PROIECT DIDACTIC
Literatura română
loan Slavici, Moara cu noroc
Problematica nuvelei
Personajele
TL. Genul epic. Nuvela
prof. Elena Mihailovici şcoala medie de cultură generală
Suceveni
2012
Obiectul: Literatura română
Clasa a 9-a
Tema lecţiei: loan Slavici, Moara cu noroc. Problematica nuvelei. Personajele. TL. Genul epic. Nuvela
Tipul lecţiei: de formare a priceperilor şi deprinderilor Strategia didactică:
• metode şi procedee:conversaţia euristică, expunerea euristică, descoperirea
(inductivă prin investigare),descoperirea prin analogie, descoperirea deductivă; problematizarea; activitatea pe grupe; metoda ştafetei, lectura analitică.
• mijloace didactice: portfolium (materiale pentru activitatea în grup), fişă de
control.
Obiective de referinţă:
-
cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor;
-
întrebuinţarea materialului adecvat temei propuse pentru însuşire.
Obiective operaţionale:
O1— să realizeze lectura analitică a textului;
O2— să identifice liniile subiectului;
O3— să caracterizeze personajele;
O4— să explice semnificaţia deznodământului;
O5— să prezinte viziunea autorului;
O6—să manifeste interes faţă de lecţie;
O7—să-şi exprime părerea şi s-o argumenteze;
O8— să manifeste toleranţă faţă de opiniile colegilor.
Scenariu didactic
► Moment organizatoric
► Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale
Interpretarea textului
Exprimaţi-vă părerea!
◊descoperire prin analogie
•Prin ce se aseamănă nuvela Moara cu noroc cu un western american? •Dezvăluiţi particularităţile unui western.
◊ problematizare
•Care este semnificaţia titlului? Argumentaţi-vă răspunsul! Folosiţi-vă cunoştinţele!
◊ conversaţie euristică
•Dezvăluiţi tema şi ideea nuvelei.
•Comentaţi structura compoziţională a acestei nuvele.
•Care sunt particularităţile conflictului?
•Numiţi momentele subiectului.
◊ metoda ştafetei •Prezentaţi subiectul operei.
Folosiţi-vă cunoştinţele!
◊ activitate pe grupe
◊ lectura analitică
I grupă citeşte fragmentul:
"Peste puţin sosi şi Sămădăul, vestitul Lică Sămădăul, la Moara cu noroc.
Lică, un om ca de treizeci şi şase de ani, înalt, uscăţiv şi supt la faţă, cu mustaţa lungă, cu ochii mici şi verzi şi cu sprâncenele dese şi împreunate la mijloc. Lică era porcar, însă dintre cei ce poartă cămaşă subţire şi albă ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint şi bici de carmajin cu codoriştea de os împodobit cu flori tăiate şi cu ghintuleţe de aur.
El îşi opri calul înaintea cârciumei, aruncă o privire la Ana, apoi alta la bătrâna, care şedeau pe laiţa de lângă masa cea mare din umbra cerdacului, trase cu ochii o raită primprejur, apoi întrebă unde-i cârciumarul.
-Noi suntem, răspunse bătrâna ridicându-se.
-Ştiu - grăi Lică - dar cred că vor fi şi oameni pe aici. Eu întreb de cârciumarul; cu el vreau să vorbesc.
Lică le zise aceste aşa, ca orişicine să poată înţelege că are grabă şi că nu vrea să mai lungească vorba; bătrâna plecă dar fără de întârziere să caute pe Ghiţă, iar Ana rămase privind ca un copil uimit la călăreţul ce stătea ca un stâlp de piatră înaintea ei". Cerinţe:
1.Prezentaţi momentul subiectului în care se încadrează această scenă.
2.Comentaţi portretul Sămădăului.
3.lndicaţi cel puţin 2 trăsături de caracter ale lui Lică.
A ll-a grupă citeşte fragmentul:
"Intrând, el închise uşa în urma sa, o încuie şi aruncă cheia într-un colţ. Ana se cutremură în tot trupul, apoi se îndreptă, se dete un pas înapoi şi grăi înecată:
-Nu vreau să mor, Ghiţă! Nu vreau să mor! urmă ea tare şi se aruncă în genunchi la picioarele lui. Fă ce vrei cu mine, dar nu mă omorî.
Ghiţă îşi dete trupul înapoi, se plecă, îi apucă cu amândouă mâinile capul şi privi dus în faţa ei.
-Nu-ţi fie frică, îi zise el înduioşat; tu ştii că-mi eşti dragă ca lumina ochilor. N-am să te chinuiesc: am să te omor cum mi-aş omorî copilul meu când ar trebui să-l scap de chinurile călăului, ca să-ţi dai sufletul pe nesimţite.
-Dar de ce să mă omori? zise ea agăţându-se de braţele lui. Ce-am păcătuit eu?
-Nu ştiu! răspunse el. Simt numai că mi s-a pus ceva de-a curmezişa în cap şi că nu mai pot trăi, iară pe tine nu pot să te las vie în urma mea. Acu-urmă el peste puţin - acu văd c-am făcut rău şi dacă n-aş vedea din faţa ta că eu te-am aruncat ca un ticălos în braţele lui, pentru ca să-mi astâmpăr setea de răzbunare"
Cerinţe:
1 Prezentaţi momentul subiectului în care se încadrează această scenă. 2.Comentaţi sentimentele pe care le trăieşte Ana.
3.Comentaţi drama prin care trece Ghiţă.
A lll-a grupă citeşte fragmentul:
„Luni pe la prânz focul era stins cu desăvârşire şi zidurile afumate stăteau părăsite, privind cu tristeţă la ziua senină şi înveselitoare.
Din toate celelalte nu se alesese decât praful şi cenuşa: grinzi, acoperământ, duşumele, butoaie din pivniţă, toate erau cenuşă, şi numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniţă, nu se mai vedeau decât oasele albe ieşind pe ici pe colo din cenuşa groasa.
Bătrâna şedea cu copiii pe o piatră de lângă cele cinci cruci şi plângea cu lacrimi alinătoare.
-Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu... Simţeam eu că nu are să iasă bine: dar aşa Ie-a fost data!...
Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe".
1 Prezentaţi momentul subiectului în care se încadrează această scenă. 2.Comentaţr mijloacele artistice utilizate de autor.
3.Dezvăluiţi semnificaţiile acestui fragment.
A IV-a grupă citeşte fragmentul:
„Aici la Moara cu noroc, nu putea să stea nimeni fără voia lui Lică: afară de arândaş şi afară de stăpânire mai era şi dânsul care stăpânea drumurile, şi înzadar te înţelegi cu arândaşul, în zadar te pui bine cu stăpânirea, căci, ca să poţi sta la Moara cu noroc, mai trebuie să te faci şi om al lui Lică.
Iar Ghiţă voia cu tot dinadinsul să rămâie la Moara cu noroc, pentru că-i mergea bine.
„Trei ani, numai trei ani să pot sta aici - îşi zicea el - şi mă pun în picioare, încât pot să lucrez cu zece calfe şi să le dau altora de cârpit". Dar aceşti trei ani atârnau de Lică.
Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i meargă de minune, căci oameni ca Lică sunt darnici. E numai vorba ce va fi cerând Lică pentru ceea ce dă.
Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi voit să n-aibă nevastă şi copii, pentru ca să poată zice: „Prea puţin îmi pasă!" Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau parcă ochii; de dragul acestui câştig ar fi fost gata
să-şi pună pe un an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i plăcea."
Cerinţe:
-
Prezentaţi momentul subiectului în care se încadrează această scenă.
-
Comentaţi motivul narativ al hanului (motiv cunoscut în literatura universală).
-
Comentaţi conflictul psihologic care se desprinde din acest fragment.
Exprimaţi-vă părerea!
◊ problematizare
•Demonstraţi că opera literară Moara cu noroc de loan Slavici este „o nuvelă cu subiect de roman". G. Călinescu
Reţineţi!
◊ descoperire deductivă
Genul epic cuprinde creaţiile în proză şi în versuri care folosesc ca modalitate principală de transmitere a mesajului artistic naraţiunea unor întâmplări.
Nuvela este o specie a genului epic, în proză, de întindere mijlocie, prezentând fapte verosimile şi având o intrigă şi un conflict riguros construite în jurul unor personaje centrale care se reliefează puternic.
Romanul este o specie a genului epic, în proză, cuprinzând o acţiune de o anume amploare şi complexitate, desfăşurată de-a lungul unei perioade de timp variabile; personajele sunt, de obicei, numeroase, intriga este complexă, romanul presupunând şi un anumit grad de adâncime a observaţiei sociale şi a analizei psihologice.
Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!
◊ expunere euristică
Fiu al unui pământ încărcat de istorie, de tradiţii şi de legende, Slavici înfăţişează, în nuvelele sale („Moara cu noroc", „Comoara", „Pădureanca", „Gura satului" ş.a. lumea satului transilvănean de la jumătatea secolului trecut, antrenată în lupta pentru înavuţire.
Contemporan cu lumea „Amintirilor din copilărie" ale lui Creangă, universul rural evocat de Slavici este lipsit de aureola mitică a Humuleştiului, dar înfăţişează monumental un stil de viaţă specific, în care norma morală acţionează cu putere de lege.
Din punct de vedere geografic, acţiunea nuvelelor este plasată într-un spaţiu delimitat de Munţii Zarandului şi Câmpia Bănăţeană; în acest spaţiu trăiesc: ţărani, cârciumari, porcari, sămădăi, preoţi, învăţători etc, oameni dârzi, lacomi, întreprinzători, buni şi răi, aşa cum se întâmplă în viaţă.
Meritul autorului este acela de a fi înfăţişat această lume în momentele cotidiene, dar şi în cele rituale, trasând cu mână sigură psihologia colectivităţii.
Comparat cu Shakespeare, Tolstoi şi Dostoievski, Slavici este primul scriitor care creează un personaj nelinear, complicat mereu sufleteşte, trăind stări conflictuale puternice care evoluează, într-o deschidere în evantai, spre momentul culminant. In nuvelele sale apar iubiri şi duşmănii care mocnesc, mişcări sufleteşti piezişe, complicate, nelinişti (care cresc proporţional cu bogăţia), patimi puternice - totul fiind pus sub semnul de neclintit al destinului.
Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!
◊ descoperire inductivă prin investigare
Fişă de control
|
Profilul personajului
|
Procedee de prezentare
Informaţii prezente Informaţii abscente
|
Cine este personajul?
Nume
portret fizic
portret moral
apartenenţă socială sau
profesională
|
Ghiţă
—
- personaj complex;
- cinstit la început;
- soţ iubitor (o iubeşte
pe Ana);
- tată ideal (îşi iubeşte
copiii);
- ftre slabă şi oscilantă
(este dominat de forţa
malefică a
Sămădăului);
- hotărât în final (vrea
să-l dea pe
mâna justiţiei pe Lică);
- ucigaş în final ( o
ucide pe Ana);
- demonic.
|
|
Ce săvârşeşte
personajul?.
fapte
rol în acţiune
relaţii cu celelalte
personaje
|
- arendează cârciuma,
intră în afaceri
necinstite cu Lică, o
ucide pe Ana.
- personaj principal.
- se asociază cu Lică
Sămădăul, se
îndepărtează de Ana,
de copiii.
|
|
Cum mă raportez la personaj?
Atitudinea mea faţă de acest personaj.
|
► Evaluarea cunoştinţelor. ►Temă pentru acasă
• Caracterizaţi celelalte personaje din nuvelă.
Dostları ilə paylaş: |