Rowe J, Kahn R, Human aging: Usual and successful, Science 237 (4811) 1987, pp. 143-149. doi:10.1126/science.3299702. PMID3299702
Strawbridge WJ, Wallhagen MI, Cohen RD, Successful Aging and Well-Being: Self-Rated Compared with Rowe and Kahn, The Gerontologist 42 (6), 2002, pp. 727-733, doi:10.1093/geront/42.6.727. PMID12451153.
***Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, 2014. Populaţia vârstnică a României la orizontul anului 2020, <http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2060.pdf>
*** Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Bucureşti, 2014.
***Programme on Mental Health World Health Organization, WHOQOL – Bref, Scala Calitatii Vietii - Forma scurta, Field Trial Version, December 1996, Geneva
***WHO, Ageing and life course, <www.who.int/ageing/age_friendly_cities/en/index.html>.
Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică:
Bălăceanu Stolnici Constantin, Rada Cornelia, Coordinatesof the sexual behaviour at the third age,International conference in gerontology, în Gerontology Today, coord. Francisc Schneider, Delia Podea, Pavel Nanu, The International conference in gerontology, September 15-16 2006, ,,Vasile Goldiş” Western University Arad, Romania, Bucureşti, Editura Viaţa Medicală Românescă, 2007, pp. 119-126.
Baciu, Adina, Ciuhuţa, Mircea, Anthropological aspects regarding auditory deficiency. Researches in Romania, Proceedings of the Romanian Academy, Series B, vol. 9, issue 3, 2007,Edit. Academiei Române, pp. 241-246, ISSN: 1454-8267, http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnl/jlresults.cgi?PC=MASTER
Drăghici Rozeta, Experiential psychotherapy in geriatric groups,Original Research Article, EdituraELSEVIERinProcedia Social and Behavioural Sciences, Vol. 33, 2012, pp, 979-983 <http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042812002765
Drăghici Rozeta, Resilient components in group geronto-psychotherapy. A case study, in The Second World Congress on Resilience: from Person to Society, ISBN:978-88-7587-697-5, Medimond International Proceedings, 2014, pp. 387-389 (Conference Proceedings Citation Index published by Thomson Reuters – Philadelphia formerly Institute for Scientific Information ISI) http://www.medimond.com/proceedings/detail.asp?id=2014058
Pîrlog M.C., Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Cara Monica Laura, Evaluation of the Psychoneurotic Tendencies Risk Using the Woodworth Mathews Personality Inventory in Non-Institutionalized Persons, Current Health Sciences Journal, Vol. 40, Nr. 3, 2014, pp. 177-183, <http://www.chsjournal.org/files/9886f8a793bebb87ec40483ac9cae621.pdf>, ISSN (print): 2067-0656, ISSN (on-line): 2069–4032. (BDI).
Prejbeanu IM, Rada Cornelia, Badulescu Florinel, Dragomir Manuela,Cara M., Weight Status and Physical Activity in a Romanian Rural Population, The European Public Health Conference 2010 Amsterdam Conference from 10 to 13 November 2010, EJPH, Vol. 20, Supplement 1, p. 211, <http://eurpub.oxfordjournals.org/content/20/suppl_1/6.full.pdf+html> factor de impact 2, 267; Online ISSN 1464-360X - Print ISSN 1101-1262.
Rada Cornelia, Body Mass Index: knowledge, practice and health evaluation, International, Journal of Collaborative Research on Internal Medicine & Public Health (IJCRIMPH) 2012, Vol. 4 Nr. 6. pp. 1276-1284. <http://iomcworld.com/ijcrimph/files/v04-n06-37.pdf>ISSN 1840-4529 (BDI).
Rada Cornelia, Family Adaptability and Cohesiveness Evaluation Scale III in Romania, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Vol. 127, 2014, pp 31–35, <http://www.sciencedirect.com/science/journal/18770428/127/supp/C>, ISSN: 1877-0428 (ISI).
Rada Cornelia, Tarcea Monica, Viaţa sexuală şi familia în mediul urban românesc. Studiul Rada-Tarcea, Iaşi, Editura Institutul European, 2010, 294 pagini. ISBN 978-973-611-716-9. (CNCS A2).
Rada Cornelia, Valori identitare ale familiei româneşti contemporane în contextul globalizării. O abordare antropologică, (Identitary Values of the Contemporary Romanian Family in the Framework of the Globalization. An Anthropological Approach) Bucureşti, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Colecţia AULA MAGNA, 2013, 354 pagini. (with an English Summary, pp. 324-354, http://www.cultura.postdoc.acad.ro/cursanti/sinteze/rada_cornelia.pdf; ISBN 978‐973‐167‐197‐0. (CNCS B).
Rada Cornelia, Violence against women by male partners and against children within the family: prevalence, associated factors, and intergenerational transmission in Romania:a cross-sectional study, BMC Public Health 2014, 14:129 doi:10.1186/1471-2458-14-129, ISSN: 1471-2458, ISI factor impact 2,32.Rada Cornelia, Intergenerational family support in Romania, Rev. Psih., Vol. 60, Nr. 4, pp. 293–303, Bucureşti, octombrie – decembrie 2014, ISSN 0034-8759, Ranking: B+.
Zugravu Corina-Aurelia, Rada Cornelia, Quality of life determinants for Romanian mothers in urban communities, International Journal of Collaborative Research on Internal Medicine & Public Health, Vol. 4, Nr. 12, 2012, pp.1884-1892 < http://www.iomcworld.com/ijcrimph/files/v04-n12-03.pdf>. ISSN 1840-4529 (BDI).
Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2017
Programul 2, Proiectul 4. Studiul cantitativ şi calitativ privind îmbătrânirea de succes. O abordare psiho-socio-medicală privind vârsta a treia (2017).
Coordonator: Dr. Cornelia Rada cercetător ştiinţific gradul III
Faza
Obiective
Activităţi
Cercetători
Trim. I
Determinarea şi evaluarea
datelor socio-demografice, datelor despre comportamente dăunătoare sănătăţii, opinii şi atitudini cu relevanţă pentru sănătatea vârstnicului prin aplicarea în teren a chestionarului omnibus.
Colectarea datelor.
Dr. Cornelia, Rada CŞ III.
Dr. Adina Brânduşa Baciu, CŞ III. Dr. Alexandru Ispas, CŞ I Mihaela Pavel-asistent de cercetare, studii medii.
Trim. II
Determinarea, evaluarea calităţii
vieţii pe cele patru domenii sănătatea fizică, aspecte psihologice, relaţiile sociale, mediul.
Dr. Adina Brânduşa Baciu, CŞ III. Dr. Alexandru Ispas, CŞ I Mihaela Pavel-asistent de cercetare, studii medii.
Trim. III
Determinarea şi evaluarea, coeziunii, adaptabilităţii, comunicării, satisfacţiei în familie prin aplicarea pachetului FACES IV. Selecţionarea programelor statistice. Prelucrarea informaţiilor
Colectarea datelor.
Iniţierea procesului de prelucrare a informaţiilor: controlul calităţii, codificarea răspunsurilor, definirea variabilelor pentru introducerea datelor in sistem electronic SPSS.
Dr. Cornelia, Rada CŞ III.
Dr. Adina Brânduşa Baciu, CŞ III. Dr. Alexandru Ispas, CŞ I Mihaela Pavel-asistent de cercetare, studii medii.
Trim. IV
Evaluarea mişcări fizice, dinamicii sexuale, suportului intergeneraţional în familie prin organizarea focusgrupurilor.
Colectarea datelor.
Continuarea introducerii datelor în sistem informatizat ( SPSS).
Cercetători:
Dr. Cornelia, Rada CŞ III
Dr. Adina Brânduşa Baciu, CŞ III
Mihaela Pavel-asistent de cercetare, studii medii
Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2018
Programul 2, Proiectul 4. Studiul cantitativ şi calitativ privind îmbătrânirea de succes. O abordare psiho-socio-medicală privind vârsta a treia (2018)
Coordonator: Dr. Cornelia Rada cercetător ştiinţific gradul III
Faza
Obiective
Activităţi
Cercetători
Trim. I
Evaluarea psihosocială şi medicală a vârstnicului pentru a identifica strategiile de prevenţie, tratament şi reabilitare. Evidenţierea modului de definire a îmbătrânirii de succes atât ca stare de bine mentală (cum ar fi satisfacţia vieţii), cât şi ca prevenire a bolilor şi dezabilităţilor.
Finalizarea introducerii datelor colectate prin chestionare în sistem informatizat (SPSS).
Prelucrarea interviurilor înregistrate în cadrul focusgrupurilor.
Dr. Cornelia, Rada CŞ III
Dr. Adina Brânduşa Baciu, CŞ III
Dr. Alexandru Ispas, CŞ I
Mihaela Pavel-asistent de cercetare, studii medii
Trim. II
Corelaţii între cele trei chestionare utilizare, variabilitatea în funcţie de caracteristicile sociodemografice privind
atitudinile disfuncţionale, stima de sine, depresia, starea mentalã, calitatea vieţii vârstnicului. Realizarea unui profil al persoanelor vârstnice active în corelaţie cu statusul psihologic şi social; determinarea gradului de realizare a îmbătrânirii de succes.
Elaborarea şi publicarea a 3 articole în reviste de specialitate.
Elaborarea raportului de cercetare.
Trim. IV
Diseminarea rezultatelor
Tema 5: Efecte ale migraţiei în formarea şi dezvoltarea viitorului adult, în contextul globalizării
Coordonatori: Dr. Adriana Borosanu, CS III
Dr. Cristina Glavce, CS I
Colectiv de cercetare:
Prof. Univ. Dr. Alexandru T. Ispas, Director IAFR, Catedra de Anatomie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti
Dr. Emilia Elena Iancu, Director al Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, Ploieşti
Dr. Adina Brânduşa Baciu, Responsabilul compartimentului de Antropologie biomedicală, cercetător ştiinţific gradul III
Dr. David-Rus Richard, cercetător ştiinţific gradul III
Ioana Fulga, asistent cercetare, studii medii
Iuliana Constantin, asistent cercetare, studii medii
Colaboratori externi:
Laboratorul de Eco-Antropologie şi Etnobiologie, CNRS Paris, Franţa;
Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, Ploieşti;
Şcoli generale şi licee;
Iusein Ervin, drd. în cadrul IAFR;
Nicoleta Șoldan drd. în cadrul IAFR;
Alina-Gabriela Ioniţă sociolog la Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, Ploieşti.
Obiectivele proiectului:
identificarea unor factori ce contribuie la transformarea stilului de viaţă, în contextul migraţiei;
identificarea nevoilor bio-psihice specifice etapelor de dezvoltare ontogenetice, îndeosebi adolescenţei – o perspectivă antropologică;
identificarea unor caracteristici bio-culturale,vectori în transformarea stilului de viaţă a adolescenţilor;
identificarea modalităţilor de influenţare a vectorilor de transformare a stilului de viaţă a adolescenţilor;
identificarea unortendinţe care favorizează un stil de viaţă sănătos;
evidenţierea unor comportamente de risc pentru sănătatea fizică şi mentală a adolescenţilor, în contextul actual;
clarificări conceptuale în problema educaţiei -achiziţionarea de cunoştinţe versus formarea de competenţe interculturale
configurarea unui mediu de informare şi învăţare pentru generarea de competenţe formative la adolescenţi – în context de multiculturalitate
Scopul proiectului:
constituirea unei baze de date cu informaţii relevante antropologic, privind stilul de viaţă al adolescenţilor cu părinţi migranţi/nemigranţi la muncă în străinătate;
elaborarea de lucrăr ştiinţifice;
elaborarea unui program informativ-formativ în scop educaţional, privind un stil de viaţă sănătos al adolescenţilor.
Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:
Migraţia, implicit şi migraţia de muncă, este un fenomen antropologic. În condiţiile globalizante actuale aceasta se prezintă sub forme noi graţiecreşterii mobilităţii teritoriale, extinderii accesului la informaţie, diversificării modurilor de comunicare, ştergerii unor limite şi diferenţe interculturale.În acest context, diversitatea şi ritmul rapid al schimbărilor provoacă capacitatea de adaptare la noile realităţi şi generează noi forme de evoluţie a stilului de viaţă. Adolescenţii reprezintă generaţia ce va fi investită să managerieze consecinţele acestor schimbări, astfel încât se impunecrearea de capacităţi şi competenţe adecvate.
Deşi migraţia de muncă este motivată îndeosebi financiar, experienţa multiculturalităţii este mult mai complexă fiind filtrată de acordări biologice şi culturale ce auamprentamediului de origine.
Astfel, somnul, atât cantitativ, calitativ cât şi alternanţa (ritmul) veghe-somn, constituie un element cheie în menţinerea sănătăţii fizice şi mentale. Deprivarea sau calitatea lui slabă poate să producă rapid întâi deteriorări funcţionale, apoi deteriorări organice sau chiar moarte. Tiparele de somn achiziţionate în copilărie şi adolescenţă au consecinţe în viaţa adultă, influenţând capacitatea de adaptare bio-culturală, imunitatea, capacitatea reproductivă. Costurile economice pot fi şi ele considerabile, prin efect direct asupra sănătăţii, dar şi indirect prin scăderea randamentului global în activitate (ICSD-R, 2001)
Alt element de interes este alimentaţia şi implicit sursele de aprovizionare care oferă elemente de bază pentru procesele metabolice (atât în starea de veghe cât şi în cea de somn). Sănătatea este influenţată în mod directşi prin raportul în care se găsesc elementele componente. Deşi proporţiile elementelor de bază pot fi similare, există diferenţe culturale în alimentaţie care influenţează starea de sănătate, Specificitatea teritorială, conferă un anumit profil microbiomului uman, rezultat în urma unui proces evolutiv de adaptare la un mediu bio-cultural (De Filippo şi colab., 2010,).Obţinerea din alimente a nutrienţilor şi a altor elemente necesare proceselor metabolice (ex. metabolism energetic, răspuns imunitar) este realizată prinprogamarea genetică umană, însă o bună parte a extragerii lor rămâne în sarcina microorganismelor ce ne populează tractul digestiv, cu care trăim în simbioză, deoarece omul nu le mai poate sintetiza. Degradarea acestor microorganisme poate provoca atât probleme de metabolism (ex supraponderalitate/obezitate, colon iritabil) dar se pare că şi probleme de atenţie, dispoziţie emoţională, generatoare de comportamente compulsiv/impulsive, hiperactivitate sau chiar accentuarea comportamentelor din spectrul autist (Porges, 2007; Galland, 2014; Knight şi colab., 2014). Studiile mondiale sunt încă la început şi există investiţii majore în această direcţie.
Un aspect important legat de menţinerea sănătăţii îl constituie activitatea fizică, ce are o influenţă directă asupra bunei funcţionări a sistemelor şi organelor interne.
Deşi factorii menţionaţi acţionează îndeosebi asupra biologiei persoanei ei au impact şi asupra stării de sănătate mentale, graţie conexiunilor multiple în activitatea nervoasa superioară, care generează cogniţia.
Migraţia şi schimbările globale antrenează schimbări şi în sistemul de credinţe şi valori ce stă la baza formării reprezentărilor mentale despre sine, lume şi viaţă. Acest sistem este construit şi validat în etapele de creştere şi dezvoltare ale copilului, în relaţie cu modelele parentale. Pentru copii cu părinţi migranţi la muncă, adaptarea la un context multicultural presupune propria adaptare la care se adaugă adaptarea părinţilor în ţările gazdă, parentarea având rădăcini puternice în fiziologia copiilor lor, prin legătura diadică părinte-copil (Oppendal et al., 2004).
În imersia într-o altă cultură, sistemul este accesat şi supus transformării (explicit şi implicit). Stresul resimţit acţionează la un nivel profund, într-un registru mai biologic, aşa cum este nutriţia, caracteristicile ciclului veghe/somn, ataşament, identificare sau apartenenţă (Borosanu, 2015). Aceleaşi conţinuturi şi procese bio-psihice, care se formează în relaţiile interpersonale,mediază şi adaptarea unei persoane într-o altă cultură. În relaţiile interpersonale parentarea are un statul special, fiind un proces complex, reciproc şi dinamic. În sens larg parentarea poate fi extinsă şi conţine şi elemente semnificative ale contextului de viaţă bio-cultural. (Sam, 2006). Experienţa migraţiei prin extinderea diversităţii culturale, facilitează prinderea părinţilor în câmpuri sociale transnaţionale şi crearea de reţele personale transnaţionale (Molina, 2012). Această transformare acţionează asupra copiilor lor cel puţin la nivel informaţional şi le schimbă reprezentările mentale astfel încât li se modifică înţelegerea şi experienţa. Deoarece copii sunt în creştere şi dezvoltare, rezilienţa naturală este foarte activă şi reprezintă unul dintre mecanismele de copingutil în a face faţă mai uşor perioadei de separare (Thurber, 1995).
O bună informare constituie o premisă bună, alegerile sunt însă personale, în limitele impuse de contextul de viaţă. Gândirea critică, pentru a fi eficientă, are nevoie de echilibru interior. Echilibrul condiţionează vizibilitatea argumentelor şi în final adecvarea lor în selectarea alegerilor deoarece deliberarea conştientă este ulterioară deciziei emoţionale (Bălăceanu şi colab, 2006).
Stadiul experimental actual:
În întreaga lume 10-20% dintre copii şi adolescenţi experimentează diferite nivele de vulnerabilitate. În acest sens, WHO a adoptat şi furnizează un cadru de referinţă şi un plan de acţiune pentru 2013-2020, prin care diferitele ţări să fie capabile să adreseze sănătatea copiilor şi adolescenţilor. Se recomandă adoptarea unei strategii care să ţină cont de nevoile de creştere şi dezvoltare specifice ciclurilor de viaţă.
Pentru a înţelege nevoile de dezvoltare ale copiilor este necesar un demers integrativ, care să pună împreună diferite aspecte bio-psiho-culturale. În consecinţăar putea să fie pus în evidenţă modul în care biologia, relaţiile umane şi cogniţia interacţionează. În prezent cercetarea ştiinţifică în domeniul migraţiei este fragmentară, ceea ce face dificilă înţelegerea procesului complex al fenomenului în dezvoltarea umană.(Bernier et al., 2014).
În acest sens, în proiectele (lucrare de doctorat1, proiect postdoctoral2, contract tip GDRI3) şi cercetările anterioare s-au luat în considerare conţinuturi bio-culturale şi structuri formative, supuse proceselor de transformare globală. Am fost interesaţi în mod constant de elemente ce sunt la baza unui stil de viaţă sănătos.
Din studiile efectuate reiese că majoritatea participanţilor la studiu de ambele genuri sunt în proces de transformare valorică. În lotul nostru de studiu peste 39% dintre parinţiicopiilorsunt plecaţi la muncă în străinătate.Se constată o diferenţiere între mediul rural şi cel urban, în ceea ce constituie structura familiilor din care provin copii cu părinţi migranţi. În mediul rural copii migranţilor la muncă se află în familii mai numeroase cu 4-5 persoane şi cu 2-3 fraţi, pe când în mediul urbanizat familiile sunt restrânse cu 2-3 persoane, predominand un singur copil. Se remarcă, faptul că în marea lor majoritate părinţii plecaţi oferă sprijin financiar familiilor rămase acasă. Comunicarea părinte-copil este mult mai bună, în mediul rural, în familia lărgită, fapt ce vaforizează şi crearea de competenţe fiind utilizată tehnică IT.Capacitatea de relaţionare şi integrare în cultura gazdă, a părinţilor migranţi din mediul rural, cât şi a copiilor acestora este şi ea superioară celor din mediul urbanizat, aceştia reuşind să-şi facă şi să-şi menţină legături de prietenie cu persoane din cultura ţării gazdă (Borosanuşi colab., 2016).
Referitor la somn, majoritatea participanţilor la studiu cu toate că dorm un timp recomandat pentru vârsta lor, declară în procent de peste 30% că au dificultăţi de adormire şi peste 40% că se simt obosiţi dimineaţa, când se trezesc (Borosanu, 2015).
În acest context derivă necesitatea abordării cu maimultă atenţie şi diplomaţie a aspectelor bio-fiziologice şi culturale şio reconsiderare şi revalorizare a proceselor naturale de rezilienţă. Nutriţia şi somnul cu specificul lor cultural, constituie pioni de bază pentru echilibrul intern bio-psihic. Ambele sunt implicate în metabolismul de bază şi au amprentă culturală, iar neglijarea acestui aspect poate genera un fond de instabilitate şi conflictualitate cu potenţarea unor probleme de sănătate şi psiho-sociale. Neglijarea acestor aspecte în politicile de integrare a imigranţilor poate duce inclusiv la pierderi economice remarcabile, dincolo de câştigul imediat şi mai vizibil.
În această perspectivăpoliticile privind imigraţia, pe lângă interese demografice, economice şi sociale, sunt interesate şi depromovarea integrării imigranţilor în societate45. Durata: 2017-2018
Bibliografie:
Agnieszka Kulik (2011). Emotional Intelligence and Cumulative Fatigue in Adolescence. Polish Journal of Applied Psychology, vol. 9(1), 7–20
Allport, G. W. (1991). Structura şi dezvoltarea personalităţii. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Arends-Tóth, J. V., Van de Vijver, F.J.R. (2006). Assessment of psychologicalacculturation: Choices in designing an instrument. In The Cambridge handbook of acculturationpsychology. p.142-160, editedby D. L. Sam and J. W. Berry The Cambridge handbook of acculturationpsychology. (Cambridge, United Kingdom: Cambridge University Press).
Arends-Tóth, J. V.; Van de Vijver, F.J.R. (2008). Familyrelationshipsamongimmigrantsandmajoritymembers in theNetherlands: The role of acculturation. AppliedPsychology: An International Review, 57:466-487.
Bennett, M.J. (2009). Cultivating intercultural competence: A Process Perspective. In The SAGE Handbook of Intercultural Competence:121-140, editedbyDeardorff (ThousandOaks, CA: SAGE).
Bernier, Annie; Matte-Gagné, Célia; Bouvette-Turcot, Andrée-Anne. (2014). Examiningtheinterface of children’ssleep, executive functioning, andcaregivingrelationships: A pleaagainstsilos in thestudy of biology, cognition, andrelationships. CurrentDirections in PsychologicalScience, 23 (4):284-289.
Berry, J.W. (1997). Immigration, acculturationandadaptation. AppliedPsychology: An International Review, 46:5-68.
Carlotta De Filippo, Duccio Cavalieri, Monica Di Paola, Matteo Ramazzotti, Jean Baptiste Poullet, Sebastien Massart, Silvia Collini, Giuseppe Pieraccini, and Paolo Lionetti. (2010). Impact of diet in shaping gut microbiota revealed by a comparative study in children from Europe and rural Africa. PNAS, Vol.10,No. 3, 14691-14696. Edited by Daniel L. Hartl, Harvard University, Cambridge, MA, and approved June 30, 2010 (received for review April 29, 2010).
Casalbore, Alessandra (2011). Identita, appertenente, contraddizioni. Una ricercatragliadolescenti di origine straniera. Armando editore. Roma. ISBN: 978-88-6081-904-8
Cohen, S., Kessler R.C., Gordon, U.L. (1995).Strategies for measuringstress in studies of psychiatricandphysicaldisorder. Oxford University Press, New York
Daniel Goleman (2001).InteligenţaEmoţională. EdituraCurteaVeche, Bucureşti
Daniel J Siegel (1999). The Developing Mind - How Relationships and the BrainInteract to Shape Who We Are. Guilford Press: New York, London
Dumitrescu, Dana. (2003). Reîntoarcere în Europa şi nu integrare. În “Visible, mais pas nombreux….” Lescirculationsmigratoiresroumain. Edition de la (Fondation) Maison des sciences de l’homme p.2-23.
Furnham, A. (1997). CultureShock, HomesicknessandAdaptationto a Foreign Culture. InM. van Tilburg, & A.J.J.M. Vingerhoets (Eds.), Psychologicalaspects of geographicalmoves: Homesicknessandacculturationstress. (p. 35-47). Tilburg: Tilburg University Press.
John O’Keefe, Lynn Nadel. (1978).The Hippocampus as a Cognitive Map. Oxford University Press
Knight R.,Mazmanian S.K., Tillisch K. (2014). Gut Microbes and the Brain: Paradigm Shift in Neuroscience. The Journal of Neuroscience, 34(46):15490 –15496
Lazarus, R.S. (1966). PsychologicalStressandtheCopingProcess. New York: McGraw-HillBook Company.
Leo Galland (2014). The Gut Microbiome and the Brain-Review. J Med Food 17 (12), 1261–1272
McKenna, J.J., Gettler, L.T. (2007). Cultural influences on infantsleepbiologyandthesciencethatstudies it: toward a more inclusive paradigm, part II. In: Loughlin G, Carroll J, Marcus C, eds. Sleep in children: Developmentalchanges in sleeppatterns. New York, NY: Marcel Dekker: 183-221
Oppendal, B., Roysamb, E., Sam, D.L. (2004). The effect of acculturationand social support on change in mintal healthamongyoungimmigrants. International Journal of BehaviourDevelopment, 26, 556-561.
Panico, A. (2014). Succeso scolastico e integrazionedeiromeni in Italia. PubblicazioniItalianeTaranto, Roma
Paul E. Hardin (2000). From biological clock to biological rhythms. Genome Biology Vol 1 No 4:1-5
Peigneux, P., Laureys, S., Delbeuck, X., &Maquet, P. (2001). Sleepingbrain, learningbrain. The role of sleep for memorysystems. Neuroreport, 12(18), A111-A124.
Rădulescu-Motru, C. (1999). Psihologia poporului român. In Colecţia de studii şi eseuri. Ed. Paideia, Bucureşti.
Rudmin, F.W. (2009). Constructs, measurementsandmodels of acculturationandacculturativestress. International Journal of Intercultural Relations. 33:106–123.
Sakurai, T. (2007). The neural circuit of orexin (hypocretin): maintainingsleepandwakefulness. NatureReviewsNeuroscience 8:171-181
Sam, D.L. (2006). Adaptation of childrenandadolescentswithimmigrant backgroundacculturation or development?. In AcculturationandParent-ChildRelationshipEditedby H. BornsteinLindaR.Cote, National Institute of ClinicalHealthandHumanDevelopment Lawrence ErlbaumAssociates, Publisher, Mahwah, New Jersey, p.97-112.
Schachner, M.K., van de Vijver, F., Noack, P. (2014).Characteristics of the country of originandimmigrantchildren’spsychologicaland sociocultural schooladjustment. In Towardsustainabledevelopmentthroughnurturingdiversity:47-64, editedby L. T. B. Jackson, D. Meiring, F. J. R. van de Vijver, E. Idemudia, W. K. Gabrenya, Jr. (International Association for Cross-CulturalPsychology).
Serge Brand, Roumen Kirov. (2011). Sleep and its importance in adolescence and in common adolescent somatic and psychiatric conditions- Review. International Journal of General Medicine. Vol.:4 425–442
Stephen W. Porges (2007). The Polyvagal Perspective. Biol Psychol. 2007 February ; 74(2): 116–143.
