1. cadrul de referinţĂ cadrul natural

1.2 ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
CADRUL GENERAL
Întreruperea unor capacităţi de producţie a condus la reducerea numărului de salariaţi, industria devenind astfel principala ramură generatoare de şomaj în judeţul Arad în anii imediat următori revoluţiei. Scăderi mari ale numărului mediu de salariaţi s-au înregistrat în industria de construcţii metalice, în industria de maşini şi echipamente, în cea a prelucrării lemnului, textilă şi a confecţiilor, în industria chimică şi în general în toate ramurile industriei. De asemenea, descentralizarea economiei a creat o profundă criză managerială.
Apariţia sectorului privat a asigurat absorbţia şomerilor, astfel că în ultimii ani şomajul a scăzut constant numărul acestora. Industria a cunoscut numeroase transformări, reuşindu-se privatizarea cu succes a mai multor societăţi, au apărut, cu preponderenţă în sectoarele industriei uşoare, societăţi private care lucrează în sistem lohn şi s-a reuşit atragerea de investitori străini şi crearea unor zone industriale în care activează societăţi din domeniul construcţiilor de maşini, a accesoriilor pentru industria auto, a prelucrărilor metalice.
Agricultura, un alt sector economic de bază a judeţului a cunoscut schimbarea prin reforma proprietăţii, care a dus la distrugerea vechilor structuri atât în sectorul culturii plantelor cât şi în zootehnie, silvicultură. Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de mijloace financiare necesare cultivării acestora. Formele asociative noi nu au apărut, iar decapitalizarea societăţilor agricole rămase a dus la o situaţie dificilă. Pe de altă parte modificările din industria prelucrătoare şi intrarea în CEFTA au afectat deosebit de negativ piaţa produselor agricole, care au rămas fără o cerere constantă şi solvabilă. Pe de altă parte preţurile carburanţilor, a seminţelor, utilajelor şi altor produse industriale necesare producţiei agricole au cunoscut creşteri foarte mari, insostenibile de micul proprietar de pământ.
Comerţul în schimb a cunoscut un avânt puternic în perioada de după 1989, în special datorită poziţiei geografice favorabile a judeţului. Avântul iniţial a fost însă temperat de scăderea puterii de cumpărare a pieţei interne. În prima etapă au apărut foarte multe firme mici, tendinţa fiind apariţia firmelor mari de retail cu o concentrare mare de oferte.
Transporturile şi construcţiile sunt sectoare care au cunoscut o dezvoltare permanentă în judeţul Arad, în timp ce sectorul serviciilor s-a îmbogăţit cu domenii noi, inexistente anterior în domeniul informaticii, telecomunicaţiilor, domeniul financiar-bancar şi de asigurări, de îngrijire personală, de organizare de evenimente, de consultanţă, etc.
În domeniul învăţământului au fost înfiinţate două universităţi care îşi diversifică oferta an de an şi care sunt orientate spre formarea tinerilor în sectoarele de activitate care pot absorbi forţa de muncă. Formarea profesională a adulţilor se adresează pe de o parte şomerilor iar pe de altă parte angajaţilor unor firme, care doresc să stimuleze anumite aptitudini ale salariaţilor. Un rol deosebit de important în acest domeniu îl au cursurile adresate dezvoltării aptitudinilor antreprenoriale ale conducătorilor IMM-urilor în special şi cel din domeniul de marketing – management.
În domeniul ocrotirii sănătăţii problemele lipsei de resurse a împiedicat ridicarea acestui sector la nivelul unei asistenţe sanitare moderne. A apărut un număr mare de cabinete medicale şi stomatologice private, care însă se confruntă cu problema finanţării dotării cu tehnologie modernă.
Sectorul sanitar se confruntă în continuare cu probleme generate de lipsa de resurse şi management defectuos, elemente care conduc la prestarea unor servicii medicale care nu se ridică la standarde moderne. În acest sector domeniul cel mai puternic privatizat şi cu o dinamică mare este stomatologia. De asemenea au fost reglementate prin lege prestarea de servicii medicale către populaţie prin medicina de familie şi către instituţii prin medicina muncii. S-au făcut investiţii importante şi în acest domeniu, astfel a fost inaugurat un centru de diagnostic cu aparatură modernă, o policlinică cu mai multe specialităţi medicale, chiar un spital privat la Chişineu Criş.
Schimbările pe plan economico-social au fost dublate de profunde schimbări pe plan administrativ, prin procesul de transformare rolul de conducere nemijlocită a economiei a dispărut. Astfel, au apărut o serie de conflicte sociale noi, care cereau soluţii administraţiei locale, administraţie care nu se mai putea implica în rezolvarea lor din lipsa dreptului de conducere directă a economiei.