Programele şi proiectele de cercetare pentru anul 2016 Teme principale de studiu (programe)



Yüklə 419,64 Kb.
səhifə2/4
tarix31.10.2017
ölçüsü419,64 Kb.
1   2   3   4

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 3



  1. Denumire: CIVILIZAŢIA GRECO-ROMANĂ ÎN ZONA DANUBIANO-PONTICĂ

  2. Coordonator: dr. Constantin C. Petolescu, CŞ I

  3. Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute. Racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicării

  4. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografii

  5. Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii parţiale şi monografice publicate în ţară şi în străinătate.

  6. Durata: permanent

  7. Proiectele de cercetare propuse în acest program


Proiectul nr. 1

a. Denumire: CETATEA GRECO-ROMANĂ HISTRIA

b. Coordonator: dr. Alexandru Avram, CŞ I

c. Colectivul de cercetare: dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu (CŞ I), dr. Mihaela Mănucu Adameşteanu (CS I asociat), dr. Mircea Victor Angelescu (CŞ III), Iulian Bîrzescu (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Mircea Dabîca (CŞ III), Florina Panait- Bîrzescu (CŞ)

d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba despre un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti, recent inclus pe Lista Patrimoniului Cultural European (2007);

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi numeroase publicaţii sub formă de cărţi (ex. seria monografică Histria), studii, note, rapoarte, ghiduri turistice si prezentări pe web, care ilustrează cele mai variate aspecte ale unei vieţuiri de peste 1500 ani

f. Scop: cunoaşterea evoluţiei unuia dintre cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României, sub toate aspectele ei, de la fondare (sec. VII a.Ch.) până la încetarea locuirii (sec VII p.Ch.); integrarea rezultatelor cercetărilor în cunoştinţele generale despre evoluţia civilizaţiei greco-romane continuarea cercetărilor arheologice

g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, săpături arheologice, studiul şi documentarea materialului din depozite, confruntarea cu izvoarele scrise contemporane, prospecţiuni arheometrice, crearea de baze de date etc.

h. Rezultate scontate: vezi i.

i. Valorificarea rezultatelor:



- volume sau părţi de volume din seria monografică Histria. Rezultatele săpăturilor:

Mircea Angelescu

1.În cadrul temei Evoluţia cartierului din sudul cetăţii Histria



  • Continuarea realizării prin completarea documentaţiei grafice şi fotografice pentru sectorul Basilica Pârvan și pentru sudul cetății romane târzii.

  • Analiza traseului incintei elenistice a Acropolei.

  • Analiza evoluţiei traseelor incintei romane:

      • Identificarea traseului Fazei A a incintei romane târzii (care suprapune identic traseului incintei elenistice, în sectorul Basilica Pârvan și apoi al incinteri romane târzii)

      • Analiza descoperirilor conexe incintei elenistice și a fazelor sale constructive

      • Analiza incintei romane târzii și a fazelor sale constructive, din această importantă parte a cetăţii.

  • Stabilirea succesiunii și a evoluţiei structurilor constructive şi implicaţiile acestora asupra cunoaşterii și documentării urbanismului din epoca greacă şi cea romană în zona de sud (între zidul roman timpuriu și cel târziu).

  • Actualizarea bazei de date a şantierului arheologic Histria prin integrarea datelor obţinute prin cercetarea arheologică.

  • Transpunerea şi corelarea bazelor de date cu informaţiile topografice în cadrul unei aplicaţii realizate prin tehnologia GIS pentru partea de sud a cetăţii.

  • Continuarea cercetărilor având în vedere recuperarea informaţiilor provenite din aerofotografii, precum și din săpăturile efectuate înainte de anul 2000 în acest sector şi corelarea lor cu datele obţinute prin propriile cercetări.

2. Continuarea actualizării aplicaţiei bazate pe tehnologia GIS privind inventarierea cercetărilor arheologice de la Histria

Continuarea asigurării actualizării aplicaţiei realizate prin tehnologia GIS pentru inventarierea spaţială a săpăturilor prin transpunerea şi corelarea informaţiilor conținute de ridicările topografice și a bazelor de date cu care să permită, reprezentarea vizuală simultană a:



  • hărţilor şi a conţinutului lor tematic (relief, ape, unităţi administrative, descoperiri arheologice pentru fiecare epocă istorică etc)

  • informaţiilor referitoare la amplasamentul şi distribuţia geografică a săpăturilor arheologice şi a monumentelor din cadrul sitului arheologic Histria.

3. Finalizarea unui studiu de sinteză privind Basilica Pârvan de la Histria, studiu ce vizează valorificarea exhaustivă a rezultatelor cercetărilor de teren efectuate în acest sector sudic al cetății romane-târzii de la Histria, a materialelor de arhivă existente și a datelor recente din săpăturile arheologice din acest sector; studiul va fi realizat împreună cu colegii Irina ACHIM și Valentin BOTTEZ.

4.Organizarea materialelor scrise și arheologice pentru publicarea unui volum monografic privind incintele histriene

5. Participarea la Sesiunea Națională anuală și la sesiunea anuală de comunicări a Muzeului de Arheologie din Constanţa/Pontica, în vederea prezentării rezultatelor preliminare obținute în cercetările de teren întreprinse în campania 2015 la Histria;

6.Continuarea inventarierii ceramicii din săpăturile efectuate în sectoarele SG, SGext, TXXXIV, Sb și BasP din depozitele de Histria.



Irina Achim

Finalizarea studiului de sinteză privind Basilica Pârvan de la Histria, contribuție ce vizează valorificarea exhaustivă a rezultatelor cercetărilor de teren efectuate în acest sector marginal al cetății romane-târzii de la Histria, a materialelor de arhivă existente și a datelor recente din săpăturile arheologice efectuate de M.V. Angelescu și colaboratorii săi în acest sector; studiul va fi realizat împreună cu colegii M. Angelescu și V. Bottez (UA – FIB) și are termen final de realizare anul 2016; studiul va fi propus spre publicare uneia dintre publicațiile IAB;



Mircea Dabîca:

  • Redactarea unui articol cu titlul Opaițe romane descoperite în Sectorul Sud de la Histria. Termen final 2016.

  • Participarea la Sesiunea internă şi la cea naţională de rapoarte şi comunicări precum şi, în măsura posibilităţilor, la Sesiunea anuală Pontica.

  • Realizarea raportului tehnic de săpătură şi a celui pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România.

Iulian Bîrzescu:

  • comunicare și două contribuții spre publicare: un articol legat de peisajul histrian în perioada arhaică și o contribuție legată de descoperirile ceramice de la Histria și Callatis, aflate astăzi la Muzeul de Arheologie din Brăila. Această ultimă contribuție este prevăzută să apară într-un studiu colectiv (împreună cu Florina Panait Bîrzescu și Valeriu Sîrbu) dedicat antichităților din Muzeul brăilean.

  • Tema de cercetare: așezarea de la Tariverde și a lotului de ceramică attică cu figuri negre de la Histria. Publicare a câte unui articol despre fiecare dintre aceste două teme (2018).

Florina Panait-Bîrzescu:

  • în colaborare cu Th. Isvoranu va publica lotul de monede provenind din săpăturile sectorului T, Histria, anii 1990-2012.

  • Prelucrarea unui lot de 40 statuete de teracotă din colecția de antichități a Muzeului Brăila (colecția Bălcănescu). Teracotele provin de la Histria și Callatis. Rezultate: contribuție în volumul dedicat colecției de antichități a Muzeului Brăilei.

  • Prelucrarea lotului de sculpturi rezultate din săpăturile din sectorul T, de la Histria (jud. Constanța). Rezultate: publicarea unui articol, susținerea unei comunicării.

j. Colaborări în ţară: Octavian Bounegru (Universitatea Al.I.Cuza - Iaşi), Paul Damian, Adela Bâltâc, Costin Băjenaru (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), Viorica Rusu-Bolindeţ (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”)

k. Colaborări în străinătate: Konrad Zimmermann (Universitatea Rostock); arh. Gordana Milošević (Institutul de Arheologie, Belgrad)

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare: se va aplica la Ministerul Culturii şi Cultelor si, probabil, se va obtine, un contract de finantare pentru cercetare arheologică şi conservare primară


Proiectul nr. 2

a. Denumirea proiectului: Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său: arheologia unui peisaj antic. Rezultatele cercetărilor.

b. Coordonator: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu, CS II (asociat)

c. Colectivul de cercetare: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu (CŞ II, asociat), dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), dr. Iulian Bîrzescu (CŞ III), dr. Florina Panait Bîrzescu (CS), Virgil Apostol (CSIII)

d. Termen de realizare: 2015 – etapă; 2018 – finalizare.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Orgame este oraşul antic cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, cf. Hecateu din Milet, Periegesis, fr. 172 (sfârşitul sec. VI în.Hr.) Săpăturile arheologice, desfăşurate în cadrul proiectul de cercetare „Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său” au confirmat vechimea locuirii greceşti pe acest amplasament, situându-i începuturile către mijlocul sec. VII în.Hr. Situl arheologic este complex, fiind compus din vestigii de locuire fortificată, extra muros şi necropole aferente, având o durată de viață îndelungată (sec. IX în.Hr. – sec. X d.Hr.). Ocupând o suprafaţă totală de aprox. 117 ha, Orgame/Argamum se află pe teritoriul administrativ al localităţii Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea (punct Capul Dolojman) şi este înscris în Grupa A a Listei monumentelor istorice din România. Totodată, terenul pe care este amplasată locuirea fortificată face parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (sit UNESCO şi RAMSAR din 1991), categoria „zone strict protejate”. Incadrarea vestigiilor de locuire într-un peisaj natural aflat în permanentă transformare face ca cetatea greco-romană Orgame/Argamum să constituie, de facto, nucleul unui peisaj istoric unic şi invită la dezvoltarea unor studii complexe, care să aibă în vedere urmărirea interacțiunii dintre mediul ambiant şi cel antropic, pe parcursul îndelungatei viețuiri de la Capul Dolojman.

Tinând seama de aceste aspecte, proiectul de cercetare, inițiat în 1965 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, a urmărit atât stabilirea cronologiei locuirii, cunoaşterea fomelor de ocupare a terenului de pe amplasamentul de la Capul Dolojman, cât şi explorarea teritoriului înconjurător pentru identificarea resurselor şi a urmelor unor locuiri contemporane cu cea de la Orgame/Argamum; în ultimele două decenii, cercetările arheologice de teren (săpături sistematice, periegheze, săpături de diagnostic) au fost completate cu studii de geologie, petrografie, geomorfologie, cartografie, aerofotografie, electro- şi magnetometrie, arheozoologie, paleoantropologie etc. In urma acestui efort de documentare s-a acumulat o informație, relevantă pentru tematica de cercetare abordată, care de-a lungul anilor şi-a găsit reflectarea în publicarea mai multor rapoarte preliminare, studii parțiale şi a trei volume în cadrul seriei monografice Orgame/Argamum.

Intrucât cadrul legislativ actual nu mai permite Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române continuarea cercetărilor de teren în calitate de organizator al lor, se ia în considerare întreruperea temporară a acestora. In acest timp, membrii proiectului îşi vor concentra activitatea asupra prelucrării informațiilor, datelor şi materialelor dobândite în etapa anterioară, în vederea publicării lor în volume sau studii monografice.



f. Scop: Difuzarea rezultatelor cercetării din etapa precedentă, în scopul integrării lor în studii de sinteză cu caracter istoric sau paleoambiental; crearea unei plaforme de cunoaştere referitoare la sit care să permită, în viitor, atât continuarea cercetării programate a vestigiilor antice, cât şi conservarea şi punerea în valoare a lor, ca sit istoric.

Material şi metode de lucru: spălarea şi marcarea materialelor arheologice rezultate din săpăturile din anii 2000-2003 în sectorul Incintă greacă (cca 1000 pachete);

corelarea înregistrărilor din teren cu materialele arheologice recoltate în sectorul Incintă greacă (anii 1998-2004);

selectarea fragmentelor de lucerne greco-romane, din ansamblul descoperirilor şi predarea lor, spre studiu în vederea publicării, lui Florin Topoleanu;

selectarea fragmentelor de teracote descoperite la Orgame/Argamum şi prezentarea lor spre evaluare, în vederea studierii şi publicării de către Florina Panait-Bîrzescu;

identificarea unor eventuale loturi de descoperiri monetare, provenind din săpături sau descoperiri fortuite la Orgame/Argamum, în colecția numismatică a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, în vederea completării documentației şi realizării studiului de circulație monetară în zonă, conform atribuțiilor stabilite prin Protocolul şantierului;

urmărirea şi impulsionarea realizării/finalizării studiilor privind ceramica romană din sectorul extra-muros (D. Paraschiv, M. Mocanu, S. Honcu) şi descoperirile monetare de la Orgame/Argamum (M. Iacob); eventual, predarea lor spre publicare, în funcție de conținut, formă şi întindere;

continuarea cooperării cu ICEM Tulcea în asigurarea condițiilor de conservare şi punere în valoare a vestigiilor mobile şi imobile de la Orgame/Argamum.



Monica Margineanu-Carstoiu: Continuarea studiului privitor la urbanismul cetaţii Argamum. Pregǎtire pentru tipar a primei pǎrți a studiului, Elemente de arhitecturǎ ale fortificației romane târzii. (colaborator Virgil Apostol).

Virgil Apostol - continuarea colaborării la cercetarea de arhitectură

h. Rezultate scontate: reconstituirea pattern-ului interacțiunii om/mediu pe durata locuirii de la Orgame/Argamum (în cazul de față, observarea răspunsului specific al comunității umane locale la transformarea vizibilă a mediului, inclusiv în cazuri de hazards); determinarea relațiilor Orgamei cu lumea indigenă şi cu cea colonială pontică în epoca preromană; identificarea circuitelor economice şi culturale regionale şi extraregionale la care a fost conectată aşezarea pe durata existenței ei; identificarea unor eventuale producții artizanale locale.

i. Valorificarea rezultatelor: vezi mai sus

j. Colaborări în ţară: dr. Mihaela Iacob (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. Dorel Paraschiv (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. George Nuțu (muzeograf 1A, ICEM-Tulcea), Marian Mocanu (muzeograf 1, ICEM-Tulcea), Stefan Honcu (drd., Universitatea “Al.I. Cuza”, Iaşi).

k. Colaborări în străinătate: -



l. Bugetul solicitat: pentru 2015 – cca 10000 lei (pentru materiale de laborator, birotică, deplasări, servicii).

m. Alte subvenţii de cercetare: granturi, sponsorizări


Proiectul nr. 3

a. Denumire: CETATEA ROMANĂ TROPAEUM TRAIANI

b. Coordonator: prof. dr. Alexandru Barnea (CŞ I asociat)

c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), Adriana Panaite (CŞ III), Virgil Apostol (CS III)

d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba de un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti şi şcoală pentru cercetarea arheologică clasică din România; 2016- etapă

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice

f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lor

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, reorganizarea şi inventarierea sistematică a depozitelor de sit, cercetări de teren şi sondaje, cartare GIS/GSM a descoperirilor, continuarea înregistrărilor geofizice şi geomagnetice

h. Rezultate scontate: vezi i.

i. Valorificarea rezultatelor:



Alexandru Barnea - documentare şi prelucrare de informaţii şi materiale arheologice; va continua publicarea ştiinţifică şi de popularizare a rezultatelor cercetării.

Adriana Panaite – continuarea cercetarilor arheologice

Monica Mărgineanu - Dezvoltarea studiului Fortificaţii romane din Dobrogea prin predarea la tipar a studiului arhitectural al ansamblului fortificaţiei de la Tropaeum Traiani. (colaborator Virgil Apostol).

Virgil Apostol - continuarea colaborării la cercetările de arhitectură; membru colectiv cercetare

j. Colaborări în ţară: Gh. Papuc, G. Talmaţchi, L. Lungu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), M. Severus Ionescu (Craiova), E. Gămureac (Ministerul Culturii şi Cultelor), Dan Ştefan (firma Net 4 you), F. Scurtu, Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”)

k. Colaborări în străinătate: Linda Ellis (Universitatea de Stat din San Francisco)

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare: Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, prin practica studenţilor, eventuale finanţări externe prin cooperări internaţionale.
Proiectul nr. 4

a. Denumire: CETATEA ROMANĂ DINOGETIA

b. Coordonator: Adriana Panaite (CŞ III),

c. Colectivul de cercetare: prof. dr. Alexandru Barnea (CŞ I asociat), Adriana Panaite (CŞ III) (v. lit j)

d. Termen de realizare: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice

f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lor; prezentare monografică a aşezării romane de lângă Garvăn.

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren

h. Rezultate scontate:

Adriana Panaite - redactarea rapoartelor pentru Cronica Cercetărilor Arheologice; editarea

unui volum omagial dedicat profesorului Alexandru Barnea, preconizat să apară în februarie 2016, la Editura Universităţii Bucureşti

i. Valorificarea rezultatelor:

Alexandru Barnea, Adriana Panaite- valorificarea materialului deja acumulat prin publicarea unui volum referitor la situl arheologic; documentare, prelucrare material arheologic.

j. Colaborări în ţară:-

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 5

a. Denumire: VIAŢA SPIRITUALĂ GRECO-ROMANĂ ÎN PENINSULA BALCANICĂ

b. Coordonator: Prof. dr. Alexandru Barnea (CS I asociat)

c. Colectivul de cercetare: dr. Adriana Panaite (CŞ III), dr. Irina Achim (CŞ III), dr. Alexandru Barnea (CS I asociat)

d. Termen de realizare: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu respectiv:

f. Scop: cercetarea mai în amănunt a vieţii spirituale în această zonă de graniţa a imperiului, pentru a avea o imagine mai coerentă şi completă.

g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, în muzee, documentare în biblioteci

h. Rezultate scontate:

I. Achim:

Finalizarea și predarea către editori a studiului cu titlul Mort violente „pro Christi nomine” : considérations sur le dossier des martyrs de la Scythie;

Publicarea contribuției Témoignages des manifestations du culte de reliques en Scythie : un reliquaire en marbre méconnu de Tomis (în colaborare cu L. Cliante / MINAC);

i. Valorificarea rezultatelor: publicarea unei culegeri de studii

j. Colaborări în ţară: Christina Ştirbulescu (MNIR), Ioan-Carol Opriş (UB - FIB), Renata Tatomir (Institutul de Studii Orientale)

k. Colaborări în străinate: cu Academia Bulgară de Ştiinte, a se vedea protocolul comun semnat în martie 2006.

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare: sponsorizări



Proiectul nr. 6

a. Denumire: INSCRIPŢIILE ANTICE DIN DACIA ŞI SCYTHIA MINOR

b. Coordonator: Prof. dr. Constantin C. Petolescu, CŞ I asociat

c. Colectivul de cercetare: Prof. Alexandru Avram (CŞ I), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II), Prof. Constantin C. Petolescu (CS I asociat)

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Corpus Inscriptionum Latinarum, editia I (1875), editia II (1902); Inscriptiones Scythiae Minoris, volumul I (1984), volumul II (1988), volumul III (1999), vol. IV (2015), volumul V (1980); Inscriptiile Daciei Romane, volumul II (1977). A existat un proiect al Academiei Române cu acest titlu, coordonat de D. M. Pippidi şi I. I. Russu, ce cuprindea două serii: IDR şi ISM. Se are în vedere revigorarea acestui proiect, urmând a fi coordonat de Alexandru Avram, Ioan Piso şi Constantin C. Petolescu.

f. Scop: publicarea inscripţiilor descoperite pe teritoriul Olteniei si Dobrogei descoperite după publicarea CIL III şi a volumelor din cele două serii naţionale de inscripţii IDR şi ISM – se are în vedere publicarea ediţia a doua din Inscripţiile Daciei Romane II (C. C. Petolescu), şi un nou volum din seria Inscriptiones Scythiae minoris VII. Supplementum ad ISM I, III, IV, V, addenda et corrigenda (Al. Avram, Fl. Matei-Popescu)

g. Material şi metode de lucru: depozitele institutului şi ale muzeelor din zona respectivă, arhivele IAB şi ale muzeelor din zona respectivă

h. Rezultate scontate: vezi punctul f.

i. Valorificarea rezultatelor: vezi punctul f.



Constantin C. Petolescu – documentare pentru completarea repertoriului epigrafic al Daciei sudice (Oltenia şi Muntenia), în vederea pregătirii ediţiei a doua din Inscripţiile Daciei Romane II; continuǎ colaborarea la Année Épigraphique (Paris).

Florian Matei Popescu – continuarea înregistrării inscripțiilor pentru pregătirea unui nou volum din seria Inscripțiile din Scythia minor, VII, addenda et corrigenda; se va concentra pe zona de interes a volumelor ISM IV și V (zona limes-ului danubian de la Durostorum până la vărsarea Dunării în Marea Neagră).

Alexandru Avram - continuarea înregistrării inscripțiilor pentru pregătirea unui nou volum din seria Inscripțiile din Scythia minor, VII, addenda et corrigenda; se va concentra pe zona de interes a volumelor ISM I (Histria) și III (Callatis) (zona de interese a ISM II, Tomis, constituie obiectului unui proiect separat).

j. Colaborări în ţară: Prof. Emilian Popescu (Academia Română) (v. lit. j-k), Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie Constanţa, Muzeul de Arheologie din Mangalia, Institutul de Cercetari Eco-muzeale Tulcea, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Judeţean Argeş, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta Turnu-Severin

k. Colaborări în străinătate: Académie des Belles Lettres et Inscriptions

l. Bugetul solicitat: 10. 000 RON

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 7

a. Denumire: CIVILIZAŢIA GRECO-ROMANĂ ÎN MOESIA INFERIOR

b. Coordonator: dr. Cristina Alexandrescu (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: dr. Mircea Angelescu (CŞ III), dr. Liana Oţa (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Adriana Panaite (CŞ III), Florian Matei Popescu (CŞ II), C. Alexandrescu (CS III)

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi epigrafice

f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi epigrafice

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren, cercetări în muzee, documentare în bibliotecă

h. Rezultate scontate:

i. Valorificarea rezultatelor:



Irina Achim

Finalizarea și predarea la tipar a contribuției cu titlul Săpături arheologice preventive în aria bisericii paleocreștine de la Capidava. Campania 2015

Finalizarea și predarea în vederea publicării în Cronica Cercetărilor Arheologice din România a raportului de săpătură privind cercetările întreprinse la biserica paleocreștină de la Capidava;

martie 2016 participarea la lucrările sesiunii interne a IAB;

15–17 aprilie 2016 – participare la lucrările conferinței internaționale Adalbert Cserni and his contemporaries. The pioneers of archaeology in Alba Iulia and beyond/ panel Social and academic network of the pioneers of archaeology și Politics, ideology and archaeology, organizată și găzduită de Muzeul Național, Alba Iulia și partenerii săi.

Adriana Panaite


  • Definitivarea studiului: „Drumurile romane din Moesia Inferior – analiza comparativă a informaţiilor din fotografiile aeriene existente în arhiva IAB cu cele din sursele scrise şi arheologice”

  • Pregătirea pentru publicare a lucrării de doctorat Drumuri romane în Moesia Inferior, susținută în 2011.

j. Colaborări în ţară: Muzeul Callatis (Mangalia), Muzeul de arheologie şi istorie naţională Constanţa

k. Colaborări în străinătate: Collège de France (Paris), Muzeul de arheologie din Megara (Grecia)

l. Bugetul solicitat: 10. 000

m. Alte subvenţii de cercetare:


Proiectul nr. 8

a. Denumire: CIVILIZAŢIA ROMANĂ ÎN DACIA

b. Coordonator: dr. Florian Matei-Popescu (CŞ III),

c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ III) (v. lit. j), dr. Constantin C. Petolescu (CŞ I asociat), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II) (v. lit. e)

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice.



Constantin C. Petolescu – responsabil al şantierului Câmpulung-Jidova și Drobeta, participare la săpăturile arheologice

Florian Matei-Popescu – va participa în calitate de membru al colectivului la săpăturile arheologice din cadrul şantierelor Câmpulung-Jidova, Voinești (termele romane) și Drobeta (Amfiteatrul militar roman)

f. Scop: valorificarea ştiinţifică a cercetărilor arheologice; publicaţii.

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren

h. Rezultate scontate: publicaţii; comunicări; expoziţie.

i. Valorificarea rezultatelor:

Constantin C. Petolescu, Florian Matei-Popescu, T. Cioflan, Ion Dumitrescu (v. lit. j) – redactarea raportului preliminar de cercetare pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România pentru șantierele Jidova și Drobeta

Cristina Alexandrescu va continua tema de cercetare „Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană” prin finalizarea documentatiei fragmentelor de la Racari, jud. Dolj provenite din sapaturile lui Gr.Tocilescu si pregatirea unui manuscris continand catalogul si ilustratia acestora precum si comentariul analitic al pieselor.

j. Colaborări în ţară: Muzeul Romanaţiului Caracal; fiz. Gh. Niculescu (LNCPC Ministerul Culturii şi Cultelor); Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României; Muzeul Olteniei Craiova; Muzeul Judeţean Argeş (Teodor Cioflan, Ion Dumitrescu);

k. Bugetul solicitat: -.


Proiectul nr. 9

a. Denumire: ARHITECTURA GRECO-ROMANĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI

b. Coordonator: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I )

c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), I. Bîrzescu (CSIII), Virgil Apostol (CSIII)

d. Termen de realizare: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: A fost un domeniu absent în cercetarea românească, neexistând preocupări de şcoală, instituţionalizate. Până la ora actuală, poate fi caracterizat ca incipient, rezultat al unor preocupări izolate, în general datorate unor cercetători formaţi – sau instruiţi - la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Nu există decât două şantiere arheologice de epocă greco-romană pentru care studiul paţial al unor probleme de arhitectură greacă sau romană s-a concretizat prin studii speciale publicate (Tropaeum Traiani şi Histria) şi un singur monument din Dacia romană abordat din punct de vedere arhitectural (un monument funerar circular de la Alburnus Major). Pe teritoriul Daciei romane un proiect de restaurare al cunoscutului monument medieval, biserica Sf. Niculae din Densuş, a prilejuit realizarea unui studiu arhitectural exhaustiv al materialului litic roman incorporat în zidurile bisericii (M. Mărgineanu Cârstoiu şi colab.), prilej cu care acelaşi colectiv a realizat voluntar inventarierea, catalogarea, studierea şi (în curs) publicarea pieselor de arhitectură incorporate în împrejmuirea monumentală a bisericii din Ostrov; monografia arhitecturii capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, asteaptă încă să apară. Amintim, în trecere, de existenţa câtorva publicaţii (articole) care se referă la probleme de arhitectură romană, dar care sunt expresia diletantismului care bântuie încă în învăţământul de arheologie din România, în privinţa problemelor legate de ars aedificandi antică. Prin urmare, în România, arhitectura antică - care constituie un teritoriu de cercetare fundamental în arheologia clasică internaţională – nu se constituie încă nici pe departe într-un domeniu de studiu consolidat. In curs de cercetare (de către M. Mărgineanu Cârstoiu) sunt probleme de arhitectură din cetăţile Histria (Zona Sacră), Tropaeum Traiani, Argamum, Halmyris.

f. Scop: Analiza pieselor de arhitectură de la Tomis (Constanţa) va fi puntea de acces spre finalizarea (după ce vor fi studiate şi piesele aflate la Muzeul din Mangalia) unui studiu exhaustiv prin care să se documenteze originea, evoluţia, zonele de influenţă şi de iradiere ale stilurilor şi principiilor compoziţionale care particularizează arhitectura cetăţilor greco-romane din zona dobrogeană a Pontului Stâng.

Acesta va oferi cercetării arheologice şi istoriei artei greco-romane un material de reflecţie fundamental referitor la cetăţile din zona pontică, în absenţa căruia arheologia clasică românească va fi privată de unul din instrumentele cele mai importante pentru lărgirea orizontului de cunoaştere a antichităţii. Pentru arheologia clasică, în general, o asemenea absenţa ar continua să perpetueze o pată neagră.



g. Material şi metode de lucru: piesele arhitecturale greceşti şi romane care se află în muzeul din Constanţa; acestea se raportează, din punct de vedere cronologic, la perioada cuprinsă între epoca elenistică şi perioada imperială târzie. Pentru a fi studiate, acestea urmează să fie relevate, catalogate, analizate din punct de vedere stilistic şi compoziţional.

h. Rezultate scontate: Studiul va extinde zona de cunoaştere prin cercetarea problemelor de gen în cetăţile fondate de greci pe coasta Mării Negre, corespunzătoare Dobrogei de astăzi, cu excepţia Histriei, ale cărei fragmente arhitecturale au fost deja publicate (M. Mărgineanu Cârstoiu, Architecture grecque et romaine. Membra disiecta, Histria XII, Bucuresti, 2006).

i. Valorificarea rezultatelor:

Monica Mărgineanu Cârstoiu -

  • Organizare simpozion internaţional „Arhitectură , Restaurare, Arheologie” (ARA 2016); întreţinere web-site www.simpara.ro (al simpozionului Arhitectură, Restaurare, Arheologie”).

Virgil Apostol

  • colaborare la publicarea unui studiu referitor la fortificația de la Tropeaum Traiani – finalizare 2016 (coordonator dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu)

  • dezvoltarea pentru publicare a tezei de doctorat Incintele orașelor romane din Dobrogea – finalizare 2018 – vezi si proiectul tropaeum


j. Colaborări în ţară: dr. Gh. Papuc, dr. Constantin Chera, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa (pentru piesele de arhitectură de la Tomis); Robert Constantin, Muzeul de arheologie, Mangalia (pentru piesele de arhitectură de la Callatis); dr. Viorica Crişan, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca (pentru Cetatea Zânelor, Covasna); dr. Gh. Mănucu-Adameşteanu, Muzeul Municipiului Bucureşti, Bucureşti (pentru „Centrul Istoric”);

k. Colaborări în străinătate: Natalia Toma (masterand arhitectură antică Freie Univ. Berlin)

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiect nr. 10

a. Denumire: Cercetări asupra artelor antice şi iconografiei

b. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ III).

c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ III )

d. Termen de realizare: 2017

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv

f. Scop: valorificarea ştiinţifică a materialelor rezultate din cercetări arheologice, din colecţiile muzeelor şi eventual particulare; crearea unui cadru de discuţii specifice; racordarea la nivelul european a metodologiei, cercetării şi publicării monumentelor şi materialelor arheologice; deschiderea de discuţii de ansamblu, comparative şi interdisciplinare asupra monumentelor şi artefactelor din zona carpato-danubiano-pontică.

g. Material şi metode de lucru: depozite, cercetări de teren, documentare adecvată prin desen şi fotografie, analize de material, eventual crearea de baze de eşantioane reprezentative.

h. Rezultate scontate: studii şi monografii; serie de comunicări periodice; identificarea şi formularea de proiecte de cercetare de profil.

i. Valorificarea rezultatelor:

Cristina Alexandrescu

1. Traducerea si publicarea volumului Muzicanţi şi instrumente muzicale pe monumente funerare romane (secolele I a.Chr. – al IV-lea p.Chr.). Studii de iconografie şi arheologie



muzicală.

  1. Studiul On monuments related to the cult of Iupiter Dolichenus in Dacia and Moesia inferior, in: A. Isac - L. Ruscu (ed.), Volum omagial Dan Isac, Bibliotheca Musei Napocensis, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016.

.j. Colaborări în ţară:

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 11

a. Denumire: Corpus Signorum Imperii Romani România

b. Coordonator general pentru România: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CŞ III

c. Colectivul de cercetare: prof. dr. C.C. Petolescu (vezi şi lit. j şi k)

d. Termen de realizare: permanent

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Serie iniţiată în 1963 de International Association for Classical Archaeology şi publicată din 1964, însumând peste 97 volume, având drept ţel publicarea şi studierea tipologică, funcţională, cronologică a tuturor descoperirilor de monumente din piatră de epocă romană purtătoare de reprezentare de pe teritoriul fostului Imperiu Roman.

f. Scop: realizarea componentei pentru Romania a proiectului internaţional Corpus Signorum Imperii Romani (http://csircolloquium13.arheomedia.ro/ The_Colloquium/Corpus_Signorum_Imperii_Romani).

g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, foto); analize şi studii interdisciplinare asupra materialului litic şi urmelor de policromie; studii comparative asupra iconografiei etc.

h. Rezultate scontate: catalog; studii de sinteză.

i. Valorificarea rezultatelor:

- realizarea mai multor volume referitoare la descoperirile din România, structurate în două serii dedicate provinciilor Dacia respective Moesia inferior, în limba engleză, franceză sau germană cu un rezumat cuprinzător în limba română;

- realizarea unor studii în care să fie publicate piese inedite sau rediscutate piese deja publicate;

- intalniri anuale ale colegilor din Romania care se ocupa de studiul artei romane provinciale.

Cristina-Georgeta Alexandrescu va continua realizarea manuscrisul volumului dedicat monumentelor din Nordul Dobrogei (pentru seria Moesia inferior).

C.C.Petolescu şi Cristina-Georgeta Alexandrescu vor continua realizarea manuscrisul volumului dedicat monumentelor funerare din Dacia inferior (pentru seria Dacia).



j. Colaborări în ţară: muzeele din Tulcea, Mangalia, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Caracal, Timişoara; dr. A. Baltres (Institutul Geologic al României).

k. Colaborări în străinătate: muzeele din Mainz şi Bonn, Academia Austriaca de Stiinte, Centre Camille Jullian Aix-en-Provence.

m. Bugetul solicitat: 10000 RON.

n. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 12

a. Denumire: Sanctuare ioniene dE epocĂ arhaică

b. Coordonator: Iulian Bîrzescu

c. Colectiv de cercetare:-.

d. Termen de realizare: 2017

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Sanctuarele ioniene sunt cunoscute îndeosebi prin cercetările arheologice din metropole. Mai mult, arhitectura sacră din Ionia a avut o mare influență în Grecia, Sicilia, sudul Italiei și îndeosebi în Propontida și Marea Neagră, unde o parte erau sanctuare-filială.

Ca parte a lumii ioniene, sanctuarele pontice nu s-au bucurat de un mare interes în literatura de specialitate. Apariția lor rară în lucrările de sinteză, se explică pe de o parte prin dimensiunile monumentelor, construite în cea mai mare parte din materiale perisabile, și calcare, care se exfoliază ușor, de folosirea rară a marmurei, iar pe de altă parte de publicațiile, care numai în rare cazuri sunt satisfăcătoare.

f. Scop: Plecând de la sanctuarele de la Histria și Milet, proiectul își propune o analiză a modului de funcționare al acestor sanctuare în metropole și apoikiai, prin valorificarea unor descoperiri și contexte arheologice.

g. Material şi metode de lucru: cercetări la Histria, Milet și în alte sanctuare din Ionia și Marea Neagră.

h. Rezultate scontate: - o primă analiză a principalului sanctuar de la Histria în contextul sanctuarelor arhaice din metropolă.



Iulian Bîrzescu – în anul 2016 publicarea unui articol si susținerea unei comunicări.

Valorificarea rezultatelor: publicarea de articole și studii, eventual monografii, ce privesc sanctuarele din Ionia și cetățiile ioniene din Marea Neagră; comunicări.

j. Colaborări în ţară: - dr. A. Baltreș (Institutul de Geologie, București).

k. Colaborări în străinătate: - prof. dr. Volkmar von Graeve (Milet).

Proiectul nr 13.
a. Denumire: Inscriptiones Scythiae Minoris VI. Supplementum ad ISM II.Tomis.

b. Coordonator: Alexandru Avram (CS I)

c. Colectivul de cercetare: Alexandru Avram (CS I)

d. Termen de realizare: 2016.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Volumul publicat de Iorgu Stoian în 1987 (ISM II. Tomis) este total depăşit. Lipsesc multe documente care ar fi trebuit să fie incluse în corpus, comentariile sînt nesatisfăcătoare, iar limba română în care a fost publicată lucrarea restrînge în mod evident cercul de utilizatori. Mai mult decît atît, peste 100 de noi inscripţii au fost descoperite între timp, marea majoritate publicate în diverse reviste, dar şi ca. 20 de monumente inedite.

f. Scop: prezentarea unui volum complet (ca. 640 de numere, inclusiv inscripţiile ceramice, faţă de cele 468 prezente deja în ISM II), cu addenda et corrigenda la ISM II (noi comentarii, corecturi de lectură, noi restituţii, adăugiri bibliografice etc.) şi cu un supplementum de ca. 170 de noi inscripţii + două anexe (1: inscripţii pe sigilii, sec. IV-VII p.C.; 2: inscripţii pe ponduri). Acest volum va constitui o primă etapă în continuarea seriei Inscriptiones Scythiae Minoris. În paralel, colegii Florian Matei Popescu şi Constantin C. Petolescu lucrează (în cadrul unui proiect pilotat de primul din cei doi, tot sub egida institutului) la un volum conceput în acelaşi stil (ISM VII), care va cuprinde numeroase addenda et corrigenda la inscripţiile din restul Dobrogei (Histria, Callatis, limes-ul danubian şi interiorul regiunii). Toţi cei implicaţi lucrează în comun, după un plan stabilit deja în detaliu.

g. Material şi metode de lucru: autopsia monumentelor epigrafice (aflate cu precădere la Bucureşti şi la Constanţa) şi studiu de bibliotecă în vederea comentariilor.

h. Rezultate scontate: corpus-ul va intra definitiv în circuitul ştiinţific internaţional.

i. Valorificarea rezultatelor: publicarea volumului al VI-lea din seria Inscriptiones Scythiae Minoris (în limba franceză) - predare la tipar in 2016

j. Colaborări în ţară: Maria Bărbulescu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa), Livia Buzoianu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa).

k. Colaborări în străinătate: -

l. Bugetul solicitat:



m. Alte subvenţii de cercetare: cheltuieli de deplasare în ţară, cu precădere la Constanţa, în vederea studiului monumentelor epigrafice.

Proiectul nr. 14

a. Denumire: Muntenia de nord în secolele I-III p. Chr.: daci, sarmaţi, romani

b. Coordonator: dr. Valeriu Sîrbu (CŞ I)

c. Colectivul de cercetare: dr. Liana Oţa (CŞ III), Valeriu Sirbu (CSI)

d. Termen de realizare: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În ciuda faptului că s-au scris mai multe monografii (Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, 1984; Vasile Dupoi, Valeriu Sîrbu, Pietroasele-Gruiu Dării. Incinta dacică fortificată (I), 2001; Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Vasile Dupoi, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării (II), 2005; Dragoş Măndescu, Cetăţeni. Staţiunea geto-dacă de pe valea Dâmboviţei Superioare, 2006) şi mai multe articole de sinteză (semnate de Gh. Bichir şi M. Tzony, şi apărute în reviste de prestigiu, precum Dacia N.S. XXI, 1977, Pontica X, 1977 sau Carpica X, 1978), subiectul este departe de a fi epuizat. Toate contribuţiile amintite fie se concentrează asupra evoluţiei unui sit, fie sunt lucrări generale, dar care privesc doar un anumit aspect (doar descoperirile aparţinând „dacilor liberi” din Muntenia sau doar mormintele sarmatice). Ceea ce lipseşte chiar şi astăzi, în mod paradoxal, este o încercare de corelare a evoluţiei tuturor acestor secvenţe privite până acum disparat (aşezări dacice, morminte sarmatice, descoperiri carpice), într-un spaţiu care beneficiază de şansa reunirii tuturor acestor tipuri de descoperiri. Este, de altfel, singurul spaţiu care a mai rămas neanalizat, dintr-un demers început în 2007, pe parcursul căruia au fost publicate monografiile referitoare la estul (Sarmaţii din judeţul Brăila, 2009) şi sudul (Sudul Munteniei în secolele I-III p. Chr. Sarmaţi, daci, romani, 2014) Munteniei.

f. Scop: întocmirea unor cataloage ale obiectelor de origine romană, sarmatică şi dacică pe teritoriul judeţelor Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa. Odată cu acest studiu de sinteză, se va finaliza repertorierea şi analiza vestigiilor din secolele I-III p. Chr. din Muntenia.

g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, fotografiere)

h. Rezultate scontate: studiu de sinteză privind evoluţia zonei de nord a Munteniei pe parcursul secolelor I-III p. Chr.; stabilirea unei cronologii locale a mormintelor sarmatice; studierea importurilor romane din zonă (tip, cronologie); prezentare sintetică a siturilor dacice din sec. I p. Chr.

i. Valorificarea rezultatelor:

Valeriu Sîrbu, Liana Oţa – definitivarea catalogului descoperirilor dacice, sarmatice şi de importuri romane (2016);

Liana Oţa, Valeriu Sîrbu – redactarea studiului Prima etapă de pătrundere a sarmaților în Muntenia (2016);

Liana Oța – redactarea studiului Beyond the Lower Danubian Limes – Sarmatians and Romans (2016).

j. Colaborări în ţară: Muzeul Judeţean Buzău (Sebastian Matei), Muzeul Judeţean Prahova (Marinela Peneş, Bogdan Ciupercă), Muzeul Judeţean Argeş (Dragoş Măndescu).

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat: decontarea cheltuielilor de deplasare la muzeele din judeţele Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 15
a. Denumire: Descoperiri sarmatice şi importuri romane în spaţiul de la est de Carpaţi (secolele I-III p. Chr.)

b. Coordonator: dr. Liana Oţa (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: dr. Valeriu Sîrbu (CŞ I), dr. Alexandra Comşa (CŞ II)

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: O analiză a mormintelor sarmatice din spaţiul est-carpatic datate în general în secolele I-III p. Chr. rămâne încă un deziderat al cercetării. Articolul de sinteză scris de Gh. Bichir, acum mai bine de patru decenii (Dacia N.S. 1977), este unul foarte general şi care analizează laolaltă descoperiri aparent unitare, dar care, la o privire mai atentă, se dovedesc a fi deosebite între ele. Lucrări de sinteză precum Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii din spaţiul est-carpatic (sec. I a. Chr. – începutul sec. II p. Chr.), 2006 (scrisă de V. Bârcă) nu repertoriază decât o parte a mormintelor sarmatice din spaţiul de la est de Carpaţi. Analiza pe spaţii foarte largi are meritul că oferă, într-adevăr, o privire de ansamblu asupra unei multitudini de descoperiri, dar şi dezanvantajul major că lasă nerezolvate o serie de întrebări precise (care este cronologia exactă a mormintelor sarmatice de la est de Carpaţi? pot fi presupuse, ca în cazul Munteniei, mai multe etape de pătrundere a comunităţilor sarmatice? cum se datează importurile romane din mediul sarmatic şi care au fost căile lor de pătrundere? ce semnificaţie au descoperirile sarmatice din aşezările dacice anterioare anului 106 p. Chr.?). Aglomerarea unor astfel de întrebări, la care nu se pot da decât răspunsuri foarte generale, cel puţin deocamdată, determină, în timp, un adevărat blocaj al demersului de cercetare asupra mormintelor sarmatice, iar contribuţiile nu pot depăşi o anume rutină, bazată, în principal, pe reluarea analizei trăsăturilor de ritual funerar, diferenţele faţă de contribuţiile anterioare constând, mai degrabă, în rezultatul numeric, prin adăugarea noilor descoperiri, decât într-o nouă abordare.

f. Scop: studiu de sinteză privind descoperirile sarmatice şi importurile romane din mediul sarmatic de la est de Carpaţi, care să poată oferi posibilitatea unei comparaţii viabile cu descoperirile similare sarmatice şi romane din Muntenia.

g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, fotografiere)

h. Rezultate scontate: studiu de sinteză privind mormintele sarmatice din spaţiul situat la est de Carpaţi; stabilirea unei cronologii a mormintelor sarmatice din spaţiul est-carpatic; studierea importurilor romane din mediul sarmatic (tipuri, cronologie, căi de pătrundere).

i. Valorificarea rezultatelor:

Liana Oţa, Valeriu Sîrbu – realizarea unui catalog al mormintelor şi descoperirilor sarmatice din zona Moldovei (2015-2017);

Liana Oţa, Valeriu Sîrbu – redactarea studiului (2018).

j. Colaborări în ţară: muzeele locale (Bacău, Piatra Neamţ, Vaslui, Focşani, Botoşani), Institutul de Arheologie din Iaşi.

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat: decontarea cheltuielilor de deplasare la muzee din zonă

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 16
a. Denumire: TROESMIS - de la castru de legiune la cetatea romano-bizantină

b. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CȘ III

c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CȘ III; dr. Albert Baltres, CȘI; dr. Adriana Panaite, CȘ III; dr. Alexandru Morintz, CȘ III; dr. Daniel Spânu, CȘ III; doctoranzi.

d. Termen de realizare: 2020.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: In ciuda importanței sitului cercetările arheologice sunt foarte puține. Incepand din 2010, in cadrul lucrarii de plan Siedlungsarchaeologie’ in aria sitului de la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea) (Proiectul 7 din Programul de Cercetare 3) au fost reluate cercetarile la Troesmis. Rezultatele preliminare au fost comunicate si publicate anual si urmeaza să apara un prim volum monografic in 2016. De asemenea, din 2014 exista si un site www.troesmis.arheomedia.ro.

f. Scop: cunoaşterea evoluţiei unuia dintre cele mai importante centre antice de pe limesul dunarean, castru de legiune, municipiu si, ulterior, așezare și fortificație romano-bizantină, sub toate aspectele sale, de la perioada preromana/romană timpurie până la ultimele atestari din punct de vedere arheologic, in prima jumatate a sec. al XIII-lea.

g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren pe suprafete ample, folosind metode interdisciplinare de investigare în vederea reperarii nucleelor de locuire in aria sitului antic; săpături arheologice de control; săpături arheologice în zone determinate prin cercetari geofizice a fi semnificative; analiza şi documentarea materialelor arheologice; etc.

h. Rezultate scontate: Delimitarea corecta a ariei sitului antic si includerea acesteia in aria protejata (limitata acum la nici macar 25%!); reluarea cercetarilor arheologice sistematice la Troesmis in cadrul unui management de sit de lunga durata conceput in cunostinta de cauza si adaptat necesitatilor reale ale sitului.

i. Valorificarea rezultatelor: Serie monografică TROESMIS; articole; conferințe; expoziții.

Cristina-Georgeta Alexandrescu (ed.), volum monografic Troesmis I in care vor fi prezentate cercetarile din perioada 2010-2014.

Cristina-Georgeta Alexandrescu, D. Spanu, A. Panaite - articole in cadrul volumului cu actele colocviului international dedicat sitului de la Troesmis si problematicii sale, organizat la Tulcea in octombrie 2015.

Cristina-Georgeta Alexandrescu, studii si analize asupra materialelor arheologice din cadrul activitatilor de survey din anul 2015.



j. Colaborări în ţară: ICEM Tulcea; MINAC Constanța; Institutul Geologic al României.

k. Colaborări în străinătate: Academia Austriacă de Științe; Universitatile din Stuttgart și Tuebingen (Germania); RGZM Mainz.

l. Bugetul solicitat: 20000 RON pentru publicarea primului volum din seria monografică.

m. Alte subvenţii de cercetare: Pentru perioada 01.10.2015-30.09.2017 prin PNII-RU-TE-2014-4-2063 (Resurse naturale, peisaj si locuire antica in nord-vestul Moesiei - studiu de caz Troesmis).


PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 4


    1. Denumire: SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎN EPOCA POST-ROMANĂ ŞI MEDIEVALĂ

    2. Coordonator: dr. Adrian Ioniță CŞ I

    3. Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute. Racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicării

    4. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografii

    5. Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii, monografii

    6. Durata: permanent

    7. Proiectele de cercetare propuse în acest program:


Proiectul nr. 1



  1. Denumire: RITURI ŞI RITUALURI FUNERARE ÎN TRANSILVANIA ÎN SECOLELE III-XIII

  2. Coordonator: dr. Radu Harhoiu CŞ I

  3. Colectivul de cercetare: dr. Radu Harhoiu (CŞ I), dr. Adrian Ioniţă (CŞ I), Ervin Gáll (CS III)

  4. Termen de realizare: final – 2016 (cercetare şi valorificare sit Sighişoara)

  5. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice

  6. Scop: continuarea cercetărilor arheologice; racordarea la nivel european a metodologiei, problematicii şi publicării.

  7. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor din mil. I d.Hr.

  8. Rezultate scontate: vezi punctul i.

  9. Valorificarea rezultatelor 2016

Prelucrare materiale arheologice/ săpături arheologice

  1. Colaborări în ţară: Gh. Baltag (Sighişoara)

  2. Colaborări în străinătate: Nikolaus Boroffka, Rodica Boroffka (Deutsches Archäologisches Institut, Berlin)

  3. Bugetul solicitat:

  4. Alte subvenţii de cercetare:


Proiectul nr. 2



  1. Denumire: SITUL ARHEOLOGIC DE LA TÂRGŞORU VECHI

  2. Coordonator: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II)

  3. Colectivul de cercetare: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II), Andrei Măgureanu (CŞ III), Dorin Sârbu (asistent cercetare), Daniel Spânu (CS III)

  4. Termen de realizare: 2017

  5. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: rapoarte de săpătură, studii şi o monografie

  6. Scop: continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice de la Târgşoru Vechi; racordarea la nivel european a metodologiei, problematicii şi publicării

  7. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor din mil. I d.Hr.

  8. Rezultate scontate: vezi punctul i.

Obiective 2016:

  • ordonarea și prelucrare digitală a arhivei șantierului (Alexandru Niculescu, Andrei Măgureanu-IAB, Bogdan Ciupercă; ordonarea materialului arheologic de la baza arheologică de la Târgșoru Vechi în noul depozit (Alexandru Niculescu, Andrei Măgureanu Bogdan Ciupercă)

  • D. Spânu, B. Ciuperca - ingrijirea pentru publicare a manuscrisului monographic: “D. Lichiardopol, Muntenia colinară în epocă romană

  1. Valorificarea rezultatelor:

termen 2016: prelucrarea materialelor arheologice din campania 2015, predarea raportului de cercetare arheologică pentru CCA 2015; comunicare științifică în cadrul Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice a IAB.

  1. Colaborări în ţară: Alin Anton (drd. Iab), Muzeul judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

  2. Colaborări în străinătate:

  3. Bugetul solicitat:

  4. Alte subvenţii de cercetare:



Proiectul nr. 3

a. Denumire: CERAMICA DIN SECOLELE VI-VII DE PE TERITORIUL ORAŞULUI BUCUREŞTI



Obiective 2016: Realizarea unui studiu referitor la ceramica din sec. VI-VII p. Chr. din aşezarea de la Ciurel .

b. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), vezi şi lit. j-k.

d. Termen de realizare: 2016.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Pe teritoriul actual al oraşului Bucureşti au fost cercetate o serie de aşezări extrem de importante pentru înţelegerea fenomenelor istorice petrecute la Dunărea de Jos în secolele VI – VII p.Chr.. Din păcate, ceramica, principalul inventar din locuinţele şi gropile cercetate, nu a fost analizată. Până în prezent nu a fost realizat decât un singur studiu, sub forma unei teze de doctorat privind ceramica din Muntenia, dar în această lucrare nu au fost incluse decât fragmentele ceramice publicate în diferitele rapoarte şi articole. Facem menţiunea că acest lot publicat reprezintă un procent infim din materialul ceramic din depozite, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete.

f. Scop: cercetarea unor probleme şi aspecte insuficient cunoscute (tipologie, tehnologie...); racordarea la tipologiile europene

g. Material şi metode de lucru: depozite, documentare,

h. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monografică

i. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătate

j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti

k. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 4

a. Denumire: REPERE ARHEOLOGICE ALE CIVILIZAŢIEI BIZANTINE LA DUNĂREA DE JOS (SITURILE DE LA PĂCUIUL LUI SOARE ŞI NUFĂRU)

b. Coordonator: dr. Oana Damian CŞ I

c. Colectivul de cercetare: dr. Oana Damian (CŞ I), dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), dr. Virgil Apostol (CŞ III), Valentin Dumitraşcu (CŞ III), Gabriel Vasile (CŞ)

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice

f. Scop: continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice de la Păcuiul lui Soare şi Nufăru

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, studii interdisciplinare (arhitectură; paleo-botanică, antropologie fizică)

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.


  • Continuarea temei Fortificaţia bizantină de la Nufăru: completarea datelor arheologice

Obiective 2016:

completarea datelor arheologice şi arhitecturale privind fortificaţia bizantină de la Nufăru pentru curtinele analizate în perioada 2009–2014; definitivarea studiului preliminar privind ansamblul fortificaţiei cercetate până în pezent

- săpături arheologice la Păcuiul lui Soare şi Nufăru (cu finalizarea cercetării necropolei din punctul Trecere bac – zona curtinei nordice şi a instalaţiei portuare bizantine)

- completarea bazei de date a descoperirilor bizantine din cele două situri

- documentare bibliografică

- reorganizarea depozitelor arheologice aferente


i. Valorificarea rezultatelor:

  • Fortificaţia bizantină de la Nufăru, definitivarea studiului preliminar privind ansamblul fortificaţiei cercetate până în pezent

  • Gabriel Vasile - Redactarea capitolului de monografie destinat necropolei cercetate la Păcuiul lui Soare (rezultatele analizei antropologice a resturilor scheletice)

j. Colaborări în ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Institutul de Arhitectură şi Urbanism „I. Mincu”

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:



Proiectul nr. 5.

a. Denumirea: FELDIOARA/MARIENBURG. BISERICA EVANGHELICA (2010-2014)

b. Coordonator: CS I dr. Adrian Ioniţă

c. Colectiv: Adrian Ioniţă (CS I), , dr. Valentin Dumitraşcu (CS III)

d. Termen: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetări arheologice desfăşurate între 1990-1995 (publicate în vol. Feldioara / Marienburg – Contribuţii arheologice la istoria Ţării Bârsei / Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes, (în colaborare cu: D. Căpăţână, N. Boroffka, R. Boroffka, A. Popescu), Bucureşti, Ed. Academiei, 2004), 1998-1999, 2006-2007.

f. Scopul: prelucrarea materialelor arheologice, antropologice şi zooarheologice. depozite, desenare, fişare, restaurare, documentare.

g. Material şi metode de lucru:

Obiective 2016:

A. Ioniţă - Redactare text volum. Continuă documentaţia bibliografică; definitivarea ilustraţiei

h. Rezultate scontate: vezi i.

i. Valorificarea rezultatelor: redactarea unui volum II Feldioara/Marienburg, care să cuprindă cercetările arheologice de la biserica evanghelică, necropola din sec. XII din curtea bisericii, analiza antropologică a tuturor mormintelor (din exteriorul curţii – publicate în vol. I şi cele din interior – inedite).

j. Colaborări în ţară: dr. Cristina Muja (UBB)



Yüklə 419,64 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə