Strategia energetică trebuie corelată cu cea industrială



Yüklə 379,32 Kb.
səhifə1/115
tarix05.01.2022
ölçüsü379,32 Kb.
#71704
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   115



Focus

energetic

editia a XX-a

11 iulie 2013



Strategia energetică trebuie corelată cu cea industrială


iulie 12, 2013

Cererea de energie în următorii ani se va stabiliza la un nivel de 45 – 50 TWh pe an, iar România trebuie să se preocupe de posibilitatea de a exporta energie electrică, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul celei de-a XX-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.  Dezbaterea a avut ca temă “Influenţa condiţionalităţilor de mediu asupra sectorului energetic şi asupra competitivităţii economiei româneşti”. Șeful de la Economie a adăugat că viitoarea strategie energetică pe care vrea să o elaboreze Guvernul va ţine cont şi de evoluţia consumului de electricitate. Stabilizarea consumului de electricitate la valorile menţionate ridică întrebarea dacă România va mai avea nevoie de alte reactoare nucleare sau de hidrocentrale de pompaj, precum cea de la Tarniţa-Lăpuşteşti. La rândul său, Ioan Dan Gheorghiu, consilier al premierului Ponta pe probleme energetice, a anunţat că, o primă formă a strategiei energetic ar putea să fie finalizată în luna octombrie, astfel încât, până la sfârşitul anului, să fie aprobată noua strategie.

“Cererea de energie în următorii ani, după părerea mea, se va stabiliza între 45 – 50 TWh şi România trebuie să se preocupe de posibilitatea de a exporta energie electrică. În momentul în care politica industrială decide stimularea industriilor din zona rurală, a industriilor de tehnologie înaltă, atunci ponderea industriilor oţelului şi produselor chimice va scădea. Atunci şi consumul de energie nu va creşte în acelaşi ritm în care va creşte Produsul Intern Brut (n.r. – PIB)”, a spus Vosganian.

Potrivit acestuia, o creştere cu 5% a PIB nu duce la o creştere cu 5% la nivelul consumurilor energetice, ba, chiar, poate să ducă şi la o scădere. “PIB-ul trebuie să crească în România, de pildă, datorită capitalizării bancare. Noi trebuie să ajungem la o capitalizare bancară echivalentă cu PIB-ul, pe care nu o avem. Faptul că nu avem o capitalizare bancară la nivelul PIB-ului face ca noi să nu ne putem alimenta în plan intern, să ne finanţăm deficitele. (…) Asta se vede şi în planul datoriei externe. Datoria externă a României în raport cu PIB-ul este mai mare decât a altor ţări, care au datorie publică mare. Capitalizarea bancară nu are corespondent în energia electrică. Noi trebuie să ajungem la stocarea energiei electrice regenerabile, la formule pe bază de hidrogen sau alte formule care să ducă la stocarea energiilor electrice regenerabile, fără de care vom avea o limită pe care nu o vom putea depăşi. Cred că investiţiile în stocarea energiilor regenerabile sunt poate mai eficiente decât evoluţia pe staţiile de pompare. Trebuie să industrializăm şi să marketizăm zona rurală. Este fundamental pentru România”, a explicat ministrul Economiei.

Demersurile actuale de creare a unei politici industriale comune la nivelul Uniunii Europene ar fi trebuit începute acum zece ani, iar acest lucru ar fi putut împiedica declanşarea crizei economice la nivelul statelor europene, a mai spus Varujan Vosganian.

“Competitivitatea este cea care garantează şi celelalte echilibre şi, de aceea, criza economică dintre 2009 şi 2012 s-a datorat, într-o mare măsură, decalajelor de competitivitate şi nu unei dezordini bugetare pe plan intern sau unei înfierbântări artificiale a economiei”, a spus Vosganian.

Vorbind despre ponderea industriei în PIB în cazul României, ministrul a amintit că aceasta este de circa 28%, spre deosebire de indicele de doar 16% în cazul Uniunii Europene şi de 13% pentru Statele Unite, ceea ce înseamnă că “în continuare moştenirea industrială a României este foarte mare”.

“Dacă reindustrializarea este un proces de jos în sus, care înseamnă reevaluarea resurselor, a priorităţilor, definirea avantajului competitiv şi promovarea lui la nivelul creşterii producţiei industriale şi a atragerii de noi locuri de muncă, politica industrială este un process instituţional. La nivelul Uniunii Europene s-a evoluat inegal, de aceea este nevoie de o politică industrială coerentă în raport cu celelalte politici comune: politica schimbărilor climatice, politica privind liberal schimb, cea privind piaţa internă şi cea fiscal-bugetară”, a explicat ministrul Economiei.

Potrivit acestuia, acum două săptămâni, cu o contribuţie importantă a României, a fost adoptat la nivelul Comisiei Europene, Pactul privind oţelul, căruia, în ţara noastră, îi va urma şi un plan de acţiune privind industria chimică. Pactul privind oţelul se va concretiza în protocoale cu companiile din domeniu.



Creşteri mai mici de preţ

Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) prevede o creştere a preţului final reglementat al gazelor la consumatorii non-casnici de 10-11% în acest an, a declarat, în cadrul conferinţei FOCUS ENERGETIC, Niculae Havrileţ, preşedinte al ANRE.

“La consumatorii non-casnici s-a prevăzut un orizont de timp de 2 ani,  2013 – 2015 pentru liberalizarea preţurilor, în care convergenţa preţului din producţia internă să ajungă la nivelul preţului din import, lucru care ar fi însemnat o creştere de 18% la preţul final. Desigur, creşterea preţurilor la producţia internă este una mai mare decât 18%, dar, având în vedere că în România se practică coşul, adică un mixt între producţia internă şi import, pe preţul final se aşteapta o creştere de 18%. Se aştepta, pentru că am observat că, în momentul în care am liberalizat sectorul gazelor, la 1 februarie, cu 5%, acest procent s-a transmis în preţul final. La 1 aprilie, la o altă etapă de creştere cu 5%, având în vedere că între timp importul a scăzut, a scăzut şi preţul gazului din import în preţul final, s-a regăsit o creştere zero, iar la 1 iulie, din 5% prevăzut în preţul final s-a reflectat creştere de 3%”, a spus Havrileţ.

Potrivit acestuia, din primii 3 paşi în care creşterea trebuia să fie de 15%, în mod real s-a înregistrat doar 8%. “În acest an mai avem o creştere pregătită pentru 1 octombrie, de 3%, dar, dacă evoluţia va fi în acelaşi sens, considerăm că nu va depăşi mai mult de 1-2%. Iată că, în primul an, de la 18% prevăzut în calendare, se va încheia cu 9-10%, maximum 11%. Noi am pus 11% ca o estimare. La consumatorii casnici, pentru că a fost o singură etapă, la 1 iulie, de 8%, deoarece prima etapă se reflectă în preţul final în întregime, 8% s-a reflectat şi în preţul final. În următoarea etapă, de la 1 octombrie, va înregistra un 2%. Presupunem că va fi o creştere de 9% pentru întreg anul”, a mai spus Havrileţ.



România ajunge la export de gaze

Niculae Havrileţ a mai spus că România va exporta, în 2-3 ani, gaze în Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria, odată ce vor fi construite conductele de interconectare. Exportul de gaze este o cerinţă a Comisiei Europene, care a criticat România pentru lipsa reţelelor de interconexiune a reţelelor de gaze cu statele vecine.

România consumă anual 14 miliarde de metri cubi, din care circa 80% din producţia internă. Cei mai mari producători sunt OMV Petrom şi Romgaz. Havrileţ a adăugat că extracţia gazelor din Marea Neagră va face ca România să devină un exportator net de gaze naturale. Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt explorate de companii precum OMV Petrom, ExxonMobile şi Sterling Resources.

Proiectele de conectare a conductelor de gaze ale României cu statele vecine se află în discuţii la nivel politic de mai mulţi ani. Deocamdată, România are o conductă de gaze doar cu Ungaria, a cărei construcţie a fost finalizată în 2010, după aproximativ zece ani de discuţii. Deja s-au exportat gaze, prin conducta Szeged – Arad.



Bula regenerabilă se calmează

Bula energiei verzi din România ajuns la faza de calmare şi, începând cu anul 2014, se estimează că investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametrii de normalitate, a spus, la rândul său, Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE.

“Opinia publică ar trebui să se calmeze vis-a-vis de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaţa de energie. O abordare relative simplă ar putea să fie de genul: “Aşa cum bula imobiliară în România a făcut

atât de multe valuri acum câţiva ani şi s-a calmat, şi iată, piaţa imobiliară a intrat în parametrii normali, cred că şi bula energiei verzi din România ajuns la faza de calmare şi considerăm că, începând cu anul 2014, investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametrii de normalitate”, a spus Calotă.

Potrivit acestuia, elementele din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 care sunt conforme cu legislaţia cadru naţională şi europeană intră în vigoare de la 1 iulie.

“Sunt şi anumite elemente care sunt în discuţia comună a Consiliului Concurenţei, ANRE şi Ministerului Energiei, iniţiatorul Ordonanţei, a căror aplicare stau, încă, sub semnul întrebării, pentru a nu naşte, la nivelul Comisiei, fie suspendarea aplicării în întregime sau chiar declanşarea unei proceduri de investigaţie. Efectul, în factura finală, pe care îl generează amânarea tranzacţionării unui număr de certificate verzi, aşa cum prevede OUG 57/2013, se va resimţi, începând cu 1 iulie, în factura din luna august. Calculele noastre preliminare, pe care în acest moment le finalizăm, sperăm în jurul datei de 20 iulie, în jurul acelei date urmând a fi postate pe site-ul Autorităţii, arată o scădere a certificatelor verzi în factura finală de circa 34%”, a explicat Calotă. Având în vedere că, din valoare unei facturi la electricitate, costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%.



OUG 57/2013 prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi, panâ în 2017 – 2018, doar o parte a certificatelor verzi, restul urmând să le fie transmise eşalonat din 2018. Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.


Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Curierul National



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Puterea



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Curierul National



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

National



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Nine O Clock



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Bursa



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Nine O Clock



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Nine O Clock



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Curentul



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Bursa



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Bursa



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Puterea



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

National



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Adevarul



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Libertatea



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Jurnalul National



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

National



Data aparitiei

12.07.2013

Publicatia

Azi




Yüklə 379,32 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   115




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə