A. Introducere B. Sumar C. Informaþii
Yüklə 183,5 Kb.
|
|
Curs fundamental de spiritualitate misionarã franciscanã Introducere ºi sumar Lecþia 0 Cuprins ntroducere ºi sumar Din izvoare Cum invitã Sf.Francisc la o urmare personalã a lui Cristos A. Introducere B. Sumar C. Informaþii 1. Apariþia ºi scopul cursului 1.1. Impulsul iniþial 1.2. Conceptul 1.3. Spiritualitatea ºi teologia cursului 1.4. Revizuirea cursului în Assisi’94
2.1. Structura materialului cursului 2.2. Materiale auxiliare 2.3. Orientãri metodologice 2.4. Posibilitãþi de a lucra cu CCFMC 2.5. Auxiliare pedagogice ºi programe simplificate 3. Colaboratori 3.1. Membrii actualei echipe internaþionale de conducere 3.2. Comitetul executiv 3.3. Autorii 3.4.Echipa interculturalã 3.5.Redacþia 3.6. Coordonatorii continentali ºi naþionali
1. Statutele 2. Organigrama CCFMC
1. Sfânta scripturã 3. Lista abrevierilor 4. Cele mai importante surse franciscane moderne 5. Cele mai importante documente ale Conciliului Vatican II 6. Cele mai importante documente ale Bisericii Listã de imagini F. Tabel cronologic Din izvoare um invitã Sf. Francisc la o urmare personalã a lui Cristos Trecuserã doi ani de când Francisc din Assisi primise rãnile lui Isus ºi douãzeci de la convertirea sa. Atunci trebui sã îndure multe boli ceea ce pentru el însemna o mare pacoste ºi multe suferinþe.Precum o piatrã menitã a sluji la zidirea Ierusalimului ceresc,fu ºlefuit cu lovituri. Ajuns acolo, se întinse-greu bolnav însã plin de bucurie- cu desãvârºire gol pe pãmântul gol. Voia sã arate, dupã pilda înþelepciunii veºnice,cã nu avea nimic în comun cu lumea. Pe când zãcea astfel,despuiat de sãrãcãciosul sãu veºmânt, îºi ridicã dupã obiceiul sãu ochii spre cer,plin de aºteptare a slãvitei Împãrãþii a Cerurilor. În acelaºi timp îºi acoperea cu mâna rana din coastã, ca nimeni sã n-o vadã. Apoi le spuse fraþilor:“Mi-am fãcut partea mea, cât despre a voastrã sã v-o înveþe Cristos“ (dupã LM XIV,3 ºi 2 C 214). Introducere A. ã redescoperim spiritualitatea franciscanã Din necesitatea de a redescoperi dimensiunea misionarã a spiritualitãþii franciscane ºi de a o aprofunda a apãrut în 1982 ideea unui curs fundamental care sã ofere o introducere în carisma misionarã a lui Francisc de Assisi, aºa cum este ea trãitã în diverse comunitãþi franciscane ºi în diverse culturi. Acest curs poartã titlul de „Curs fundamental de spiritualitate misionarã franciscanã“. El este cunoscut în întreaga lume sub abrevierea versiunii engleze: CCFMC-„Comprehensive Course on the Franciscan Mission Charism“. Pentru acest curs este important nu atât a-i învãþa pe alþii cât a învãþa de la alþii. De aceea, el încearcã sã promoveze dialogul intercultural ºi sã fie receptiv la impulsurile provenite din familiile franciscane trãitoare în alte continente ori culturi. Mii de fraþi ºi surori din întreaga lume au lucrat deja cu entuziasm ºi cu succes pe baza acestui curs. Fireºte cã în tot acest proces s-au observat ºi unele limitãri culturale sau lipsuri. De aceea, o reelaborare aprofundatã a cursului a devenit indispensabilã. La aceasta se adaugã faptul cã în decursul anilor s-au descoperit ºi alte accente tematice ºi prin aceasta ºi provocãrile pentru spiritualitatea noastrã s-au schimbat. Reelaborarea pe care o menþionam s-a desfãºurat într-un proces de dialog. Timp de doi ani fraþi ºi surori din toate continentele au fost confruntaþi cu diverse accente tematice. Ceea ce s-a constatat a fost baza unei reuniuni de douã sãptãmâni care a avut loc la Assisi în 1994. Atunci, o echipã redacþionalã formatã din persoane provenite din spaþiul de limbã germanã a fost însãrcinatã sã preia noile impulsuri ºi propunerile de modificãri într-o ediþie revizuitã a Cursului. Rezultatul este lucrarea de faþã. Sumar B. ntroducere, informaþii ºi auxiliare de orientare Aceastã lecþie introductivã a fost gânditã ca o mânã de ajutor pentru fraþii ºi surorile care doresc sã lucreze cu acest curs. Ea conþine informaþii generale despre istoria apariþiei, conceptul ºi scopurile ca ºi despre intenþiile de ordin teologic ºi spiritual ale cursului. Dupã o trecere în revistã a celor 25 de prezentele lecþii ale cursului vom indica diferite mijloace auxiliare , menite sã uºureze lucrul cu prezentele broºuri. Vom da ºi orientãri metodice ºi vom arãta posibilitãþi de a dialoga asupra fiecãrei teme ºi de a lucra cu grupuri extrem de diferite pe baza acestor teme. CCFMC este o lucrare la care au colaborat multe persoane din lumea întreagã, care încã mai participã la el. Într-un capitol separat se va gãsi lista autorilor ºi a tuturor acelora care rãspund de coordonarea, planificarea, prelucrarea ºi redactarea lui. O operaþiune internaþionalã, aºa cum este CCFMC-ul, solicitã fireºte ºi un instrument de organizare adecvat. Acesta este prezentat pe scurt în organigramã ºi explicat în statute. Prezenta introducere doreºte sã ofere informaþiile de bazã: o trecere în revistã a celor mai importante surse franciscane, documentelor Bisericii,ale Papei ºi ale Ordinului, precum ºi un indice al abrevierilor utilizate. La ordonarea istoricã a prezentei programe serveºte o trecere în revistã a celor mai importante evenimente din viaþa Sf.Francisc ºi a Sf.Clara, precum ºi a evenimentelor celor mai de seamã din istoria Bisericii ºi a lumii. Informaþie C. pariþia 1. ºi scopul cursului Impulsul iniþial 1.1. Existã astãzi o mare nevoie de aprofundare a franciscanismului. Fraþi ºi surori din familia franciscanã, precum ºi persoane interesate din întreaga lume ºi din cele mai diferite stãri de viaþã, cautã o spiritualitate în care sã se simtã acasã. Ei doresc o înrãdãcinare în sursele franciscane ºi o perspectivã responsabilã pentru problemele timpului nostru. Apelul pentru un instrument de formare franciscanã a apãrut la bazã. Fraþi ºi surori din America Latinã, apoi ºi din Africa ºi Asia au cãutat impulsuri ºi ajutor pentru viaþa lor franciscanã. În acelaºi timp, Consiliul ªtiinþific Consultativ al Centralei Misionare Franciscane (MZF) din Bonn se preocupa de probleme asemãnãtoare. Membrii Consiliului aveau sentimentul cã în formarea franciscanã de bazã se punea prea puþin accent pe aspectele misionare. Astfel a apãrut ideea unui fel de curs fundamental care sã vinã în întâmpinarea acestei nevoi. Comitetul Executiv al Consiliului Misionar Internaþional al Franciscanilor (OFM) a abordat acest apel în 1983, ºi definitoriul general al franciscanilor a dat în acelaºi an undã verde acestui plan. Realizarea lui a fost încredinþatã Centralei Misionare Franciscane,sub conducerea Pr. Andreas Müller. Conceptul 1.2. Cursul este menit sã abordeze cele mai importante probleme ale timpului nostru dintr-o perspectivã franciscanã De aceea a fost cãutat un mare numãr de autori din întreaga lume, care nu au adus cu ei numai competenþa ºtiinþificã, ci ºi o experienþã adecvatã în domeniile vizate. Se vorbeºte astãzi de „teologia contextualã“. Aceasta reflectã concepþia cã teologia, aºadar ºi spiritualitatea ºi teologia franciscane, nu pot fi abordate decât în cadrul unui anumit context, bine definit: condiþii sociale ºi culturale, experienþe concrete ºi tradiþii, care nu sunt numai realitãþi irelevante, ci determinã teologia în mod profund ºi esenþial. Cursul a dorit de la bun început sã fie intercultural ºi astfel sã serveascã întregii Biserici. Cursul ºi-a propus sã iasã din limitele geografice care constituie întotdeauna un pericol. Fraþii ºi surorile, în strãdaniile ºi în munca lor de zi cu zisunt confruntaþi mereu cu realitatea lor imediatã.Întrebãrile ºi grijile altor continente conteazã prea puþin. ªi totuºi ar fi important sã avem, în ceea ce facem, o dimensiune cu adevãrat catolicã, adicã atotcuprinzãtoare. Ca sã se ajungã la aceasta,s-a creat pentru acest curs o echipã interculturalã. Aceasta are misiunea de a aprecia critic contribuþiile diverºilor autori ºi de a le completa, pornind de la experienþele proprii ale membrilor echipei. În fiecare culturã problemele „strãine“ trebuie înþelese ºi acceptate. Prima versiune a cursului a fost tradusã în urmãtoarele limbi: birmanã, chinezã, germanã, englezã, francezã, Bahasa Indonesia, italianã, japonezã, swahili, coreeanã, croatã,portughezã, slovacã, spaniolã, tagalog, cehã, maghiarã, urdu. Cursul se doreºte a fi interfranciscan Pentru aceasta s-a cãutat o reprezentare a tuturor ramurilor familiei franciscane la toate cele trei nivele (autori, echipã interculturalã, redactori). În ceea ce priveºte ordinele masculine s-a reuºit acest lucru, dar nu ºi- într-o primã fazã, cu congregaþiile feminine ale Ordinului Terþiar Regulat ºi cu Ordinul Franciscan Secular. De aceea, în redactarea primei versiuni s-a constatat o dominaþie a Ordinului Întâi ºi o neglijare a spiritualitãþii Sf.Clara. Lucrându-se cu acest curs, a devenit din ce în ce mai clar: Numai cu Sf.Francisc nu vom înþelege miºcarea de profundã schimbare religioasã care a pornit din Assisi acum 800 de ani ºi de atunci fascineazã ºi marcheazã atâþia oameni în întreaga lume . Francisc ºi Clara I-au format. Aceastã inseparabilitate a celor doi este exprimatã de latinoamericani prin cuvântul „Francisclarean“ (francisclareano). Cursul doreºte aºadar sã promoveze colaborarea interfranciscanã a fraþilor ºi surorilor consacrate, ca ºi a tuturor acelora care se simt aproape de idealul franciscan. Scopul este de a face sã aparã o familie mondialã, care sã dezvolte în raport cu problemele de azi o profeþie franciscanã proprie. Cursul vrea sã fie unitar. A fost desemnatã o echipã redacþionalã menitã sã garanteze un stil unitar ºi o structurã constantã. Aceasta þinand seama de aprecierile critice ºi completãrile aduse de echipa interculturalã. Structura fiecãrei lecþii este urmãtoarea: Introducere: Un prim contact cu tema. Sumar: Un rezumat al materiei Informaþii: Dezvoltarea temei Exerciþii: Texte pentru aprofundarea maeriei ºi discuþia cu ceilalþi participanþi Aplicaþii: Impulsuri care îndeamnã la acþiuni concrete în contextul propriu Indici: Bibliografie ºi lista reproducerilor de imagini Spiritualitatea ºi teologia 1.3. cursului La baza cursului nostru stã o intenþie de ordin spiritual ºi teologic. Câteva elemente trebuie evidenþiate aici: Toþi creºtinii-ºi prin aceasta ºi familia franciscanã-au misiunea de a duce mai departe mesajul lui Isus. Cel care se raporteazã la Isus, „misionarul Tatãlui“, are misiunea de a da mãrturie despre dragostea lui Dumnezeu prin cuvânt ºi prin faptã. Diferenþierea tradiþionalã între misionari ºi non-misionari þine aºadar de trecut, atât din punct de vedere istoric cât ºi teologic. Între timp, toate Bisericile din lume se considerã ca biserici locale deja cnstituite, ceea ce înseamnã cã diferenþa dintre Biserica localã „care trimite“ ºi biserica de misiune „care primeºte“ a încetat sã existe. Spiritualitatea franciscanã la rândul ei nu conþine doar un element misionar, ea este misionarã în întregul sãu ºi ca atare trebuie sã se dezvolte în întreaga lume.Întreaga viaþã a Sf.Francisc, a Sf.Clara a fost mãrturie, indicator de drum, profeþie.În aceastã priofeþie rezidã sensul vieþii franciscane. Expresia „curs fundamental“ vrea sã spunã cã existã cunoºtiinþe elementare, de bazã ºi convingeri fundamentale care trebuie reconºtientizate ºi transmise. Nu este vorba de un curs academic, ci de un ajutor pentru un proces viu de învãþare. Atât Centrala Misionarã din Bonn cât ºi instituþiile continentale ºi regionale se considerã o punte de dialog interfrancis-
Congresul a fãcut cunoscute urmãtoarele intenþii: contribuþia Ordinului Terþiar Secular la carisma franciscanã sã fie fructificatã în mai mare mãsurã. Ca ordin laic, el are în mod deosebit misiunea de a se angaja pentru justiþie, pace ºi apãrarea creaþiei ºi de a da mãrturie pentru Evanghelie în mijlocul lumii, împreunã cu ceilalþi fraþi ºi surori. Dimensiunea femininã a carismei misionare franciscane trebuie conºtientizatã ºi aprofundatã. În procesul de formare al tuturor fraþilor ºi surorilor, poziþia clariselor ºi a altor congregaþii de surori sã capete o greutate mai mare. Existã bune exemple der colaborare în interiorul familiei franciscane. Sunt însã necesare eforturi suplimentare,pentru a ne exercita împreunã misiunea noastrã franciscanã în lume. Astfel de iniþiative sã fie evidenþiate ºi aduse la cunoºtiinþa întregii familii franciscane. 2. onþinut ºi metode Din impulsurile primite la Assisi a rezultat urmãtoarea structurã a cursului: Structura conþinutului cursului 2.1. Familia franciscanã -purtãtoare a unei misiuni specifice 1. Creºtinismul ca religie a Întrupãrii 2. Familia franciscanã 3. Colaborarea interfranciscanã astãzi 4. Educaþie ºi formare Bazele carismei misionare franciscane 5. Bazele biblic-profetice ale misiunii franciscane 6. Originea misiunii în misterul trinitar 7. Misiunea franciscanã dupã sursele timpurii 8. Fidelitate ºi trãdare: Istoria misionarismului franciscan 9. Misiunea franciscanã dupã sursele moderne Dimensiunea religios-misticã a carismei misionare franciscane 10. Unitatea dintre contemplaþie ºi misiune 11. Decizia pentru Cristos ºi dimensiunea universalã 12. Fraternitate universalã: Reconcilierea cu Dumnezeu, cu oamenii ºi cu natura 13. Misiunea franciscanã ºi proclamarea Cuvântului 14. Surori ºi fraþi într-o lume secularizatã 15. Dialogul cu alte religii:o cale franciscanã 16. Întâlnirea cu musulmanii 17. Inculturaþia ca îndatorire franciscanã 18. Visul franciscan despre o Bisericã amerindianã
19. Francisc de Assisi ºi opþiunea pentru cei sãraci 20. Teologia eliberãrii din perspectivã franciscanã 21. Critica profeticã a sistemelor sociale: (lecþie în 2 pãrþi: 1) Capitalismul 2) Marxismul) 22. „Bãrbat ºi femeie I-a creat…“ o problemã franciscanã 23. Franciscanii ca fãcãtori de pace 24. Atitudinea noastrã faþã de ºtiinþã ºi tehnicã Rezumat 25. Misiunea permanentã a franciscanilor în Bisericã Materiale auxiliare 2.2. Între timp, pe lângã textul propriu-zis al cursului, au apãrut materiale auxiliare suplimentare: Buletinul informativ: Buletinul CCFMC-News apare în mai multe limbi. El este menit sã dea participanþilor la curs, prin informaþii permanente, sentimentul cã aparþin unei familii, cã au ceva de dat ºi de primit; în cutare loc se face aºa, dincolo existã acest tip de experienþe. Manualul utilizatorului: Cursul poate fi utilizat în mod diferit. În condiþii culturale diferite se adoptã metodologii diferite. Acest manual internaþional oferã sugestii în aceastã privinþã Cartea surselor: Conþine documente ale Bisericii ale Papei ºi ale familiei franciscane, strânse într-un singur volum. „Franciscan Digest“/“Cuadernos(Cadernos) Franciscanos“ Articole importante despre spiritualirtatea misionarã franciscanã de astãzi se pot gãsi, în limba englezã, în aceastã publicaþie. Mijloace moderne de comunicare: CD Rom conþinând lecþiile , sursele franciscane ºi restul documentaþiei. CD Rom cu textele ºi grafica Homepage în Internet. http://www.mzf.org. Casete audio cu textele lecþiilor Orientãri metodologice 2.3. Urmãtoarele elemente metodice pot sã faciliteze accesul la conþinutul lecþiilor: Introducere Ca pregãtire, participanþii citesc mai întâi doar titlul ºi introducerea unei lecþii ºi ascultã textul introductiv din sursele franciscane.Apoi discutã despre ceea ce cunosc deja asupra temei ºi conºtientizeazã ceea ce îºi propune lecþia respectivã. Astfel ei se pot concentra mai bine, la citirea segmentului de informaþie, asupra conþinutului ºi obiectivelor propuse. Accente Toate noþiunile considerate deosebit de importante,care nu subnt înþelese sau acceptate, vor fi marcate prin semne de exclamare, sãgeþi, semne de întrebare ori sublinieri. Asupra acestora se va putea apoi discuta în detaliu în cadrul grupului. Rezumare Ca punct de sprijin al memoriei ºi pentru însuºirea conþinutului,participanþii vor încerca sã facã un rezumat al lecþiei. Întrebãri Dupã lectura fiecãrui paragraf , se poate iniþia, pe baza întrebãrilor un dialog. Întrebãrile pot fi de ex.: Ce mi-a atras atenþia în text? Ce pasaje m-au miºcat? Prin ce anume mã simt stimulat, încurajat, întãrit, chestionat? Ce idei noi am primit? Unde ni se adreseazã (ca ºi comunitate) acest text? Abordare flexibilã a materialului Bucuria confruntãrii spirituale nu trebuie sã se piardã niciodatã. De aceea este de la sine înþeles cã se impune o abordare flexibilã a conþinutului, exerciþiilor ºi impulsurilor din lecþii. La fel de fireascã este implicarea propriului fond cultural. Substanþa lecþiilor nu trebuie însã abandonatã. Pentru schimbãri de conþinut ºi teme suplimentare se va lua contact cu echipa de conducere. Aprofundarea în algoritmul „a vedea-a judeca-a acþiona Cursul îi invitã pe toþi membrii familiei franciscane ºi pe celelalte persoane interesate din întreaga lume sã abordeze ºi sã înfrunte problemele lumii de azi dintr-o perspectivã franciscanã, pe baza unei experienþe internaþionale.Ceea ce se învaþã la curs trebuie aplicat ºi în practicã. Dacã ne strãduim împreunã „sã facem fapte bune“, vom observa mai pregnant faptul cã suntem parte a unei unice familii. Tema fiecãrei lecþii o abordãm dupã metoda „a vedea-a judeca-a acþiona“. Reprezentare schematicã: Explicaþia reprezentãrii schematice: Noi vedem: Noi-reprezintã pe toþi cei care se strãduiesc pentru punerea în practicã a CCFMC- Ne conºtientizãm pe noi înºine, responsabilitatea, posibilitãþile ºi limitele noastre; Conºtientizãm realitatea lumii în plan social, politic, cultural ºi religios; În acelaºi timp încercãm sã recunoaºtem planul lui Dumnezeu,aºa cum ni se prezintã din Sf.Scripturã, din documentele Bisericii ºi cele franciscane ºi chiar din prezentele lecþii ale CCFMC ºi cum este el dezvãluit de experienþa noastrã proprie (viaþã, conºtiinþã, semnele timpului) Conciliul Vatican II ne îndeamnã în „Gaudium et Spes“,sã ascultãm cu atenþie glasurile lumii,ºi mai ales strigãtul celor sãraci. Pãrinþii conciliari se referã la lume ca realitate. Vom conºtientiza lucruri bune ºi lucruri rele. Cele bune se exprimã în acþiuni care vin în întâmpinarea nevoilor profunde ale omului,ºi sunt un semn al prezenþei reale a lui Dumnezeu în prezentul nostru: a cunoaºte ºi a fi recunoscut, a accepta ºi a fi acceptat, a fi liber ºi a-I elibera pe alþii…Rãul se ascunde în acþiuni care contravin dorinþelor elementare ale omului ºi aratã o aparentã absenþã a lui Dumnezeu. Noi judecãm: Pentru judecata asupra realitãþii ne orientãm dupã cuvintele din Sf. Scripturã, documentele Bisericii ºi ale Ordinului.Aceastã unitate de mãsurã ne face capabili de a pune în relaþie realitatea cu utopia Împãrãþiei lui Dumnezeu ºi sã recunoaºtem necesitatea schimbãrii. Acolo unde descoperim stãri de lucruri negative, le cãutãm cauzele. Ne gândim ce interese ori ideologii stau în spatele lor. Vom examina cu exactitate ce situaþii dorim sã schimbãm ºi ne vom asigura în acelaºi timp cãproiectele noastre de acþiune corespund într-adevãr cu dorinþele elementare ale persoanei umane. Ni se cere, sã abordãm critic ceea ce ne înconjoarã; sã ne deschidem un spectru larg de criterii pentru aprecierea realitãþii; sã admitem opinii diferite ºi uneori chiar contradictorii. Scopul este o utopie, o situaþie idealã pe care dorim s-o atingem ºi despre care ºtim cã nu o vom atinge niciodatã în întregime. În limbajul Bisericii aceasta înseamnã „a avea o atitudine profeticã.“. Nu este vorba numai de a înlãtura stãri de lucruri negative în plan social sau economic, ci de a crea o atmosferã în care sã domneascã mai multã bucurie, adevãr, justiþie ºi pace. Este vorba de a ne apropia de „noul cer ºi noul pãmânt“. Noi acþionãm Analiza ºi credinþa ne îndeamnã la acþiune. În „Evangelii nuntiandi“ Papa Paul VI ne aminteºte cã lumea are mai mare nevoie de martori, mai ales de aceia care dau mãrturie prin exemplul vieþii ºi prin acþiune. Noi franciscanii ºi franciscanele ºi toþi cei care doresc sã urmeze modelul lui Francisc ºi al Clarei, am putea schimba multe,doar punând în practicã impulsurile din aceste lecþii. Pentru a ajunge la realitatea doritã, vom da atenþie, precum Francisc ºi Clara apelurilor Duhului Sfânt ºi vom dori cu consecvenþã sã-l iubim pe Dumnezeu, pe oameni ºi creaþia, vom fi gata mereu de convertire interioarã ºi vom fi perseverenþi. Cãutãm micii paºi care ne sunt posibili pentru a provoca schimbãri, pentru a face vizibile ºi palpabile valorile Împãrãþiei lui Dumnezeu. Planuri de acþiune. O colaborare interfranciscanã va fi reuºitã numai dacã vom studia cursul, vom face planuri concrete de acþiune pe care le vom evalua critic dupã punerea lor în practicã ºi toate acestea împreunã. Vom utiliza pentru aceasta metoda „A vedea-a judeca-a acþiona“ descrisã mai sus. În ceea ce vom analiza nu trebuie sã ne descurajãm din cauza obstacolelor (de ex.,resurse financiare ori personale care lipsesc, dezinteres în realizarea planului din partea conducerii comunitãþii sau a grupului-þintã etc.). Trebuie sã ne îndreptãm atenþia asupra scopului vizat,asupra valorilor umane ºi spirituale necesare pentru realizarea viziunii noastre. Ne pot ajuta urmãtoarele întrebãri:
Yüklə 183,5 Kb. Dostları ilə paylaş:
|