1. cadrul de referinţĂ cadrul natural

STRUCTURA ECONOMIEI JUDEŢULUI
Dacă analizăm structura economiei judeţului Arad pe baza datelor din bilanţurile contabile depuse în 2004 (Anexa 1.2.1.B) rezultă că pe primul loc ca pondere se află industria cu o pondere de 42,13 % în cifra de afaceri realizată de judeţul Arad şi de 15,27 % în ceea ce priveşte numărul firmelor. Se observă că, spre deosebire de 1998, ponderea activităţilor comerciale (inclusiv aprovizionarea tehnico-materială), a scăzut de la 46,8 % la 38,09 % din cifra de afaceri trecând astfel pe locul doi. Din punct de vedere al numărului de firme, comerţul se menţine pe primul loc cu un număr de 4474 de firme, adică 39,51 % din numărul total de firme.
Pe al treilea loc în cifra de afaceri a judeţului se află construcţiile, cu o pondere de 5,54 % în volumul cifrei de afaceri şi de 5,94 % în numărul societăţilor.
Agricultura şi silvicultura contribuie doar cu 3,07% la cifra de afaceri a judeţului şi doar 6,02% din societăţile comerciale au obiect de activitate în acest domeniu. Această pondere scăzută se explică prin faptul că agricultura nu se realizează prin societăţi comerciale, ci prin sistemul producătorilor individuali sau asociaţiilor familiale, care nu depun bilanţ contabil, deci nu pot fi evidenţiate din datele analizate.
Transporturile contribuie cu 5,29% la cifra de afaceri a judeţului, în timp ce numărul de unităţi cu activitate din domeniu este ceva mai mare, de 6,88%.
Prestările de servicii contribuie cu 0,3 % la cifra de afaceri a judeţului, în timp ce numărul de unităţi cu activitate în domeniu este de 2,3 %. Tabelul din Anexa 1.2.1.B cuprinde şi sectoarele proiectare, informatică, asigurări, bănci şi gospodărirea imobilelor.
Chiar dacă în ultimii ani acest sector a cunoscut o dezvoltare puternică, el se situează încă sub limita posibilităţilor şi tendinţelor existente pe plan internaţional. Comparativ cu anul 1998, numărul de firme care activează în aceste domenii a crescut de 11 ori, de la 70 la 777, ponderea lor în numărul total de firme crescând de la 1 % la 6,86 %. Cifra de afaceri a acestor firme a crescut de 37,7 ori, de la 58,52 miliarde lei la 2209,53 miliarde lei, ponderea crescând de la 0,6% la 2,49% din total. O creştere semnificativă a fost înregistrată pe piaţa bancară şi a asigurărilor.
De remarcat este faptul că există 252 de societăţi cu activitate în domeniul ocrotirii sănătăţii - reprezentând 2,23 % din numărul firmelor, dar cu un aport de doar de 0,19 % la cifra de afaceri realizată.
Dacă analizăm situaţia profitabilităţii activităţii societăţilor cu bilanţ pe 2004, constatăm că participarea cea mai mare la profitul total realizat o are industria, în proporţie de 34,1%, urmată de comerţ cu 25,15%, activităţi bancare şi asigurări cu 9,97%, prestări servicii cu 7,85%, construcţii cu 5,82% şi transporturi cu 5,51% pondere în totalul profitului declarat pe 2004. De remarcat este trecerea pe primul loc a activităţilor industriale, precum şi creşterea ponderii activităţilor bancare şi de asigurare şi a prestărilor de servicii.
În ce priveşte pierderile înregistrate, industria se află tot pe primul loc, cu o pondere de 48,39% din pierderile totale, urmată de comerţ cu 14,65%, agricultură cu 11,76% şi transporturi cu 10,27%.
Analizând economia judeţului pe 2004 oglindită în bilanţurile depuse de agenţii economici şi comparând-o cu datele de la nivelul anului 1998, se poate constata o creştere semnificativă a procentului de depăşire a profiturilor brute faţă de pierderile înregistrate. Astfel, nivelul profiturilor realizate depăşeşte cu 62 %, faţă de 23 % în 1998, nivelul pierderilor înregistrate. Nivelul datoriilor înregistrate la sfârşitul anului 2004 este de 9,2 ori mai mare decât profitul şi atinge un nivel de 58 % din cifra totală de afaceri. Chiar dacă aceste valori sunt mai mari decât cele din 1998, situaţia nu este mai proastă deoarece în aceste sume sunt cuprinse şi creditele bancare, băncile diversificându-şi foarte mult paleta de servicii şi nivelul dobânzilor scăzând semnificativ în această perioadă, lucru care a încurajat firmele să apeleze la acestea.
Un fenomen nedorit se regăseşte în domeniul agriculturii, activităţilor imobiliare, activităţilor financiare şi asigurărilor, în domeniul cercetării şi activităţilor sportive, unde datoria depăşeşte cifra de afaceri realizată.
Cifra de afaceri medie pe societate comercială cu bilanţ contabil depus pe 2004 este de 7,8 miliarde lei pe societate, cu mari variaţii pe domenii de activitate. Cea mai mare cifră de afaceri medie pe firmă s-a realizat în industrie, în valoare de 21,5 miliarde de lei, respectiv de 2,7 ori mai mare decât media pe judeţ; urmează construcţiile şi comerţul cu o medie de 7,3 respectiv 7,5 miliarde de lei. Sub medie se situează transporturile cu o medie de 6,0 miliarde lei pe societate şi agricultura cu 3,8 miliarde lei pe societate. Mult sub medie se află ocrotirea sănătăţii, cu doar 668 milioane de lei cifră de afaceri medie pe firmă - de 11,7 ori mai mică decât media pe judeţ şi turismul cu serviciile cu doar 1,3 miliarde de lei cifră de afaceri medie pe societate.
Profitul brut mediu realizat pe o societate în 2004 a fost de 491 milioane de lei iar pierderea medie de 185 milioane lei. Mediile pe ramuri nu sunt relevante în medie, existând diferenţieri foarte mari de la o societate la alta.
În ce priveşte ponderea populaţiei salariate pe ramuri ale economiei, circa 55,2% din salariaţi au lucrat, în 2004, în industrie, 17,7% în comerţ, 6,2% în construcţii, 5,5% în transporturi, 1,2% în servicii.
Dacă analizăm structura economiei judeţului din prisma societăţilor comerciale înmatriculate pe domenii de activitate (Anexa 1.2.1/D), rezultă că majoritatea firmelor înmatriculate şi-au propus să realizeze cel puţin patru tipuri de activităţi, sau chiar toate cele cinci menţionate în material. Din Grafic rezultă că ponderea cea mai mare o are sectorul serviciilor 29,9%, urmat de comerţ cu 28,3%, producţie 20,3%, import export 13,2% şi construcţii 8,3%. Aceste date nu sunt concludente deoarece, pentru a evita o nouă birocraţie, majoritatea firmelor la înfiinţare îşi trec în obiectul de activitate toate tipurile de activităţi pe care le-ar putea vreodată realiza. Considerăm că datele rezultate din bilanţurile contabile sunt mai atendibile din acest punct de vedere.
STRUCTURA INVESTIŢIILOR STRĂINE ÎN JUDEŢUL ARAD
În ceea ce priveşte structura societăţilor comerciale după originea capitalului social, după cum rezultă din Anexa 1.2.1/C, în judeţul Arad, la sfârşitul anului 2004, 10,6 % din numărul societăţilor comerciale înmatriculate aveau capital străin, 8,1 % aveau capital mixt şi 81,3% capital românesc.

În ce priveşte numărul societăţilor cu capital parţial sau total străin care au depus bilanţ pe 2004, acestea reprezintă 6,8% din numărul total al societăţilor care au depus bilanţ, numărul lor fiind de 768.

Structura firmelor cu capital străin pe domenii de activitate este prezentat în tabelul 1.2.A.