa inceperea lichidarii se notifica creditorii eventuali si toti furnizorii din lista daca sunt cunoscuti,

  • Ce se intampla cu furnizorii notificati care nu depun o declaratie de creanta? Care este termenul declaratiei de creanta?

  • Legea societatilor nu dispune un termen limita pentru inscrierea declaratiilor de creanta si nici o decadere a creditorilor din dreptul de a se mai inscrie la masa credala similar legii insolventei.

  • Consideram ca, acei creditori care sunt notificati cu confirmare de primire prin fax, mail, posta si care nu depun o declaratie de creanta la lichidator impotriva firmei, nu pot afirma ulterior ca au drepturile lezate urmare radierii societatii.

  • Lichidatorul incaseaza clientii restanti, sta in judecata in numele societatii, vinde prin licitatie publica activele firmei etc.

  • O ingradire prevazuta de lege este aceea de a nu realiza operatiuni noi comerciale care nu sunt necesare lichidarii. In caz contrar, lichidatorul este raspunzator personal si solidar de executarea lor. (art 255 alin. 3 din lege) Ceea ce inseamna ca aceste operatiuni noi odata angajate trebuie executate de lichidatorul insusi din resursele proprii daca firma nu are aceasta capacitate.



Eventualele sume incasate in perioada lichidarii se folosesc pentru plata onorariului si a creditorilor cu prioritate fata de orice plata catre asociati.

  • Eventualele sume incasate in perioada lichidarii se folosesc pentru plata onorariului si a creditorilor cu prioritate fata de orice plata catre asociati.

  • Plata oricaror sume asociatilor cu incalcarea art. 256 din lege este infractiune si se pedepseste cu inchisoare sau amenda. (art. 278 din lege)

  • O prevedere legala care poate naste dificultati de aplicare practica este aceea prevazuta de art. 256 alin. 3 din lege si anume „impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societatii pot face opozitie in conditiile art. 62”.

  • Ori art. 62 din lege presupune publicarea in monitorul oficial, ceea ce nu este cazul cu deciziile lichidatorului.

  • Consideram ca textul ar fi mai eficient daca ar prevedea opozitia creditorilor la deciziile lichidatorului, de la data comunicarii acestor decizii si obligativitatea comunicarii deciziilor.

  • În concret, deciziile lichidatorului sunt destul de greu de urmarit.

  • Singurul document care poate fi luat la cunostinta de catre creditori este situatia financiara finală intocmită la terminarea lichidarii însoțită de raportul final de lichidare care se publica pe site-ul ONRC. (art. 263 din lege)



Raportul privind situatia economica a societatii intocmit in termen de 60 de zile de la numire in baza art. 260 alin. 4 din lege se inregistreaza la registrul comertului dar nu se publica si nici nu se comunica creditorilor.

  • Raportul privind situatia economica a societatii intocmit in termen de 60 de zile de la numire in baza art. 260 alin. 4 din lege se inregistreaza la registrul comertului dar nu se publica si nici nu se comunica creditorilor.

  • In practica s-a ivit intrebarea, pe cati ani anteriori trebuie sa facem analiza economico financiara a societatii? 2 ani ca in insolventa, 3 ani termen general de prescriptie , 5 ani termen de prescriptie obligatii fiscale?

  • Se ajnge la situatia in care pentru o datorie mai mica decat valoarea prag de 40.000 lei, se face o analiza mai ampla.

  • Personal am efectuat o analiza economico financiara pe baza situației financiare a ultimului exercițiu financiar derulat înainte de începerea lichidării. Totodată textul legal – art. 260 alin. 4 pare să se refere la situația econommică a firmei la momentul lichidării. O reglementare concreta a perioadei pentru care se face analiza economico financiara consider ca ar fi de ajutor in practica.

  • De lege ferenda propunem ca analiza economico-financiara sa se legifereze a se efectua cel mult pe ultimii doi ani anteriori lichidării similar legii insolventei din considerente de echitate.

  • O procedura de lichidare pentru datorii mai mici de 40.000 lei nu poate presupune o analiza economico financiara mai laborioasa, intinsa pe mai multi ani decat in cazul insolventei unei firmei cu datorii mai mari de 40.000 lei.



Raportul privind situatia financiară de lichidare este cel care se publica pe site-ul ORC si se aduce la cunostinta asociatului/ilor.

  • Raportul privind situatia financiară de lichidare este cel care se publica pe site-ul ORC si se aduce la cunostinta asociatului/ilor.

  • Legea nu prevede obligativitatea notificarii raportului catre creditori.

  • Mai mult, dupa trecerea a 15 zile de la terminarea lichidarii , situatia financiara de lichidare se considera aprobata si lichidatorii sunt liberati. (art. 263)

  • Se mai poate ataca de catre asociat/i raportul lichidatorului dupa trecerea celor 15 zile de publicare pe site? Consideram ca nu mai sunt argumente pertinente de adus de catre asociat/i impotriva situatiei financiare de lichidare, dupa expirarea termenului de 30 zile de opozitie. (art. 256 alin. 3 din lege)

  • Nota bene creditorii nu pot ataca raportul cu situația financiară de lichidare.

  • Cererea de radiere – competenta de emitere. Potrivit Legii nr. 152/2015 care a modificat Legea nr. 31/1990 mai precis s-a adus urmatorul continut art. 260 alin. 10

  • In cazul in care prevederile art. 270^1 nu sunt aplicabile, intrucat societatea aflata in lichidare, desi intruneste conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, nu indeplineste si cerinta prevazuta la art. 5 pct. 72 din aceeasi lege, persoana investita cu solutionarea cererii va dispune radierea societatii in baza raportului lichidatorului numit.



Textul legal solutioneaza o controversa indelungata in practica.

  • Textul legal solutioneaza o controversa indelungata in practica.

  • Astfel ca firmele care sunt in stare de insolventa, adica nu mai au disponibilitati banesti pentru achitarea datoriilor , insa valoarea datoriilor este sub pragul de insolventa de 40.000 lei, se vor radia de la registrul comertului pe baza cererii de radiere formulată de lichidatorului numit

  • De catre persoana investita cu solutionarea cererii , adica de catre directorul ORC/persoana desemnată.

  • Practica ORC-urilor din țară era inițial în sensul respingerii acestor cereri de radiere a firmelor in insolventa cu datorii sub valoarea prag.



O discutie s-a ivit intr-o speta din anii anteriori cu privire la calitatea procesuala activă a lichidatorului de a solicita tribunalului radierea societatii. Instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale active a lichidatorului de a formula aceasta solicitare.

  • O discutie s-a ivit intr-o speta din anii anteriori cu privire la calitatea procesuala activă a lichidatorului de a solicita tribunalului radierea societatii. Instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale active a lichidatorului de a formula aceasta solicitare.

  • In opinia noastra aceasta exceptie nu poate fi primita, fiindca lichidatorul reprezinta societatea, are dreptul sa stea in judecata in numele societatii.

  • Insa exista argumente pentru a se invoca si a se admite exceptia inadmisibilitatii actiunii lichidatorului de radiere a firmei prin cerere adresata tribunalului. Aceasta exceptie ni se pare intemeiata.

  • Lichidatorul are calitate procesuala activa de a solicita radierea societatii insa cererea de radiere formulata tribunalului este inadmisibila, in considerarea prevederilor art. 260 alin. 10 din lege.

  • Cererea de radiere este valabil formulată la oficiul registrului comerțului.



Situatii financiare de lichidare

  • Situatii financiare de lichidare

  • OMFP nr. 897/2015 , anexa nr. 1, pct. 8 prevede ca

  • În scopul întocmirii situatiilor financiare prevazute la art. 263 alin. (1) si art. 268 alin. (1) din legea societatilor, se vor evidentia în contabilitate operatiunile efectuate pe parcursul lichidarii si se va întocmi balanta de verificare.

  • Pct. 9. Situatiile financiare întocmite în conformitate cu art. 263 alin. (1) si art. 268 alin. (1) din legea societatilor se depun si la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, odata cu depunerea acestora la oficiul registrului comerului.

  • In anexa nr. 2 la OMFP 897/2015 intitulata Exemple privind reflectarea în contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor, precum si de retragere sau excludere a unor asociati din cadrul societatilor, prezinta mai multe situatii dintre care intereseaza capitolul II :



Capitolul II – dizolvarea cu lichidare si falimentul societatilor care include

  • Capitolul II – dizolvarea cu lichidare si falimentul societatilor care include

  • A. Lichidarea hotarata de AGA atunci cand disponibilitatile banesti rezultate in urma lichidarii asigura plata datoriilor,

  • B. Falimentul unei societati , in situatia in care disponibilitatile banesti rezultate in urma lichidarii nu asigura achitarea datoriilor.

  • Dintre exemplele mentionate de OMFP 897/2015 lipseste referinta la situatia dizolvarii voluntare/judiciare urmata de procedura lichidarii , cu numire de lichidator in temeiul Legii nr. 31/1990,

  • Aparent , ramane nesolutionata sub aspectul intocmirii situatiilor financiare , cazul firmelor cu datorii sub valoarea prag de insolventa,

  • Cata vreme prevederile art. 260 alin. 10 din Legea societatilor permit radierea acestor firme , iar anexa nr. 1 pct. 8 la OMFP nr. 897/2015 impune obligativitatea intocmirii si depunerii situatiilor financiare de lichidare la orice societate care se lichideaza,

  • O solutie trebuie adoptata. In lipsa unor prevederi contrare, consideram ca se aplica prin similitudine prevederile aplicabile falimentului societatii in ceea ce priveste intocmirea situatiilor financiare de lichidare. (Anexa nr. 2 cap. II, lit. B la OMFP nr. 897/2015)



In raportul privind situatia economica a societatii trebuie analizata si raspunderea asociatilor.

  • In raportul privind situatia economica a societatii trebuie analizata si raspunderea asociatilor.

  • Regula este ca asociatii raspund in limita aportului la capitalul social, (art. 237 indice 1 din lege)

  • Exceptie face situatia in care asociatul , in frauda creditorilor, a abuzat de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii.

  • In acest caz, asociatul raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv lichidate ,

  • Raspunderea devine nelimitata atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii, sau

  • Diminueaza activul societatii in beneficiul personal sau al unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca societatea nu va mai fi in masura sa isi execute obligatiile



Asociatii mai pot fi obligati sa raspunda in cazul in care lichidatorii probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil .

  • Asociatii mai pot fi obligati sa raspunda in cazul in care lichidatorii probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil .

  • Sumele necesare acoperirii pasivului trebuie cerute asociatilor

  • care raspund nelimitat sau

  • celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau,

  • daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate,

  • la care erau obligati in calitate de asociat. (art. 257 din lege)

  • Cine are calitatea de a initia o actiune in raspundere a asociatului in cazul in care firma s-a radiat din oficiu fara sa fie desemnat un lichidator judiciar?

  • Caz practic: o firma cu datorii si cu bunuri se radiaza din oficiu , bunurile revin actionarilor. (art. 237 alin. 10)

  • art. 260 alin. 12 aplicabil procedurii lichidarii cu lichidator desemnat stabileste ca “bunurile ramase din patrimoniul societatii radiate din registrul comertului revin actionarilor/asociatilor, in conditiile legii”.



Apreciez ca sansele de reusita ale unei astfel de actiuni sunt minime. Motivul este ca se va pune in discutie calitatea de creditor care nu a existat in timpul procedurii de dizolvare si nici de radiere, pasivitatea creditorului care nu a solicitat numirea unui lichidator in termenul de 3 luni, dovedirea fraudei din partea asociatilor.

  • Apreciez ca sansele de reusita ale unei astfel de actiuni sunt minime. Motivul este ca se va pune in discutie calitatea de creditor care nu a existat in timpul procedurii de dizolvare si nici de radiere, pasivitatea creditorului care nu a solicitat numirea unui lichidator in termenul de 3 luni, dovedirea fraudei din partea asociatilor.

  • Varianta cea mai profitabila creditorilor este aceea de a solicita ORC dupa dizolvarea firmei numirea unui practician in insolventa care sa analizeze firma, sa faca un inventar si un bilant de lichidare si daca constata frauda asociatilor sa initieze o actiuni impotriva acestora.



Penalitatile si majorarile la datoriile societatii curg si dupa intrarea in lichidare. Nu se suspenda executarile silite incepute asupra firmei si nici asupra persoanei fizice. Cu alte cuvinte penalitatile si majorarile de intarziere curg in continuare.

  • Penalitatile si majorarile la datoriile societatii curg si dupa intrarea in lichidare. Nu se suspenda executarile silite incepute asupra firmei si nici asupra persoanei fizice. Cu alte cuvinte penalitatile si majorarile de intarziere curg in continuare.

  • Un caz des intalnit este situatia in care creditorul fiscal a instituit o decizie de atragere raspundere solidara a administratorului social al societatii pentru datoriile firmei declarata insolvabila, in temeiul art. 25 alin. 2 din codul de procedura fiscala –Legea nr. 207/2015.

  • In aceste cazuri, eventuala lichidare a firmei nu afecteaza posibilitatea organului fiscal de a-si recupera creanta de la persoana fizica. Urmarirea persoanei fizice continua independent de lichidarea persoanei juridice.

  • Cu conditia ca acea decizie de atragere a raspunderii solidare sa fie in mod legal emisa.



In Noul cod de procedura fiscala o astfel de decizie este legal emisa daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

  • In Noul cod de procedura fiscala o astfel de decizie este legal emisa daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

  • I. Organul fiscal are probe si dovezi, si nu prezumtii, ca administratorul social a actionat cu rea credinta,

  • II. Contribuabilul a fost ascultat anterior emiterii deciziei.

  • In aceste cazuri reaua credinta nu se prezuma ea trebuie dovedita. Simplul fapt ca firma este insolvabila, fara bunuri, fara active , nu este de natura a dovedi reaua credinta a administratorului iar decizia organului fiscal de atragere a raspunderii solidare a administratorului social emisa in acest caz, nu este legala,

  • Apreciem ca binevenita consacrarea explicita a dreptului contribuabilului de a fi ascultat anterior emiterii oricarei decizii de catre organul fiscal. (art. 9 dreptul de a fi ascultat). Art. 26 dispozitii speciale privind stabilirea raspunderii prevede ca este nulă decizia de atragere a răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras răspunderea.



Pentru modul in care conduce o procedura de lichidare lichidatorul poate fi tras la raspundere civila, contravențională, disciplinara sau chiar penala.

  • Pentru modul in care conduce o procedura de lichidare lichidatorul poate fi tras la raspundere civila, contravențională, disciplinara sau chiar penala.

  • In acest sens, art. 278 prevede ca infractiunile aplicabile administratorului si asociatilor se aplica si lichidatorului ,

  • Insa raspunderea penala a lichidatorului este limitata la obligatiile ce intra in cadrul atributiilor sale.

  • Este firesc sa fie asa fiindca raspunderea penala este personala.

  • Legat de răspunderea contravențională rezultată din desfășurarea lichidării unei societăți următoarele fapte sunt sancționate cu amendă contravențională:

  • Nedepunerea raportului cu situația economică a societății în termen de 60 de zile de la numire,

  • Neintroducerea de către lichidator a cererii de deschiderea a procedurii insolvenței în termen de 15 zile de la data depunerii raportului de mai sus,

  • Nedepunerea cererii de radiere a societății în termen de 15 zile de la terminarea lichidării.



  • Va multumesc pentru atentia acordata.




Yüklə 532 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə