Academia Românǎ – Filiala Iaşi

PROGRAM 2: STRUCTURA ANTROPOLOGICĂ A POPULAŢIILOR ACTUALE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI - ANTROPOLOGIE BIO-PSIHO-MEDICALĂ

Coordonator: Dr. Adina Baciu, CŞ. III

Proiectul 1: ,Sinteze antropologice româneşti” (2014-2016) Studii comparative de antropologie. Istoria Antropologiei. Evocare personalităţi.

Proiectul 2: Aspecte antropologice privind starea de sănătate a populaţiilor din România în condiţiile actuale (2014-2018)

Coordonator: Dr. Suzana Turcu, cercetător ştiinţific gradul III
Colectivul de cercetare:

Dr. Cristiana Glavce, cercetător ştiinţific gradul I

Dr. Corneliu Vulpe, cercetător ştiinţific gradul I

Dr. Emilia Iancu, cercetător ştiinţific gradul I

Dr. Eleonora Luca, cercetător ştiinţific gradul II, ½ norma

Dr. Consuel Ionică, cercetător ştiinţific gradul III

Dr. Lăcrămioara Petre, cercetător ştiinţific

Dr. Cristina Stan, cercetător ştiinţific gradul III

Monica Petrescu, cercetător ştiinţific

Ioana Fulga, asistent cercetare, studii medii.

Colaboratori externi:

• 
  Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti;
  
• 
  Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie;
  
• 
  Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti;
  
• 
  Institutul de Sănătate Publică, Craiova;
  
• 
  Institutul de Ocrotire a mamei şi Copilului (IOMC)
  
• 
  Institutul de Geriatrie „Ana Aslan” Bucureşti;
  
• 
  Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti;
  
• 
  Colegiul National Tudor Vianu
  
• 
  Le Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) Paris, France
  
• 
  GeneticLab SRL
  
• 
  Institutul Clinic Fundeni
  
• 
  Institutul de Cercetări Ştiinţifice Medicale “Acad. N. Cajal” – Univ. Titu Maiorescu
  

Scopul proiectului:

• 
  Realizarea de studii comparative şi longitudinale pe cicluri de vârstă privind caracteristici antropologice biomedicale la nivel populaţional, familial si individual; 
  
• 
  identificarea factorilor de risc cu rol in apariţia si dezvoltarea unor maladii umane cu determinism multifactorial;
  
• 
  evidentierea comportamentelor specifice dezvoltate de indivizi cu diferite afectiuni (obezitate, autism, carcinom, varsta a treia, persoane cu dizabilitati, etc.)
  
• 
  studiul posibilelor predispoziţii genetice ale unor tulburari nutriţionale, cardiovasculare şi hepato-pancreatice
  
• 
  corelarea comportamentelor de risc pentru sănătate cu trăsăturile de personalitate
  

Obiectivele proiectului:

• 
  realizarea unei lucrări de sinteză privind cercetările de antropologie biomedicală pe persoane de diferite vârste din categorii vulnerabile cu evidenţierea unor aspecte semnificative ale dimorfismului sexual ;
  
• 
  studiul factorilor de risc (genetici şi de mediu) în apariţia cancerului de sân;
  
• 
  studiul influenţei factorilor sociali asupra tulburărilor de alimentaţie la adolescenţi;
  
• 
  extinderea aplicării unor metode statistice moderne de analiză bi- şi multivariată pentru evidenţierea unor particularităţi biomedicale într-un anumit context mezologic ;
  
• 
  Identificarea unor comportamente alimentare specifice si asocierea lor cu anumite maladii, documentate in lucrari de specialitate
  
• 
  Evidentierea modificarilor comportamentelor alimentare la diferite etape de varsta si a factorilor sociali, culturali si medicali implicati
  
• 
  Studiul perceptiei asupra comportamentelor alimentare, atat din punctul de vedere al celor ce adopta o anumita dieta, cat si din punctul de vedere al societatii (stigma, discriminare, bullying, moda, etc.)
  
• 
  studiul unor posibile predispoziţii genetice ale unor tulburari nutriţionale, cardiovasculare şi hepato-pancreatice;
  
• 
  colectarea de date asupra unor polimorfisme genetice relevante originii ancestrale a populaţiilor din România.
  
• 
  studiul influenţei factorilor de mediu şi genetici asupra riscului apariţiei unor maladii umane cu determinism multifactorial;
  
• 
  prevalenţa a factorilor de risc determinanţi ai neoplasmului mamar în cadrul populaţiei din România. evidenţierea prin metodele specifice antropologiei medicale a gradului de informare privind riscul apariţiei unor maladii multifactoriale;
  

• 
  elaborarea unor standarde antropometrice etc. şi evaluarea stării de sănătate în corelaţie cu factorii genetici şi cu cei ai mediului natural şi antropic;
  
• 
  îmbogăţirea bazei de date şi a spectrului cazuistic, perfecţionarea metodologiei, eficientizarea antropo-diagnosticului, deschiderea unor noi perspective în cercetarea antropologică biomedicală;
  
• 
  studiul implicatiilor antropologice ale comportamentelor alimentare asociate unor maladii sau specifice anumitor etape de varsta, care afecteaza imaginea de sine, starea de sanatate, statutului social si sansele de realizare in plan personal/profesional.
  
• 
  elaborarea unor lucrări ştiinţifice privind cercetările de antropologie biomedicală efectuate pe diferite cicluri de vârste din categorii vulnerabile
  
• 
  evaluarea si determinarea comportamentelor cu risc pentru evoluţia fizică şi psihică ulterioară, care ar putea influenţa gradul de autonomie la vârsta a treia
  
• 
  evaluarea sistemului de suport intergenerational
  
• 
  identificarea nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice, cu evidenţierea dimorfismului sexual al fenomenului de îmbătrânire.
  
• 
  aspecte microevolutive ale creşterii şi dezvoltării şi variabilitatea dimensională şi conformativă la subiecţi de diferite vârste, normali şi cu dizabilităţi
  
• 
  perfecţionarea metodelor şi reducerea costurilor de genotipare a unor polimorfisme prezumptiv implicate în fenotipuri sub-patologice (stress cronic, anxietate, bulimie, etc.);
  
• 
  introducerea unui panel extins de teste genetice adresate populaţiei sub forma „Direct-Către-Consumator”- DCC în colaborare cu Genetic Lab SRL;
  
• 
  iniţierea unei baze de date genetice populaţionale accesabilă de către public şi diseminarea informaţiilor despre medicina personalizată în colaborare cu Genetic Lab SRL;
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Studiile antropologice populaţionale în funcţie de vârstă, sex, mediu de viaţă (rural/urban, aşezare geografică etc,), pe criterii socio-profesionale, etnice, etc. sunt numeroase şi cuprind o diversitate de aspecte antropometrice, morfologice, biochimice, fiziologice, genetice, psiho-sociale, etologice, dimorfism sexual, modificări diacronice, aspecte de patologie şi de adaptări la diferiţi factori ecologici etc., majoritatea elaborate începând de la mijlocul secolului XX şi aparţinând predominant antropologilor europeni.

Analiza factorilor socio-culturali în etiologia multifactorială a tulburărilor de alimentaţie a fost realizată, în principal, în ţările vestice deoarece mult timp s-a crezut că este vorba de afecţiuni caracteristice doar acelei zone. Asimilarea rapidă a valorilor occidentale şi supra-identificarea cu acestea au determinat răspândirea la nivel global a acestor afecţiuni de care suferă din ce în ce mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă, în medie, între 15 şi 24 de ani. În ultimii ani au fost realizate în paralel o serie de cercetări în mai multe state din Europa pentru identificarea procentului de adolescenţi/tineri afectaţi de cele mai importante tulburări de alimentatie. În urma acestor studii s-a observat existenţa unui procent ridicat de adolescenţi şi de tineri care au recurs deja la diferite tipuri de restricţii alimentare din proprie iniţiativă şi mai ales s-a constatat o deteriorare profundă a imagini de sine în rândul tinerilor.

Cancerul de sân este cea mai frecventă tumoră malignă întalnită la femei, cu mortalitate şi morbiditate în continuă creştere, chiar dacă în ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în stabilirea diagnosticului şi în conduita terapeutică. Există o preocupare continuă în sensul depistării precoce a cancerului mamar şi a dezvoltării unor modalităţi eficiente de tratament care să ducă la un declin al deceselor şi la o îmbunătăţire a calităţii vieţii în cazul femeilor care luptă cu această boală.

Cancerul reprezintă o problemă mondială de sănătate deoarece este a doua cauză de deces dupa bolile cardiovasculare fiind o familie de boli cu origini multifactoriale cu celule agresive, invazive şi/sau metastatice. Conform American Cancer Society, Inc. 2015, cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor, este neoplasmul mamar (29%). În România, incidenţa cancerului de sân la femei s-a dublat în ultimele două decenii iar peste 50% din cazuri sunt depistate în stadiile avansate ale bolii.
Stadiul experimental actual:

Există o serie de lucrări recente şi teze de doctorat privind starea de sănătate, cu precădere starea de nutriţie, obezitatea, dezvoltarea fizică, comportamentul adictiv, polimorfisme neurogenetice ş.a. la adolescenţi, tineri, adulţi, vârstnici, longevivi, studii privind copiii şi tinerii cu dizabilităţi neuromotorii, auditive, vizuale, copii cu boli genetice, cum ar fi hemofilia, thalassemia, SIDA, boala Wilson etc. Antropologi din colectivul temei au colaborat sau colaborează la o serie de proiecte, contracte naţionale şi internaţionale (Programul Internaţional de Cooperare ştiinţifică franco-român, PICS nr. 434, POSDRU 2007-2013 nr.89/1.5/S/59758 şi SOP HRD /159/1.5/S/136077, GDRI project „Globalization of the food comsumption behavior: causes and effects”(2013-2014) between France, Romania, Czech Republic, Bulgaria, Spain and Maroc etc.) .

În ultimii ani, studiile cu privire la maladiile multifactoriale s-au diversificat, pe lângă cele de genetică, acelea ce studiază impactul factorilor de risc nongenetici privind apariţia maladiei devin tot mai numeroase. Cancerul mamar este o boală heterogenă şi cu diversitate fenotipică, alcătuită din subtipuri biologic distincte, cu evoluţie naturală diferită, identificarea acestora fiind posibilă datorită diferenţelor în expresia genică. Estrogenii influenţează riscul de apariţie şi dezvoltare a cancerului glandei mamare, acţionand sinergic cu alţi factori, prin stimularea proliferării ţesutului mamar. Proliferarea este corelată cu: accelerarea fazei de promoţie a neoplaziei, diminuarea reparării mutaţiilor, creşterea numărului de „celule care prezintă risc de degenerare malignă”.

O data cu trecerea tarii noastre la stadiul de tara in curs de dezvoltare si tipul afectiunilor generale de care sufera populatia s-a schimbat. Prevalenta bolilor cronice a crescut foarte mult si o data cu ea si mortalitatea din cauza acestora. Bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea, bolile cronice degenerative intalnite la varsta a treia sunt acum printre primele cauze ale mortalitatii generale in tara noastra. Tuturor acestor boli cronice le sunt asociate comportamente alimentare specifice, fie generate de respectivele afectiuni, fie recomandate de medic. Unele dintre acestea chiar preced aparitia bolii, fiind o cauza etiogenica cunoscuta si documentata stiintific.

Aportul alimentar, stilul de viata construit in jurul unui astfel de comportament alimentar si starea psihica asociata pot influenta starea de sanatate a persoanei afectate, atat in mod direct, prin calitatea, cantitatea si periodicitatea aprovizionarii cu nutrienti, cat si indirect, prin imaginea de sine si perceptia sociala asupra persoanei (stigma, discriminarea, statut social etc.)

Modificarile comportamentelor alimentare de-a lungul vietii, la diferite etape de varsta sunt abordate in multe lucrari stiintifice, fiind aduse in atentia lumii stiintifice si a societatii din ce in ce mai mult. Cunoasterea factorilor biologici, culturali, medicali, sociali ce pot influenta adoptarea unui anumit stil de nutritie, la anumite varste, ce pot duce la imbunatatirea sau degradarea starii de sanatate, este importanta in contextul conditiilor de viata oferite de secolul XXI, datorita cailor rapide de circulatie a informatiei, globalizarii, migratiei, etc.

În societatea contemporană, datorită creşterii constante a speranţei de viaţă, persoanele de vârsta a treia îşi pun amprenta din ce în ce mai vizibil asupra generaţiilor următoare prin implicarea lor în creşterea şi educarea acestora cât şi prin impactul pe care îl au asupra sistemului de asigurări sociale şi medicale.

Este necesar ca persoanele adulte să transmită generaţiilor următoare comportamente şi conduite sănătoase, sisteme nealterate de valori şi modele de familie sănătoase dar în acelaşi timp să îşi menţină cât mai mult o stare de autonomie atât faţă de ceilalţi membrii ai familiei cât şi una socială, instituţională.

Metodologie:

Studiul va fi unul calitativ si cantitativ. Instrumetele de cercetare care vor fi utilizate – conform practicii antropologice sunt: chestionare care să faciliteze colectarea de date, masuratori antropometrice, instrumente psihologice, interviuri focus-grup, coroborarea datelor obţinute cu informaţii de la medici de specialitate (de căte ori este posibil, cu acordul subiecţilor).

Rezultate scontate:

• 
  modelări ale inter-relaţionării boală-sănătate, normal-patologic, fenotip-genotip-mediu etc.;
  
• 
  identificarea unor comportamente alimentare specifice anumitor afecţini şi a modului în care au fost adaptate de către cei afectaţi la stilul lor de viaţă;
  
• 
  identificarea nevoilor specifice ale grupului tinta, cu evidenţierea variabilitatii si dimorfismului sexual;
  
• 
  elaborarea unui program informativ şi educativ, care să conţină măsuri de informare pentru susţinerea unui stil de viaţă sănătos;
  
• 
  diseminarea informaţiilor despre impactul tulburărilor de alimentaţie asupra stării de sănătate;
  
• 
  formularea de concluzii şi recomandări care să permită factorilor decizionali să reevalueze şi să îmbunătăţească programele şi strategiile naţionale privind aspectele vizate de studiu;
  

Modul de valorificare a rezultatelor:

• 
  Participarea la conferinţe, congrese naţionale şi internaţionale ;
  
• 
  Publicarea de lucrări în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate;
  

Durata: 2016-2018

Bibliografie selectivă:

1. 
   Alma Huremovic, Dzevida Sulejmanovic. Understanding reading in persons with hearing impairments. HealthMED. 2011; Vol. 5, No.3: 676-682.
   
2. 
   Arnold, R. et al., „Patient attitudes concerning the inclusion of spirituality into addiction treatment”, în: Jurnal of Substance Abuse Treatmens 23 (2002), p. 319-326;
   
3. 
   Arkun Tatar, Sinan Mahir Kaziran, Gaye Saltukoğlu et al. Examination of depression levels in mothers of handicapped children. HealthMED. 2011; Vol. 5, No.1: 95-100;
   
4. 
   Bălăceanu-Stolnici C., Cristiana Glavce, M. Berescu, Adriana Borosanu, 2010, Antropologia între ştiinţă şi cultură, Ed. Pro-Universitaria, Bucureşti;
   
5. 
   Bălăceanu Stolnici C., Initiere in Genetica Generala si in cea a comportamentului normal si patologic, Ed. Bioedit, Ploiesti, 2008;
   
6. 
   Cristescu Maria, 1996, Sur la variabilité des différences sexuelles dans l’accélération, Ann.Roum.Anthropol., T33, 15-18;
   
7. 
   Galal S, El-Samra GH, Mazhar M, El-Kholy F, Hegazy A. Risk Behaviour of lead-exposed Workers and Hearing Impairment. International Journal of Collaborative Research on Internal Medicine & Public Health. 2011; 3 (2):132-142. Read online at http://iomcworld.com/ijcrimph/ijcrimph-v03-n02-02.htm.
   
8. 
   Glavce Cristiana, Emilia-Elena Iancu, 2002, Elemente de tipologie constituţională, Ed, Bioedit, Ploieşti ;
   
9. 
   Glavce Cristiana, Nicoleta Milici, Dana Popescu-Spineni,2011, Globalisation of eating habits and obesity, vol. »Mondialisation du comportement alimentaire et l’obésité », Ed. Academiei Române, 17-33 ;
   
10. 
    Parsons, J. A., S. Baum, T. P. Johnson, Inclusion of disabled populations in social surveys: Review and recommendations, Paper prepared by the Survey Research Laboratory, University of Illinois at Chicago, 2000
    
11. 
    Rovillé-Sausse F., Cristiana Glavce, 2006-2007, Dynamique des comportement et état nutitionnel des adolescents roumains : développement d’un programme de coopération scientifique franco-roumaine, Ann.Roum.Anthropol.,T43-44, 73-82 ;
    
12. 
    Sanjay P Kishve, Nishant Kumar, Prajakta S Kishve, M. M. Aarif Syed, Piyush Kalakoti. Ear, Nose and Throat disorders in paedriatic patients at a rural hospital in India. Australasian Medical Journal- AMJ. 2010; Vol 3, No 12.
    
13. 
    Simalcsik Angela, 2011, Variabilitatea creşterii şi dezvoltării fizice a adolescenţilor din Republica Moldova şi unii factori implicaţi, ed. Muzeul Brăilei, Istros, Brăila, pp. 35-71.
    
14. 
    Susanne C., Eva Bodzsar, T.Bielicki, R Hauspie, Hulanicka B., Lepage Y, Rebato E., Vercauteren M., Changements séculaires de la croissance et du Développement en Europe, vol. Défis de l’Anthropologie au xxi-e siècle », Ed. Bioedit, Ploieşti, 1-12 ;
    
15. 
    ***Raportul de ţară privind dizabilitatea (handicapul) din România, Consiliul Naţional al dizabilităţii (handicapului) din România, 2004.
    
16. 
    Sharon A. Cermak, Carol Curtin, Linda G. Bandini, Food selectivity and sensory sensitivity in children with autism spectrum disorders, J Am Diet Assoc. 2010 February ; 110(2): 238–246. doi:10.1016/j.jada.2009.10.032.
    
17. 
    Linda G. Bandini, Sarah E. Anderson, Carol Curtin, Sharon Cermak, E. Whitney Evans, Renee Scampini, Melissa Maslin, Aviva Must, Food Selectivity in Children with Autism Spectrum Disorders and Typically Developing Children, J Pediatr. 2010 August ; 157(2): 259–264. doi:10.1016/j.jpeds.2010.02.013.
    
18. 
    E. Whitney Evans, Sarah E. Anderson, Carol Curtin, Renee Scampini, Melissa Maslin, Linda Bandini, Dietary Patterns and Body Mass Index in Children with Autism and Typically Developing Children Res Autism Spectr Disord. 2012; 6(1): 399–405. doi:10.1016/j.rasd.2011.06.014.
    
19. 
    Aviva Must, Carol Curtin, Kristie Hubbard, Linmarie Sikich, James Bedford, Linda Bandini, Obesity Prevention for Children with Developmental Disabilities, Curr Obes Rep. 2014 June ; 3(2): 156–170. doi:10.1007/s13679-014-0098-7
    
20. 
    *** Anorexia Nervosa and Related Eating Disorders in Childhood and Adolescence, editată de Lask, Brian, Bryant-Waugh, Rachel, Psychology Press, Hove, 2000.
    
21. 
    Aron Arthur, Aron Elaine, Statistics for the behavioral and social sciences, Prentice Hall, New Jersey, 1997.
    
22. 
    Becker E. Anne, Grinspoon K., Steven Klibanski, Anne Herzog, B. David, Eating Disorders, The New England Journal of Medicine, vol. 340: 1092-1098, nr.14, 1999, http://content.nejm.org/cgi/content/full/ 340/14/1092
    
23. 
    Benlloch Isabel Martinez, Body image and eating disorders: adolescence and gender. (The Mortification of the Flesh), Gracey, D., Stanley, N., Burke, V., Nutritional Knowledge and behaviours in teenage school students, in Health Education Research, vol. 11, Editura Oxford University Press, 1996.
    
24. 
    Berg M., Kathleen Hurley, J. Dermot, McSherry A., James Strange, E. Nancy, Eating Disorders. A Patient – Centered Approach, Radcliffe Medical Press Ltd., Londra, 2002.
    
25. 
    Bertiere M. C., Coudry B., Alimentation de l’enfant & de l’adolescent, Editura Cerin Symposium, Paris, 2004.
    
26. 
    Bordo Susan, Unbearable Weight: Feminism, Western Culture and the Body, University of California, Berkely, 1993.
    
27. 
    Butte Nancy F. et al, Evaluation of the feasibility of international glrowth standards for school-aged children and adolescents, The Journal of Nutrition, 2007, 153-157
    
28. 
    Buvat J., Buvat-Herbaut M., Racadot A., Lemaire A., Legoux Y., Linquette M., Profil hormonal de l’anorexie mentale á la phase d’état. Corrélation avec certains facteurs somatiques, Annales d’Endocrinologie, Editura Masson, Paris, 1981. Massachusetts, 2005.
    
29. 
    Corcos M., Troubles du comportement alimentaire: Anorexie, Compulsions et boulimie, în Alimentation de l’enfant & de l’adolescent, editată de Bertiere, M., C., Coudry, Editura Cerin Symposium, Paris, 2004.
    
30. 
    Edwards Nicholas Murphy, Sandra Pettingell, Iris Wagman Borowskz, Where Perceprion Meets Reality: Self-Perception of Weight in Overweight Adolescents, in Padiatrics, vol. 125, nr.3, 2010.
    
31. 
    Fairburn G. Christopher, Transdiagnostic Cognitive-Behavioral Therapy for Patients With Eating Disorders: A Two-Site Trial With 60-Week Follow-Up, 2008, http://ajp.psychiatryonline.org/cgi/content/full/166/3/311
    
32. 
    Kamryn T. Eddy, David J. Dorer, Debra L. Franko, Kavita Tahilani, Diagnostic Crossover in Anorexia Nervosa and Bulimia Nervosa: Implications for DSM-V, American Journal of Psychiatry 2008; 165:245-250.
    
33. 
    Keery et al, An evaluation of the tripartite influence model of body dissatisfaction and eating disturbance with adolescent girls, 2004, Science Direct, 237-25.
    
34. 
    Kiriike Nabuo, Nagata Tochihiko, Sirata Kumiko, Yamamoto Naoki, Are Young Women in Japan at High Risk for Eating Disorders? Decreased BMI in Young Females from 1960 to 1995, Psychiatry and Clinical Neurosciences, vol. 52, issue 3, 1998.
    
35. 
    Kuboki T., Namura S., Ide M., Suematsu H., Araki S., Epidemiological Data on Anorexia Nervosa in Japan, Psychiatry Research, nr. 62, 1996.
    
36. 
    Treasure Janet, Corfield Freya, Cardi Valentina, A Three-phase Model of the Social Emotional Functioning in Eating Disorders, 2012, European Eating Disorders Review, Vol. 20, Issue 6, 431–438.
    
37. 
    Sansone A.Randy , Lam Charlene , Wiederman W. Michael , Being bullied in childhood: correlations with borderline personality in adulthood, 2010, Comprehensive Psychiatry, Vol 51, Issue 5, 458–461.
    
38. 
    Mitchison Deborah, Hay J. Phillipa, The epidemiology of eating disorders: genetic, environmental, and societal factors, 2014, Clin Epidemiol, Vol 6, 89–97.
    
39. 
    Troop A.Nicholas , Redshaw Chloe, General shame and Bodily Shame in Eating Disorders: A 2.5-Year Longitudinal Study, 2012, European Eating Disorders Review, Vol 20, Issue 5, 373–378.
    

1. 
   Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică:
   
2. 
   
   

1. 
   Adina Baciu, Cristina Stan, Laura Stroica, Monica Petrescu, 2012, An Anthropological perspective on eating behavior of children in rural area, vol. »51th Congress of Anthropological Society of Serbia with international participation, Niš, pp.35;
   
2. 
   C. Glavce, D. Sandu, N. Milici, F. Roville-Sausse, L. Apăvăloae, Cristina Stan, Ion Popa, L’evolution de la corpolence chez les enfants et les adolescents dans les derniers 15 ans en Bucarest, Biometrie Humaine et Anthropologie, T. 24, nr.3-4, 2007, pg.209-220.
   
3. 
   C. Vulpe, Eleonora Luca, Irina Popescu, Monica Petrescu, M.Şt. Ciuhuţa, Aspecte biodemografice privind populaţia longevivă din Culoarul Bran-Rucăr, 2005, vol.Natura şi Omul, Ed. Bioedit, Ploieşti, 71-77;
   
4. 
   C. Vulpe, Eleonora Luca, Monica Petrescu, 2015, Aspecte ale transmiterii de la parentali la progeni a principalelor radiante palmare, , vol. A. Kozma, C. Glavce (coord.), Antropologie şi societate, col. Zilele Rainer, Ed. ASTRA Museum, Sibiu, pp. 191-196.
   
5. 
   C.Vulpe, Eleonora Luca, Monica Petrescu, Les principales structures dermatoglyphiques chez la population roumaine, Annuaire Roumain D’Anthropologie, Ed. Academiei Române, T.47, 2010, pp.57-68.
   
6. 
   Constantin Bălăceanu-Stolnici, Lăcrămioara Petre (Mureşan), Concepţii şi tradiţii despre alimentaţie în cultura popoarelor, în vol. Natura şi Omul, Ed. Bioedit, Ploieşti, 2007, pag. 5-11
   
7. 
   Corneliu Vulpe, Eleonora Luca, Monica Petrescu, Unele aspecte ale dermatoglifelor digito-palmare la un lot de copii cu retard mintal, în vol. ANTROPOLOGIE ŞI INTERDISCIPLINARITATE, col. Zilele Rainer, coord.: A.Kozma, C.Glavce, C.Bălăceanu-Stolnici, Ed. NICULESCU, Bucureşti, 2013, ISBN: 978-973-748-744-5, pp. 482-490.
   
8. 
   Corneliu Vulpe, Nicolae Miriţoiu, Eleonora Luca, Monica Petrescu, Continuarea cercetărilor începute de Fr.I.Rainer cu privire la structura antropologică a populaţiilor vechi, în vol. ANTROPOLOGIE SI BIODIVERSITATE, col.Zilele Rainer, Ed. NICULESCU, Bucureşti, 2011, pp. 457-470.
   
9. 
   Cristina Stan, Adolescent’s self-esteem and diets, Natura şi omul, ed. XXVI, Natură-Om-Alimentaţie, Ploieşti, 22-24 oct. 2015, cu rezumat Ed. Bioedit, ISSN 2392-7178.
   
10. 
    Cristina Stan, C. Glavce, D. Sandu, F. Roville-Sausse, L’influence des conditions socio-economiques de la famille concernant l’alimentation des enfants et des adolescents de Roumanie, Biometrie humaine et anthropologie, T. 25, nr.3-4, 2007, p.223-229.
    
11. 
    Cristina Stan, C. Glavce, F. Roville-Sausse, D. Sandu, M.O. Monneuse, N. Milici Etude transversale concernant le comportement alimentire des enfants et des adolescents de Bucarest, Biometrie humaine et anthropologie, vol.24, nr.1-2, 2006, p. 65-74.
    
12. 
    Cristina Stan, Cristiana Glavce, F.Roville-Sausse, Comparison of Self – Perception of Weight and Measured Height and Weight at Adolescents from Bucharest, Anthropologie et Biométrie Humaine, tome 26 (3-4) pe 2008, ISSN: 1279-7863.
    
13. 
    Cristina Stan, Cristina Glavce, Françoise Roville-Sausse, Adolescent’s self-esteem and ideal figure, Congresul XIX al Societăţii Spaniole de Antropologie Fizică, 23-26 iunie 2015, Madrid, Spania, p. 114.
    
14. 
    Cristina Stan, Cristina Glavce, Françoise Roville-Sausse, What adolescents prefer: physical activity or diets? 3^ème Colloque International Francophone Mondialisation des comportements alimentaires et facteurs de risques pour l’obésité et le diabète, 4-6 septembrie 2015, Albena, Bulgaria ;
    
15. 
    Cristina Stan, EDNOS - tulburarea de alimentaţie a secolului XXI, Simpozionul „Zilele Fr. Rainer, Antropologie şi sănătate, 23-24 aprilie 2015, Academia Română, ISSN: 2392-909X.
    
16. 
    Cristina Stan, Monica Petrescu, Particularităţi în atitudinea adolescenţilor privind dietele alimentare, în vol. ANTROPOLOGIE ŞI INTERDISCIPLINARITATE, col. Zilele Rainer, coord.: A.Kozma, C.Glavce, C.Bălăceanu-Stolnici, Ed. NICULESCU, Bucureşti, 2013, ISBN: 978-973-748-744-5, pp. 406-411.
    
17. 
    Eleonora Luca, C. Vulpe, Monica Petrescu,Cristina Stan, M. Şt. Ciuhuţa, N. Leasevici, 2015, Studiul familial al prezenţei unui caracter antropogenetic în populaţia Culoarului Bran-Braşov, , vol. A. Kozma, C. Glavce (coord.), Antropologie şi societate, col. Zilele Rainer, Ed. ASTRA Museum, Sibiu, pp. 79-85.
    
18. 
    Eleonora Luca, C.Vulpe, Monica Petrescu: Aspects concernant la corpulence des écoliers bucarestois déficients d’ouïe et de vue, vol. Mondializarea comportamentelor alimentare la copii şi adolescenţi, Ed. Academiei Române, 2011.
    
19. 
    Eleonora Luca, Corneliu Vulpe, Monica Petrescu, Lăcrămioara Petre, Corrélations entre la gravité de la déficience sensorielle et le développement céphalique et corporel des certains enfants et adolescents déficients d’ouïe et de vue, Annuaire Roumain D’Anthropologie, Ed. Academiei Române, 2012, T.49, pp. 15-25.
    
20. 
    Eleonora Luca, Corneliu Vulpe, Monica Petrescu, Viorica Seghedi, Aspecte particulare privind dezvoltarea fizică la copii şi adolescenţi diagnosticaţi cu retard mintal, în vol. ANTROPOLOGIE ŞI INTERDISCIPLINARITATE, col. Zilele Rainer, coord.: A.Kozma, C.Glavce, C.Bălăceanu-Stolnici, Ed. NICULESCU, Bucureşti, 2013, ISBN: 978-973-748-744-5, pp. 273-277.
    
21. 
    Eleonora Luca, Georgeta Badrajan, A. Savu, C, Vulpe, M. Şt. Ciuhuţa, Monica Petrescu, N. Leasevici, 2015, Aspects concernant l’étude mixte-longitudinale de la croissance des enfants et adolescents de Bucarest et du Couloir Bran-Rucăr, Ann. Roum. Anthropol., T52, pp. 17-32.
    
22. 
    Eleonora Luca, Monica Petrescu, C.Vulpe, M.Şt.Ciuhuţa, Quelques aspects d’anthropologie médicale concernant les enfants écoliers de Bucarest avec déficiences de la vue , Annuaire Roumain D’Anthropologie, Ed. Academiei Române, T.47, 2010, pp. 27-38.
    
23. 
    Eleonora Luca, Monica Petrescu, Corneliu Vulpe, Dezvoltarea fizică în funcţie de ordinea naşterii la unii copii şi adolescenţi deficienţi de văz şi de auz, revista on-line Studii şi cercetări de antropologie, nr. 2, 2012, ISSN 2344-2824; ISSN-L 0039-3886 (antropologia.ro-Institutul de antropologie - Studii şi cercetări de antropologie), pag. 14-25.
    
24. 
    Ionică Consuel Severus, 2013, Variabilitate culturală şi variabilitate genetică într-un eşantion reprezentativ de români în context populaţional global şi european – dimensiuni culturale Hofstede-iene în relaţie cu polimorfismul genetic al transportorului de serotonină (5-HTT), Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, col. AULA MAGNA, Bucureşti. (196 pagini).
    
25. 
    Lăcrămioara Petre (Mureşan), Dr. Nicolae Leasevici, Dr. Eleonora Luca, Comportamentele alimentare şi sănătatea. Factori implicaţi, în vol. Natura şi Omul, Ed. Bioedit, Ploieşti, 2007, pag. 53-59
    
26. 
    Lăcrămioara Petre, 2015, Autismul şi mediul, , vol. E. Iancu, C. Glavce, A. Baciu (coord.), Natura şi Omul, Ed. Bioedit, Ploieşti, pp. 167-170.
    
27. 
    Lăcrămioara Petre, 2015, Locul copilului cu dizabilităţi în sistemul educaţional românesc. Incluziune sau marginalizare, vol. A. Kozma, C. Glavce (coord.), Antropologie şi societate, col. Zilele Rainer, Ed. ASTRA Museum, Sibiu, pp. 314-319.
    
28. 
    Lăcrămioara Petre, Copiii autişti între teorii şi terapii: consecinţe asupra recuperării, Simpozionul „Zilele Fr. Rainer, Antropologie şi sănătate, 23-24 aprilie 2015, Academia Română, ISSN: 2392-909X.
    
29. 
    Lăcrămioara Petre, Cristina Maria Nedelcu, Evidenced based intervention for children with autism: Pivotal Response Treatment, Romanian Journal of Child and Adolescent Psychiatry, 2015, 2(4): (pag), ISSN 2360-185X, indexat Index Copernicus, Global Impact Factor, DRJI, http://globalimpactfactor.com/romanian-journal-of-child-and-adolescent-psychiatry/
    
30. 
    Lăcrămioara Petre, Food selectivity and nutritional problems în children with autism spectrum disorders, vol. Symposium Internaţional Interdisciplinaire „La Nature et l'Homme, XXVIe edition, „Nature-homme-alimentation, Ploiesti, 2015, pag. 106, ISSN 2392-7178
    
31. 
    Luca Eleonora, C.Vulpe, Monica Petrescu, Lăcrămioara Petre, M.Radu, Aspects concernant le développement des enfants écoliers avec déficiences de la vue selon les indices céphalo-faciaux, Annuaire Roumain d’Anthropologie, Ed. Academiei Române, t. 46, 2009, p. 13 – 18.
    
32. 
    M. Şt. Ciuhuta, Baciu, Adina, Luca, Eleonora, Date asupra corpolenţei şcolarilor bucureşteni rezultate dintr-un studiu longitudinal, Antropologie şi interdisciplinaritate. Colecţia „Zilele Francisc I. Rainer, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2013 pg. 90-95, coordonatori: Andrei Kozma, Cristiana Glavce, Constatin Bălăceanu-Stolnici, ISBN: 978-973-748-744-5.
    
33. 
    Monica Petrescu, Eleonora Luca, C.Vulpe, Cristina Stan, Particularităţi dimensionale şi conformative ale mâinii la copii şi adolescenţi diagnocticaţi cu retard mintal, în vol. ANTROPOLOGIE ŞI INTERDISCIPLINARITATE, col. Zilele Rainer, coord.: A.Kozma, C.Glavce, C.Bălăceanu-Stolnici, Ed. NICULESCU, Bucureşti, 2013, ISBN: 978-973-748-744-5, pp. 356-361.
    
34. 
    Monica Petrescu, Facteurs de risque associés au cancer du sein, Symposium international interdisciplinaire «La Nature et l’Homme», XXVI-e édition «Nature – homme – alimentation», Musée Départemental des Sciences Naturelles Prahova, Ploieşti, 22-24 octobre, 2015, Ed. Bioedit, Ploieşti, ISSN 2392 – 7178, pp. 131-132.
    
35. 
    Monica Petrescu, Receptori estrogenici şi cancerul mamar, Simpozionul „Zilele Fr. Rainer, Antropologie şi sănătate, 23-24 aprilie 2015, Academia Română, ISSN: 2392-909X, p.68.
    
36. 
    Mureşan Lăcrămioara, Eleonora Luca, Leasevici N.,2005, Stil de viaţă şi stare de sănătate la un eşantion de vârstnici din Bucureşti, vol.« Natura şi Omul », Ed. Bioedit, Ploieşti, 83-87;
    
37. 
    Suzana Turcu – Efecte psihosociale si medicale ale comportamentelor cu risc la tineri, Simpozionul Fr. I Rainer 2015 Antropologie şi sănătate - Dedicat lui Pãtru Firu – pentru 70 de ani de activitate ştiinţifică, Bucuresti, 23-24 Aprilie 2015, ISSN: 2392-909X.
    
38. 
    Suzana Turcu, Comportamentul alimentar la vârsta a treia. Aspecte gerontologice si geriatrice, Natura şi omul, ed. XXVI, Natură-Om-Alimentaţie, Ploieşti, 22-24 oct. 2015, cu rezumat Ed. Bioedit, ISSN 2392-7178.
    
39. 
    Vulpe C., Irina Popescu, Lucia Georgescu, 1999, Dermatoglyphic and medical features in a sample of longevival persons from Rucar-Bran Pass, vol.The 21^st Century’s Challenges to Anthropology, ed. BIOEDIT, Ploieşti, 143-152;
    

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2017

Programul 2, Proiectul 2, Tema 1 Impactul noilor provocări determinate de condiţiile de mediu asupra sănătăţii populaţiei Coordonator: Dr. Suzana Turcu, cercetător ştiinţific gradul III
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Trim I	Aplicarea în teren a chestionarului	Colectarea datelor.	Dr. Cristiana Glavce, cercetător ştiinţific gradul I Dr. Corneliu Vulpe, cercetător ştiinţific gradul I Dr. Emilia Iancu, cercetător ştiinţific gradul I Dr. Eleonora Luca, cercetător ştiinţific gradul II, ½ norma Dr. Consuel Ionică, cercetător ştiinţific gradul III Dr. Lăcrămioara Petre, cercetător ştiinţific Dr. Cristina Stan, cercetător ştiinţific gradul III Monica Petrescu, cercetător ştiinţific Ioana Fulga, asistent cercetare, studii medii.
Trim II	Determinarea, evaluarea factorilor de risc, a trăsăturilor psihologice/de personalitate, prin aplicarea instrumentelor de cercetare alese.	Colectarea datelor.
Trim. III	Determinarea, evaluarea factorilor de risc, a trăsăturilor psihologice/de personalitate, prin aplicarea instrumentelor de cercetare alese. Selecţionarea programelor statistice.	Colectarea datelor Definirea variabilelor
Trim IV	Determinarea, evaluarea factorilor de risc, a trăsăturilor psihologice/de personalitate, prin aplicarea instrumentelor de cercetare alese. Prelucrarea informaţiilor	Introducere date în sistem informatizat Colectarea datelor.

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2018

Programul 2, Proiectul 2, Tema 1 Impactul noilor provocări determinate de condiţiile de mediu asupra sănătăţii populaţiei Coordonator: Dr. Suzana Turcu, cercetător ştiinţific gradul III
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Trim I	Determinarea, evaluarea factorilor de risc, a trăsăturilor psihologice/de personalitate, prin aplicarea instrumentelor de cercetare alese. Prelucrarea informaţiilor Valorificarea rezultatelor preliminare.	Introducere date în sistem informatizat Colectarea datelor.	Dr. Cristiana Glavce, cercetător ştiinţific gradul I Dr. Corneliu Vulpe, cercetător ştiinţific gradul I Dr. Emilia Iancu, cercetător ştiinţific gradul I Dr. Eleonora Luca, cercetător ştiinţific gradul II, ½ norma Dr. Consuel Ionică, cercetător ştiinţific gradul III Dr. Lăcrămioara Petre, cercetător ştiinţific Dr. Cristina Stan, cercetător ştiinţific gradul III Monica Petrescu, cercetător ştiinţific Ioana Fulga, asistent cercetare, studii medii.
Trim II	Analiză comparativă a comportamentelor cu risc în corelaţie cu trăsăturile psihologice/de personalitate Valorificarea rezultatelor preliminare. Diseminarea rezultatelor	Continuarea introducerii datelor în sistem informatizat. Elaborarea bazelor de date Prelucrarea statistică a datelor recoltate, concluzii preliminare Elaborare de lucrări şi comunicări în vederea publicării în reviste de specialitate sau prezentării la manifestări ştiinţifice
Trim. III	Diseminarea rezultatelor	Elaborare de lucrări şi comunicări în vederea publicării în reviste de specialitate. sau prezentării la manifestări ştiinţifice Elaborarea raportului de cercetare.
Trim IV	Diseminarea rezultatelor

Proiect 2 Tema 2: Corporalitatea în condiţiile de viaţă actuală – aspecte antropo-medicale.
Coordonator: Dr. Nicoleta Milici, C.S gr.III

Colectivul de cercetare:

Dr. Cristiana Glavce, C.Ş. I

Dr. Richard Rus, C.S gr.III

Dr. Alexandra Elena Neagu, CS gr.III

Dr. Adriana Borosanu, CS gr.III (1/2 normă)

Dr. Dana Tănăsescu, C.S (1/2 normă)

Ioana Fulga, asistent cercetare cu studii medii

Iuliana Constantin, asistent cercetare cu studii medii

Colaboratori externi:

• 
  Laboratorul de Eco-Antropologie, Muzeul Omului Paris, Franţa
  
• 
  Laboratorul de Ecologie Umană, Facultatea de Știinţe Semlalia a Universităţii Cadi Ayyad, Marrakech, Maroc
  
• 
  Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu", Bucureşti
  
• 
  Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, Ploieşti
  
• 
  Şcoli generale şi licee din Bucureşti şi Ploieşti.
  

Obiectivele proiectului:

1. 
   evidenţierea componentelor regimului alimentar şi stilului de viaţă responsabile în instalarea tulburărilor de alimentaţie la copil, adolescent şi adult tânăr;
   
2. 
   evidenţierea markerilor morfo-fiziologici relevanţi în cazul asocierii tulburărilor nutriţionale (obezitate, anorexie, bulimie, etc.) cu bolile cronice netransmisibile (diabet, boli cardiovasculare, neoplasme, etc);
   
3. 
   evaluarea riscului de apariţie a diverselor boli nutriţionale în populaţii de copii, adolescenţi şi adulţi tineri din mediu rural si urban;
   
4. 
   evaluarea comportamentelor de risc (consum de alcool şi fumat) în populaţii de copii, adolescenţi şi adulţi tineri;
   
5. 
   evaluarea relaţiei dintre corporalitate şi caracteristicile somnului în populaţii de copii, adolescenţi şi adulţi;
   
6. 
   prevalenţa (în funcţie de vârstă, sex, nivel socio-cultural) a factorilor de risc determinanţi ai obezităţii în cadrul populaţiei din România.
   

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

- Obezitatea este considerată pe plan mondial pandemia sfârşitului sec.XX şi începutului sec XXI. OMS identifică la ora actuală problemele de sănătate legate de supraalimentare ca una din cele mai grave probleme de sănătate publică cu care se confruntă ţările atât în emisfera nordică, cât şi sudică. Factorul etiologic predominant îl reprezintă aportul excesiv şi prelungit de hrană, pe fondul unei perturbări a mecanismelor fiziologice de reglare a aportului alimentar, adesea condiţionată de obiceiuri nutriţionale deficitare, de factori de mediu familial şi psiho-social inadecvaţi. Obezitatea a căpătat caracter epidemic în ultimele decenii ca rezultat al schimbărilor produse în mediul social, economic, cultural şi fizic.In ultimii 10-15 ani rata prevalenţei obezităţii a crescut, fiind estimată în prezent la valori peste 26% în populaţia masculină europeană şi mai mari de 31% în cea feminină. Estimările actuale indică o creştere accentuată a prevalenţei obezităţii în rândul populaţiilor tinere, ceea ce face necesară determinarea impactului anumitor factori comportamentali asupra indicelui de masă corporală al tinerilor. Cu toate că vârsta, sexul şi susceptibilitatea genetică sunt factori nemodificabili, mai mulţi factori de risc asociaţi cu vârsta şi sexul sunt modificabili. Printre aceştia pot fi citaţi factorii comportamentali precum alimentaţia, sedentarismul, consumul de alcool şi fumatul. Cifrele şi studiile sunt, din păcate, elocvente: tinerii beau din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai timpuriu. OMS-ul estimează că pe plan mondial aproximativ 150 milioane de tineri fumează, iar în ţările cu venituri scăzute sau intermediare (cazul României), 14% dintre adolescentele şi 18 dintre băieţii de 13-15 ani consumă alcool.

- Idealul corporal promovat de mass-media produce o creştere a insatisfacţiei corporale şi o scădere a stimei de sine. Prin mesaje care merg de la foarte subtil până la extrem de explicit, mass-media propovăduieşte forma corporală acceptabilă din punct de vedere social, îndemnând la diete, activitate fizică şi chirurgie cosmetică pentru a fi atractiv. Majoritatea studiilor au demonstrat o relaţie directă între expunerea media şi patologia alimentaţiei. Centrarea pe calităţile estetice ale corpului încurajează şi importanţa redusă acordată calităţilor funcţionale ale corpului, generează un nivel scăzut al stimei faţă de corp, insatisfacţie corporală, monitorizarea corpului şi un sentiment de ruşine corporală Acestea sunt direct legate de adoptarea unor comportamente nesănătoase de control al greutăţii şi de tulburări de alimentaţie, cu repercusiuni dacă nu fatale, cel puţin dramatice în planul sănătăţii (malnutriţie, dereglări electrolitice, afecţiuni musculare, osoase, cardiace, gastrointestinale, respiratorii, renale, imunologice şi hematologice, neurologice, endocrine, genitale

- Recursul din ce în ce mai frecvent la chirurgia estetică, utilizarea pe scară tot mai largă a medicamentelor (diuretice şi vomitive în scopul controlului greutăţii; steroizi pentru creşterea masei musculare), amploarea tulburărilor alimentare (anorexie, bulimie, alimentaţie compulsivă) au intrat în atenţia mediului academic, care a încercat să înţeleagă motivaţiile acestor comportamente.
Stadiul experimental actual:

• 
  Prelucrare statistică, interpretare date şi diseminare rezultate prin comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, articole ştiinţifice în lucrări în reviste de specialitate din străinătate şi publicarea unei cărţi într-o editură consacrată din ţară.
  

Rezultate scontate:

- Stabilirea corelaţiilor între corpolenţa adolescenţilor cu:

• 
  stilul de viaţă (comportamente alimentare, activitate fizică / sedentarism consum de alcool şi tutun);
  
• 
  nivelul socio-cultural şi economic;
  
• 
  păstrarea sau abandonul alimentaţiei tradiţionale în familie.
  
• 
  caracteristicile de gen şi vârstă;
  
• 
  auto-evaluarea imaginii corporale;
  
• 
  stima de sine;
  
• 
  influenţa mediului de socializare primară, a instituţiilor educaţionale şi mass-mediei;
  
• 
  caracteristicile somnului;
  
• 
  stadiul maturaţional;