Viaţa biruitoare Zac Poonen

Viaţa biruitoare

- Zac Poonen

Dreptatea lui Dumnezeu

-----------------------

* Cauza datorită căreia mulţi creştini nu ating dreptatea lui Dumnezeu este faptul că ei se mulţumesc cu dreptatea lor exterioară (cea a Legii).

* Dreptatea Legii poate deosebi binele de rău (pomul cunoştinţei binelui şi răului) dar aduce moartea. Dreptatea lui Dumnezeu, însă, ascultă de îndemnurile Duhului Sfânt (pomul vieţii).

* Isus a murit pentru mult mai mult decât doar să ne ierte păcatele.

* A-L slăvi pe Dumnezeu înseamnă să terminăm lucrarea pe care El ne-a dat-o s-o facem pe pământ (Ioan 17:4).

* Dreptatea lui Dumnezeu:

- Se regăseşte în autobiografia căii personale a lui Isus: „M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis” (Ioan 6:38).

- Dintre toate lucrurile permise pe care le-am putea face, ea alege lucrurile folositoare (1 Corinteni 6:12).

- Ne determină să nu ne placem niciodată nouă înşine (Romani 15:3).

- Îi lasă pe alţii să înţeleagă că suntem dispuşi să fim deranjaţi oricând, chiar şi atunci când nu ne convine (de exemplu Isus a petrecut timp cu Nicodim în mijlocul nopţii – Ioan 3:2).

- Înseamnă că nu putem face orice dorim, oricând dorim. Cu alte cuvinte, timpul nostru nu este întotdeauna „prielnic” (Ioan 7:6).

- Nu aştepta niciodată nimic de la cineva şi să nu ai nicio nemulţumire interioară împotriva cuiva. Isus nu S-a aşteptat ca cineva să-I ofere nici măcar un loc unde să doarmă peste noapte (Ioan 7:53-8:2).

- Ne poate face să părăsim un loc de trezire vizibilă, când, omeneşte vorbind, n-ar avea niciun sens (Luca 4:40-44; 1 Corinteni 2:14-15).

- Ne conduce de la condiţia de copii imaturi ai lui Dumnezeu (Romani 8:16) la devenirea de fii maturi (şi fiice) ale lui Dumnezeu – unii care, nu doar sunt născuţi din Duhul, dar care sunt totodată călăuziţi de Duhul (Romani 8:14).

- Este dispusă să fie „întreruptă” de Dumnezeu când suntem ocupaţi făcând altceva.

- Ne determină să curăţim continuu straturile de egoism din noi înşine – la fel cum am curăţi straturile unei cepe.

- Înseamnă să ai aceeaşi atitudine pe care o avea Isus în fiecare circumstanţă şi faţă de fiecare persoană (Filipeni 2:5) – una fără egoism şi fără mândrie (versetul 3).

- Ne determină ca, întotdeauna, să ne punem pe noi înşine primii când vine vorba de judecată (1 Petru 4:17).

Intrarea în odihna lui Dumnezeu

--------------------------------

* Majoritatea creştinilor ar citi cu mai mare atenţie testamentul scris de un tată milionar decât citesc Biblia – pentru că ei iubesc mai mult banii decât pe Dumnezeu!

* Când cârtim sau avem necredinţă în inimă, atunci înseamnă că noi credem într-un diavol „uriaş” şi într-un Isus „lăcustă” (Numeri 13:33). A intra în odihna lui Dumnezeu înseamnă să cucerim toţi uriaşii din carnea noastră. Pentru aceasta trebuie să-L vedeţi pe Isus ca Atotputernic şi pe diavol drept o „lăcustă”.

* O evanghelie care se opreşte la „Hristos ne poate ierta păcatele” nu este chiar o „veste bună” – pentru că ea ne lasă înrobiţi păcatelor noastre.

* Apostolii spuneau tot timpul că ei sunt martori ai învierii lui Hristos – nu ai răstignirii Lui! Trebuie să proclamăm puterea învierii lui Hristos de fiecare dată când vorbim despre cruce.

* Frica de moarte este mai mare decât orice frică a omului. Isus a făcut posibil ca noi să fim liberi de orice frică atunci când El a îndepărtat frica de moarte (Evrei 2:14-15).

* Putem fi complet eliberaţi de toată frica deoarece, „cum este El (Isus), aşa suntem şi noi în lumea aceasta” (1 Ioan 4:17-18).

* Dumnezeu nu ne poate face sfinţi dacă nu ne dă libertatea să-L ascultăm sau să nu-L ascultăm. El nu l-a făcut pe om să fie un robot.

* Îngerul care a venit la Corneliu nu i-a putut predica acetsuia evanghelia pentru că el însuşi (îngerul) nu o experimentase (Faptele Apostolilor 10). Pentru aceasta Dumnezeu a avut nevoie de Petru. Dumnezeu nu ne permite să predicăm despre ceva ce noi nu am experimentat.

* Diavolul nu i-a putut ispiti pe Adam şi Eva în timpul primei zile (ziua de Sabat când ei umblau cu Dumnezeu). Dacă umblăm în prezenţa lui Dumnezeu, ispita îşi pierde puterea. „Lângă inima lui Dumnezeu este un loc de odihnă netulburată – un loc unde păcatul nu poate hărţui.”

Iubindu-L pe Hristos şi Biserica Lui

------------------------------------

* Dragostea lui Hristos:

- Se vede în Ghetsimani când El a spus Tatălui că, de dragul nostru, este dispus să întrerupă părtăşia Sa veşnică cu Tatăl timp de trei ore pe Cruce. Acesta a fost paharul de care i-a fost groază să-L bea.

- Se vede la Cruce, unde El a experimentat Iadul (= fiind părăsit de Dumnezeu timp de trei ore) de dragul nostru.

- Se vede în dăruirea Sa faţă de Biserică (Efeseni 5:25).

- Se vede în faptul că El niciodată nu i-ar fi oferit Tatălui Său ceva care nu L-ar fi costat nimic (2 Samuel 24:24).

* Crucea nu va însemna prea mult pentru noi dacă nu vedem grozăvia păcatelor noastre.

* Banii vor însemna pentru noi mai mult decât Dumnezeu dacă considerăm că ni s-a iertat puţin.

* Neplăcerile cu care ne confruntăm în slujirea DOMNULUI vor deveni nesemnificative când le comparăm cu „neplăcerea” pe care Hristos a suferit-o pe Cruce pentru noi.

* Isus îi caută pe aceia care Îl vor iubi pe El şi Trupul Lui cu o dragoste de acest fel.

Traducerea în limba română: Maria Magdalena