3. Civilizaţia greco-romană în zona danubiano-pontică Spaţiul carpato-danubian în epoca post-romană şi medievală

PROIECTUL NR. 6

a. Denumire: Nomazii timpurii în estul Europei şi bazinul Dunării inferioare

b. Coordonator: Dorin Sârbu

c. Colectivul de cercetare: Dorin Sârbu

d. Termen de realizare: 2017

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Perspectiva de interpretare care domină până în prezent studiile referitoare la nomazii timpurii (cimmerieni, sciţi şi sarmaţi) din Europa Centrală şi Răsăriteană este una tradiţională. Culturile sau grupele arheologice au fost definite plecând de la informaţii din sursele scrise. Menţionarea în sursele antice târzii a unor nume de populaţii (cimmerieni, sciţi sau sarmaţi) a constituit o justificare suficientă pentru postularea existenţei unor grupe etnice imaginate ca unităţi culturale omogene, monolit, funcţionând pe baza unor norme culturale acceptate. Respectiv şi culturile sau grupele arheologice atribuite cimmerienilor, sciţilor şi sarmaţilor sunt văzute ca reflectări materiale ale aceloraşi norme culturale. Recurenţa pe arii geografice largi a unor elemente de cultură materială este cel mai adesea văzută ca exprimând arheologic migraţia unor grupe etnice (purtătoare de culturi arheologice) din patria lor de origine spre alte zone. Fără a pune la îndoială realitatea deplasărilor de populaţii în vechime, rămâne totuşi de actualitate reevaluarea perspectivelor cultural-istorică şi etnicizantă normativiste, încă dominante în arheologia nomazilor timpurii. Acest lucru este necesar din două motive mai importante: 1. criza accentuată în care se află în prezent noţiunea de „cultură arheologică”; 2. reevaluarea în antropologia culturală de dată mai recentă a unor concepte tradiţionale precum „cultură”, „grup etnic”, „identitate socială” sau „etnică” etc.

f. Scop: Analiză critică a interpretărilor tradiţionale din arheologia nomazilor timpurii prin prisma tendinţelor recente din arheologie şi antropologia culturală. Definirea mai clară, pe baze strict arheologice a unor fenomene ţinând de cultura materială. Confruntarea în ultimă instanţă a informaţiei arheologice cu imaginile care pot fi construite pe baza surselor literare.

g. Material şi metode de lucru:

Material de lucru: informaţie inedită din arhive de arheologie; inventare arheologice nepublicate din muzee şi alte depozite arheologice; descoperiri arheologice publicate în reviste şi cărţi de specialitate.

Metode de lucru: constituirea unei baze de date cu informaţia arheologică publicată; identificarea şi prelucrarea ştiinţifică a informaţiei şi inventarelor arheologice inedite; analiza informaţiei publicate şi inedite prin studii tipologice, comparative şi de distribuţie teritorială; analize combinatorii şi prin programe statistice; studii de caz.

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.

i. Valorificarea rezultatelor:

Obiective 2017: - un articol de sinteză privind tema proiectului la una din revistele Institutului de Arheologie - Bucureşti;- o comunicare la sesiunea ştiinţifică a Institutului de Arheologie - Bucureşti;- o comunicare la sesiunea ştiinţifică a Institutului Patrimoniului Cultural - Chişinău;

- finalizarea tezei de doctorat.

j. Colaborări în ţară: ---

k. Colaborări în străinătate: Institutul Patrimoniului Cultural (Chişinău).

l. Bugetul solicitat: ---

m. Alte subvenţii de cercetare: ---

PROIECTUL NR. 7

a. Denumire: Analiza colecţiei Pongráczy-1904 (secolele III-XII)

b. Coordonator: Ervin Gáll (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Ervin Gáll,

d. Termen de realizare: 2019

e. Prelucrarea colecţiei György Pongráczy (Timişoara). Colecţia întruneşte un lot de piese cumpărată de către un ofiţer al armatei Imperiului Austro-Ungar de pe teritoriul Serbiei la începutul secolului XX (sunt menţionate 4 oraşe din Serbia estică din secolul XIX). Numărul pieselor, peste 500, se datează între secolele III-XII.

f. Scop: Scopul cercetării este publicarea întregului lot de piese (în jur de 500).

g. Material şi metode de lucru:

h. Rezultate scontate: o monografie care să includă toate piesele care compun colecţia.

i. Valorificarea rezultatelor:

j. Colaborări în ţară: Daniela Tănase (Muzeul Banatului din Timişoara)

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 8

a. Denumire: Cimitirul din secolele VI-VII p.chr. de la Sărata Monteoru. Publicarea monografică.

b. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), vezi şi lit. j-k.

d. Termen de realizare: 2018.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Până în prezent au fost publicate doar câteva rapoarte de săpătură incomplete, care reprezintă sub 10% din descoperirile arheologice, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete. La Sărata Monteoru a fost cercetată, încă din anii ’40, cea mai mare necropolă din secolele VI-VII p.Chr. din spaţiul nord-dunărean, ea suscitând interesul tuturor arheologilor români sau străini care se ocupă de epoca Marilor Migraţii.

f. Scop: publicarea necropolei de la Sărata Monteoru, studierea fenomenelor funerare din epocă

g. Material şi metode de lucru: lucrul în depozite, laboratoare şi biblioteci în ţară şi străinătate

h. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monografică

i. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătate

Obiectiv 2017: Andrei Măgureanu – continuă documentarea în vederea realizării unui studiu publicabil

j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Muzeul de Istorie Judeţean Buzău

k. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare:


PROIECTUL NR. 9


a. Denumire: Evoluţia habitatului în microregiunea Someşului Mic din secolul IV până în secolul XI

b. Coordonator: Ervin Gáll

c. Colectivul de cercetare: Erwin Gáll

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există studii în care sunt publicate descoperirile din această perioadă, şi rezultate ale analizei antropologice şi arheozoologice (în acest sens de exemplu analizele lui Antónia Marcsik, Szilárd Gál, Matyas Vremir, Annamaria Diana: Acta MN 2002‒2003, MCA 2010; MCA 2013). O analiză globală a evoluţiei habitatului din regiunea Someşului Mic între secolele IV‒XI lipseşte însă total din analizele arheologice.

f. Scop: pe lângă analiza teoretică se are în vedere publicarea necropolelor de la Cluj-Napoca-strada Banatului, respectiv Jucu-Nokia Tetarom, dar şi publicarea materialului inedit a necropolei de la Someşeni.

g. Material şi metode de lucru: prelucrare de material, analiză teoretică, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor

h. Rezultate scontate: lărgirea cunoştinţelor noastre privind evoluţia habitatului epocii medieval timpurii în regiunea Someşului Mic

i. Valorificarea rezultatelor:

Obiectiv 2017 - Articol monografic sau monografie: Erwin Gáll, David Petruţ, Norbert Kapcsos, Mihály Huba Hőgyes, Alpár Dobos, The Little Someş Valley in the 4^th‒12^th Centuries. Contributions to the evolution of the habitats in the early Medieval Age

j. Colaborări în ţară: Ioan Stanciu (IAIA ‒ Cluj-Napoca), József Gábor Nagy (arheolog independent ‒ Cluj-Napoca), Nándor Laczkó (student, UBB).

k. Colaborări în străinătate: pe măsura posibilităţilor materiale vor fi realizate analize de ¹⁴C în laboratorul Institutului de Fizică Atomică de la Debreţin (Ungaria)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare: -


PROIECTUL NR. 10
a. Denumire: Civilizaţia turcică şi turco-musulmană în zona danubiano-pontică

b. Coordonator: CS I Dr. Adrian Ioniţă

c. Colectivul de cercetare: CS I Dr. Eugen Nicolae, drd. Adriana Gaşpar

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

În istoriografia din România problema populaţiilor turcice în lumina cercetărilor arheologice este insuficient studiată. Vestigiile nomazilor turanici au atras atenţia de mai multă vreme, dar problema a rămas în dezbatere, departe de a avea o imagine cantitativă şi calitativă clară. Deşi cercetările în situri din vremea Hoardei de Aur au început acum circa 60 de ani, informaţiile arheologice publicate sunt relativ puţine şi viu discutate. În ceea ce priveşte cercetarea perioadei otomane la Timişoara, problema se pune doar de câţiva ani, când cu ocazia lucrărilor de reabilitare au avut loc săpături preventive pe o arie destul de extinsă în centrul municipiului. Aceste săpături au scos la iveală elemente de arhitectură ale oraşului otoman şi cantităţi impresionante de materiale.

f. Scop: Obţinerea a cât mai multe date de natură arheologică privind prezenţa populaţiilor de origine turcică în spaţiul menţionat, pentru a aprecia la justa valoare contribuţia şi modul cum au influenţat aceştia formarea şi evoluţia ulterioară a ţărilor române. Influenţa acestor populaţii – pecenegi, uzi, cumani, tătari, turci otomani – asupra civilizaţiei şi culturii materiale în zona danubiano-pontică.

g. Material şi metode de lucru: Prelucrarea datelor şi a artefactelor provenite din cele câteva sute de morminte atribuite turanicilor târzii, a diverselor descoperiri din epoca Hoardei de Aur din siturile din Rep. Moldova, precum şi a unei mari părţi din materialele de epocă otomană scoase la iveală cu ocazia săpăturilor din ultimii ani de la Timişoara.

h. Rezultate scontate: contribuţii arheologice privind populaţiile turanice din sec. X-XIII, arta epocii Hoardei de Aur şi Timişoara în epoca otomană: comunicări, studii, note, o monografie, o teză de doctorat.

i. Valorificarea rezultatelor:

Adrian Ioniţă: - Obiceiuri funerare la populaţiile turanice din spaţiul cuprins între Carpaţi, Dunăre şi Nistru în sec. X-XIII – monografie. Termen final 2018.

Obiective 2017

Adrian Ioniţă: completarea informaţiei; definitivarea planşelor cuprinzând complexele; analiza ritualurilor funerare; o comunicare la o conferinţă ştiinţifică; un articol/studiu într-una din revistele Institutului de Arheologie.

Eugen Nicolae: prelucrare de materiale din epoca Hoardei de Aur descoperite în Republica Moldova; o comunicare la sesiunea anuală a institutului.

Adriana Gaşpar: participare la săpăturile arheologice de la Timişoara; prelucrare de material arheologic; redactare şi susţinerea tezei de doctorat privind Timişoara în epoca otomană în lumina descoperirilor arheologice.

j. Colaborări în ţară:

k. Colaborări în străinătate: Dr. Ana Boldureanu – M.N.I.M., Chişinău; Dr. Lilia Dergaciova, Dr. Svetlana Reabţeva, Dr. Ion Ursu – Institutul Patrimoniului Cultural al A.S.M, Chişinău (Rep. Moldova).

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare: