1.4.2. GOSPODĂRIREA COMPLEXĂ A APELOR Apa, componentă de bază şi de neînlocuit a activităţii sociale şi economice, a devenit în ultimii ani pe plan mondial obiectul unor preocupări tot mai largi şi insistente, fiind necesară elaborarea şi promovarea unei politici a apelor.
Dezvoltarea industrială şi a aşezărilor urbane, intensificări ale producţiilor agricole, impun nemijlocit creşteri ale cerinţelor de apă şi în acelaşi timp măresc pericolul de poluare a resurselor de apă prin deversările debitelor provenite din activităţi industriale, complexe şi ferme zootehnice, aglomerări urbane, impunându-se permanent gospodărirea complexă a resurselor de apă.
Resursele de apă ale judeţului sunt constituite din ape de suprafaţă, lacuri de acumulare artificiale, precum şi din ape subterane freatice şi de adâncime.
Reţeaua hidrografică măsoară o lungime de 2.200 km, reprezentând 3% din reţeaua ţării, iar volumul scurs într-un an mediu este de 7.051 mil. mc/an, respectiv un debit mediu multianual de 224 mc/s, ceea ce revine la 14.103 mc/locuitor faţă de 1.700 mc/locuitor în România.
Apele subterane sunt cantonate în mari rezervoare naturale, constituind în prezent principala sursă de alimentare pentru populaţie.
Resursele de apă subterană ale judeţului sunt din: conul aluvionar al Mureşului, care are un debit de 11,0 mc/s, conul aluvionar al Crişului Alb cu 3,3 mc/s, alte acvifere care furnizează 0,25 mc/s, totalizând 14,85 mc/s. La ora actuală din acest potenţial se exploatează cca. 27%, din care mai mare parte, 90%, din conul Mureşului.
Pe această hidrostructură funcţionează captarea de apă a municipiului Arad şi localităţilor limitrofe, frontul de captare având 105 puţuri cu adâncimi de la 120 m.
Din totalul suprafeţei de 765.400 ha aparţinând judeţului Arad, 216.917 ha sunt potenţial inundabile, din care 117.711 ha sunt apărate prin lucrări de îndiguire (561,5 km), regularizări (460,8 km) şi acumulări (124,82 mil mc), din care 33,0 mil mc acumularea permanentă Tauţ.