Termenul de administraţie publică combină două cuvinte. Cuvântul



Yüklə 445 b.
tarix20.02.2018
ölçüsü445 b.





Administraţia publică este o activitate străveche, comună pentru toate ţările şi toate nivelurile de guvernare. Dar tradiţiile, structurile şi procesele din cadrul administraţiei publice diferă semnificativ de la o ţară la alta.

  • Administraţia publică este o activitate străveche, comună pentru toate ţările şi toate nivelurile de guvernare. Dar tradiţiile, structurile şi procesele din cadrul administraţiei publice diferă semnificativ de la o ţară la alta.

  • Termenul de administraţie publică combină două cuvinte. Cuvântul administraţie este mai uşor de definit: organizarea şi menţinerea resurselor umane şi fiscale pentru a atinge scopurile unui anumit grup. În calitate de grup poate fi un club social mic sau un producător mare de automobile.

  • Cuvântul public este mai greu de definit. Publică înseamnă ceea ce se referă la oameni, la o comunitate sau la o societate. Şcolile publice, parcurile, instituţiile medicale publice ţin de domeniul public.



Este deosebit de important de înţeles relaţiile dintre guvernare, politică, politică publică şi administraţia publică.

  • Este deosebit de important de înţeles relaţiile dintre guvernare, politică, politică publică şi administraţia publică.

  • Guvernarea este mecanismul utilizat de comunitatea umană pentru a-şi proteja membrii de pericolele interne şi externe şi pentru a instaura politicile care vor crea cele mai favorabile condiţii pentru viaţa membrilor săi.

  • Guvernul este mecanismul formal creat şi utilizat pentru ghidarea societăţii.

  • Guvernarea democratică este influenţată şi controlată de participanţii sistemului politic prin intermediul procesului politic.



Politicile publice sunt rezultatul guvernării. Factorii sociali şi economici sunt importanţi în elaborarea politicilor publice.

  • Politicile publice sunt rezultatul guvernării. Factorii sociali şi economici sunt importanţi în elaborarea politicilor publice.

  • De exemplu, sistemul naţional de politici al Statelor Unite este compus din:





În procesul de studiere a administraţiei publice este necesar de înţeles termenul de birocraţie publică, care este un semn caracteristic societăţii moderne. Organizaţiile publice, mari sau mai mici, sunt necesare pentru a presta anumite tipuri de servicii sau pentru a implementa regulamentele publice în scopul promovării bunăstării cetăţenilor.

  • În procesul de studiere a administraţiei publice este necesar de înţeles termenul de birocraţie publică, care este un semn caracteristic societăţii moderne. Organizaţiile publice, mari sau mai mici, sunt necesare pentru a presta anumite tipuri de servicii sau pentru a implementa regulamentele publice în scopul promovării bunăstării cetăţenilor.

  • În prezent, termenul de birocraţie are o conotaţie negativă. Iată de ce unii autori preferă termenii organizaţii publice sau agenţii administrative. Astfel, ei încearcă să evite sensul depreciativ atestat frecvent în limbajul curent sau în mass-media, atunci când termenul “birocraţie” este utilizat cu referire la activitatea guvernamentală sau cea de afaceri.



Termenul “birocratic” este deseori utilizat ca sinonim al cuvântului “ineficient”. Sociologul german Max Weber consideră administraţia atît de eficientă, încât puterea sa este covârşitoare”. Criticii contemporani acuză instiutuţiile de stat pentru toate relele din lume. Partidele acuză birocraţia pentru creşterea inflaţiei, impozitele mari, etc.

  • Termenul “birocratic” este deseori utilizat ca sinonim al cuvântului “ineficient”. Sociologul german Max Weber consideră administraţia atît de eficientă, încât puterea sa este covârşitoare”. Criticii contemporani acuză instiutuţiile de stat pentru toate relele din lume. Partidele acuză birocraţia pentru creşterea inflaţiei, impozitele mari, etc.

  • În acest sens, administraţia de stat poate fi utilizată ca un instrument de dominaţie economică. Ea este implicată în gestionarea programelor de ocrotire a sănătăţii şi asistenţă socială. Administraţia de stat este responsabilă pentru necazurile din era pre-birocratică.



Provocarea actuală pentru societăţile democratice este de a obţine şi de a menţine controlul asupra sistemelor de administrare ca ele să funcţioneze în beneficiul bunăstării comune şi nu al intereselor particulare.

  • Provocarea actuală pentru societăţile democratice este de a obţine şi de a menţine controlul asupra sistemelor de administrare ca ele să funcţioneze în beneficiul bunăstării comune şi nu al intereselor particulare.



Termenul administraţie provine din limba latină “administer” traducându-se prin: agent, ajutor, servitor sau într-un alt sens instrument.

  • Termenul administraţie provine din limba latină “administer” traducându-se prin: agent, ajutor, servitor sau într-un alt sens instrument.

  • Verbul “administro” înseamnă a da o mână de ajutor, a conduce sau a dirija.

  • Dicţionarul limbii române reţine pentru verbul “a administra” explicaţia: a conduce, a cârmui, iar pentru “administraţie”- totalitatea autorităţilor, administrative existente într-un stat, secţii sau servicii care se ocupă de probleme administrative ale unei instituţii sau agent economic.



Managementul administraţiei publice este ştiinţa care studiază modul cum funcţionează organele administraţiei publice, cum răspund ele cerinţelor sociale, cum folosesc ele raţional mijloacele materiale şi financiare care li se încredinţează, cum deservesc oamenii într-o perioadă scurtă de timp și cu cheltuieli minime.

  • Managementul administraţiei publice este ştiinţa care studiază modul cum funcţionează organele administraţiei publice, cum răspund ele cerinţelor sociale, cum folosesc ele raţional mijloacele materiale şi financiare care li se încredinţează, cum deservesc oamenii într-o perioadă scurtă de timp și cu cheltuieli minime.



Administraţia nu este un fenomen nou. Ea a existat în forme relativ simple, cu mii de ani în urmă în Egipt, Roma. Dar tendinţa de birocratizare s-a accentuat considerabil la începutul secolului trecut.

  • Administraţia nu este un fenomen nou. Ea a existat în forme relativ simple, cu mii de ani în urmă în Egipt, Roma. Dar tendinţa de birocratizare s-a accentuat considerabil la începutul secolului trecut.

  • În societate contemporană, administraţia a devenit o instituţie dominantă. Dacă nu înţelegem această formă de organizare, nu putem înţelege viaţa socială modernă.

  • Administraţia este un instrument de ordinul întâi al puterii.

  • Principalele caracteristici ale unei structuri administrative sunt următoarele:





Activităţile sistemice necesare pentru funcţionarea organizaţiei sunt distribuite ca responsabilităţi oficiale. Diviziunea clară a muncii permite angajarea exclusivă a experţilor specializaţi pentru fiecare funcţie şi atribuirea responsabilităţii fiecăruia dintre ei pentru executarea eficientă a îndatoririlor de serviciu.

  • Activităţile sistemice necesare pentru funcţionarea organizaţiei sunt distribuite ca responsabilităţi oficiale. Diviziunea clară a muncii permite angajarea exclusivă a experţilor specializaţi pentru fiecare funcţie şi atribuirea responsabilităţii fiecăruia dintre ei pentru executarea eficientă a îndatoririlor de serviciu.



Instituţiile sunt organizate după principiul ierarhic. Fiecare entitate se află sub controlul şi supravegherea unei entităţi ierarhic superioare. Fiecare funcţionar al acestei ierarhii administrative este responsabil pentru deciziile şi acţiunile proprii şi ale subordonaţilor săi în faţa conducătorului său direct.

  • Instituţiile sunt organizate după principiul ierarhic. Fiecare entitate se află sub controlul şi supravegherea unei entităţi ierarhic superioare. Fiecare funcţionar al acestei ierarhii administrative este responsabil pentru deciziile şi acţiunile proprii şi ale subordonaţilor săi în faţa conducătorului său direct.



Activitatea este guvernată de un sistem riguros de reguli abstracte. Acest sistem de standarte a fost elaborat pentru a asigura uniformitatea îndeplinirii fiecărei sarcini, indiferent de numărul de persoane implicate şi coordonarea diferitelor sarcini. Responsabilităţile fiecărui membru al organizaţiei şi relaţiile dintre aceştia sunt definite prin reguli şi regulamente.

  • Activitatea este guvernată de un sistem riguros de reguli abstracte. Acest sistem de standarte a fost elaborat pentru a asigura uniformitatea îndeplinirii fiecărei sarcini, indiferent de numărul de persoane implicate şi coordonarea diferitelor sarcini. Responsabilităţile fiecărui membru al organizaţiei şi relaţiile dintre aceştia sunt definite prin reguli şi regulamente.



Funcţionarul ideal îsi îndeplineşte responsabilităţile. Funcţionarul public trebuie să aibă un spirit de impersonalitate. “Sine ira ac studio” ceea ce înseamnă fără ură şi fără afecţiune. Pentru ca activitatea funcţionarilor să fie supusă standardelor raţionale fără implicarea consideraţiilor personale, funcţionarii organizaţiei trebuie să adopte o atitudine imparţială. Dacă un funcţionar are sentimente puternice faţă de subordonaţi sau clienţi, îi va fi greu să nu se lase influenţat de ele în deciziile legate de serviciu.

  • Funcţionarul ideal îsi îndeplineşte responsabilităţile. Funcţionarul public trebuie să aibă un spirit de impersonalitate. “Sine ira ac studio” ceea ce înseamnă fără ură şi fără afecţiune. Pentru ca activitatea funcţionarilor să fie supusă standardelor raţionale fără implicarea consideraţiilor personale, funcţionarii organizaţiei trebuie să adopte o atitudine imparţială. Dacă un funcţionar are sentimente puternice faţă de subordonaţi sau clienţi, îi va fi greu să nu se lase influenţat de ele în deciziile legate de serviciu.



Angajarea într-o organizaţie administrativă se bazează pe calificări şi este protejată împotriva concedierii arbitrare. Ea permite a face carieră. Există un sistem de promovare în baza stagiului de muncă şi a performanţei. Aceste politici de personal, care sunt aplicate nu numai în organizaţiile de stat dar şi în multe companii private, stimulează loialitatea şi spiritul corporativ al membrilor săi. De asemenea, poate condiţiona apariţia în rândul funcţionarilor a tendinţei de a se considera a clasă separată şi superioară comparativ cu restul societăţii. Această tendinţă a fost deosebit de pronunţată în Europa, SUA, dar şi în Republica Moldova.

  • Angajarea într-o organizaţie administrativă se bazează pe calificări şi este protejată împotriva concedierii arbitrare. Ea permite a face carieră. Există un sistem de promovare în baza stagiului de muncă şi a performanţei. Aceste politici de personal, care sunt aplicate nu numai în organizaţiile de stat dar şi în multe companii private, stimulează loialitatea şi spiritul corporativ al membrilor săi. De asemenea, poate condiţiona apariţia în rândul funcţionarilor a tendinţei de a se considera a clasă separată şi superioară comparativ cu restul societăţii. Această tendinţă a fost deosebit de pronunţată în Europa, SUA, dar şi în Republica Moldova.



Analiza structurilor administrative a pus accentul pe funcţiile lor pozitive. Însă unii specialişti în domeniu determină de asemenea unele consecinţe negative ale admninistraţiei, printre care sunt:

  • Analiza structurilor administrative a pus accentul pe funcţiile lor pozitive. Însă unii specialişti în domeniu determină de asemenea unele consecinţe negative ale admninistraţiei, printre care sunt:





Organizaţiile administrative tind să monopolizeze informaţia, ceea ce nu permite persoanelor din exterior să afle motivele în baza cărora sunt luate deciziile. Fiecare sistem administrativ vrea să mărească superioaritatea specialiştilor informaţi, păstrându-şi cunoştinţele şi intenţiile în secret. Concepţia de “secret de serviciu” este invenţia concretă a administraţiei.

  • Organizaţiile administrative tind să monopolizeze informaţia, ceea ce nu permite persoanelor din exterior să afle motivele în baza cărora sunt luate deciziile. Fiecare sistem administrativ vrea să mărească superioaritatea specialiştilor informaţi, păstrându-şi cunoştinţele şi intenţiile în secret. Concepţia de “secret de serviciu” este invenţia concretă a administraţiei.



Odată stabilită, administraţia este una din acele structuri sociale care sunt cel mai dificil de distrus. Desigur că orice funcţionar poate fi înlocuit, în cazul în care doreşte să plece. Administraţia nu poate fi uşor distrusă nu din simplul motiv că oamenii nu sunt dispuşi să se schimbe, dar în special pentru că se tem.

  • Odată stabilită, administraţia este una din acele structuri sociale care sunt cel mai dificil de distrus. Desigur că orice funcţionar poate fi înlocuit, în cazul în care doreşte să plece. Administraţia nu poate fi uşor distrusă nu din simplul motiv că oamenii nu sunt dispuşi să se schimbe, dar în special pentru că se tem.



Pe de o parte, procesul de birocratizare tinde să însoţească democraţia în masă. Aceasta rezultă din principiul de egalitatea în faţa legii. Pe de altă parte, sistemele administrative tind să nu fie întotdeauna receptive la opinia publică.

  • Pe de o parte, procesul de birocratizare tinde să însoţească democraţia în masă. Aceasta rezultă din principiul de egalitatea în faţa legii. Pe de altă parte, sistemele administrative tind să nu fie întotdeauna receptive la opinia publică.



Prin urmare, analiza administraţiei efectuată generează anumite concluzii. Datorită eficienţii pe care le conferă administrării pe scară largă, birocraţia îndeplineşte multe funcţii pozitive. Dar tendinţele de monopolizare a informaţiei, de a acţiona în mod autocrat prezintă efecte negative.

  • Prin urmare, analiza administraţiei efectuată generează anumite concluzii. Datorită eficienţii pe care le conferă administrării pe scară largă, birocraţia îndeplineşte multe funcţii pozitive. Dar tendinţele de monopolizare a informaţiei, de a acţiona în mod autocrat prezintă efecte negative.

  • Atât efectele pozitive, cât şi negative ale birocraţiei pot fi percepute ca rezultate ale aplicării principiilor organizatorice destinate controlului.



Deşi există un grad de generalitate la care managementul este management fie în sectorul public, fie în cel privat, funcţiile care poartă acelaşi calificativ au diferite semnificaţii în cadrul privat şi public. Funcţiile managementului public sunt:

  • Deşi există un grad de generalitate la care managementul este management fie în sectorul public, fie în cel privat, funcţiile care poartă acelaşi calificativ au diferite semnificaţii în cadrul privat şi public. Funcţiile managementului public sunt:







  • Deci prin managementul administraţiei publice înţelegem acea activitate care constă în principal în organizarea şi executarea prevederilor Constituţiei, ale tuturor actelor normative şi ale celorlalte acte emise de autorităţile administraţiei publice.



Managementul administraţiei publice nu poate fi raţional, eficient organizat şi să funcţioneze normal fără principii formulate pe baze ştiinţifice, principii care urmează a fi aplicate. În consecinţă, specialiştii în domeniul administraţiei publice au în cercat să formuleze principii, care ar asigura activitatea normală a managerilor publici.

  • Managementul administraţiei publice nu poate fi raţional, eficient organizat şi să funcţioneze normal fără principii formulate pe baze ştiinţifice, principii care urmează a fi aplicate. În consecinţă, specialiştii în domeniul administraţiei publice au în cercat să formuleze principii, care ar asigura activitatea normală a managerilor publici.

  • În literatura de specialitate, sunt individualizate principiile generale ale administrației publice, care stau la baza întregii activități administrative a statului și principii speciale care se aplică numai în anumite domenii de activitate.









Uniunea Europeană este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) și din Comunitatea Economica Europeana  (CEE), formată din șase state în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în abilitățile sale. Tratatul de la Maastrischt  a înființat Uniunea Europeană sub prezenta denumire în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona , care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

  • Uniunea Europeană este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) și din Comunitatea Economica Europeana  (CEE), formată din șase state în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în abilitățile sale. Tratatul de la Maastrischt  a înființat Uniunea Europeană sub prezenta denumire în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona , care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.



Criteriile spun că pentru ca un stat să adere la UE trebuie să aibă o democrație stabilă care respectă drepturile omului și domnia legii, o economie de piață funcțională capabilă să facă competiție în cadrul UE și acceptarea obligațiilor de membru, inclusiv legislația UE. Evaluarea îndeplinirii criteriilor este responsabilitatea Consiliului European.

  • Criteriile spun că pentru ca un stat să adere la UE trebuie să aibă o democrație stabilă care respectă drepturile omului și domnia legii, o economie de piață funcțională capabilă să facă competiție în cadrul UE și acceptarea obligațiilor de membru, inclusiv legislația UE. Evaluarea îndeplinirii criteriilor este responsabilitatea Consiliului European.



UE funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre.

  • UE funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre.

  • Cele mai importante instituții ale UE sunt:

  • - Parlamentul European,

  • - Consiliul Uniunii Europene,

  • - Comisia Europeana,

  • - Consiliul European,

  • - Banca Centrala Europeana,

  • - Curtea Suprema de Justitie a UE,

  • - Curtea Europeana de Conturi .

  • Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de cetatenii europeni.



Parlamentul European:

  • Parlamentul European:

  • Indeplinește puterea legislativă alături de Consiliu

  • Împarte puterile bugetare cu Consiliul și are ultimul cuvânt asupra aprobării sau respingerii bugetului.

  • Exercită supravegherea democratică asupra tuturor instituțiilor UE, inclusiv asupra Comisiei Europene, numind membrii Comisiei.

  • Își are sediul și sala plenară în Strasbourg, Secretariatul General în Luxembourg, se întrunește în principal în Bruxelles.



  • Comisia Europeana este puterea executivă a Uniunii care:

  • Prezintă Parlamentului și Consilului propuneri de legislație comunitară.

  • Pune în aplicare politicile UE și administrează bugetul

  • Asigură conformitatea cu legislația UE a legislației naționale

  • Negociază tratatele internaționale.



Consiliul European ia decizii fundamentale:

  • Consiliul European ia decizii fundamentale:

  • Stabilește liniile și obiectivele generale

  • Încheie tratate internaționale

  • Oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării.

  • Consiliul Uniunii Europene:

  • Indeplinește puterea legislativă alături de Parlament

  • Împarte puterile bugetare cu Parlamentul European

  • Coordonează politicile generale economice, sociale și stabilește orientarea politicii externe și de securitate comună

  • Încheie acorduri internaționale



Curtea Suprema de Justitie :

  • Curtea Suprema de Justitie :

  • Asigură interpretarea unitară a legislației europene

  • Este abilitată să soluționeze litigiile dintre statele membre UE, instituțiile UE, întreprinzători și persoane fizice.

  • Curtea Europeana de Conturi :

  • Examinează legalitatea și utilizarea corectă a veniturilor și a cheltuielilor instituțiilor UE.

  • Banca Centrala Europeana:

  • Împreună cu băncile centrale naționale, Sistemul European European al Băncilor al Băncilor stabileste politica monetară a UE.

  • Asigură stabilitatea prețurilor în zona euro prin controlul ofertei de bani



Uniunea Europeană a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre. În cadrul Spatiului Schengen (care include state membre UE și state non-UE) controalele vamale au fost desființate. Politicile UE sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului, au fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor interne și se păstrează politici comune în domeniul comerțului, agriculturii, etc.

  • Uniunea Europeană a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre. În cadrul Spatiului Schengen (care include state membre UE și state non-UE) controalele vamale au fost desființate. Politicile UE sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului, au fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor interne și se păstrează politici comune în domeniul comerțului, agriculturii, etc.






Yüklə 445 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə