Acheson zeitung Der Berlinkrise Google-Suche
Yüklə 51,31 Kb.
|
|
Problema lui Walter Ulbricht Timpuriu, in anul in care J.F.Kennedy a devenit presedintele S.U.A. , amenintarea politicii sovietice externe era ridicata. Nikita Krushchw era la putere si retorica sa amenintatoare. Istoricii , privind in urma la criza , centrata in Berlin , in 1961 , acum sunt in majoritate de acord ca desii nu se compara un an dupa odata cu rachetele lancate de U.R.S.S. in Cuba , dar la momentul respectiv , cererile lui Kennedy si limbajul razboinicpe care l-a folosit in presiunile sale , a facut sa para ca Al III-lea razboi mndial era iminent. Amenintarea primului secretar , sef al U.R.S.S. , dar si al lumii comuniste Est-Europene , era aceea ca e pregatit sa inchee un tratat de pace separat cu Germania de Est. Situatia exploatata de Kennedy era rezultatul a ceea ce Stalin , Churchill si Roswelt au decis la Yalttain februarie 1945. Ceea ce ei au facut acolo a fost confirmat si intarit la conferinta de la Postdam in iulie si august 1945 si extins in alte tratate in urmatoarele luni. Planul era acela de o investi pe Germania cu o autoritate formala peste puterile victorioase : U.R.S.S. , anglia si S.U.A. Aceste puteri ar guverna impreuna Germania si o data cuaceasta si berlinul . In scop administrativ, Germania a fost divizata in 4 sectoare , fiecare dat in grija unei puteri . Dar se presupunea ca aceste puterivor face politica impreuna sisi pessonalul fiecareia , militarisi civili vor avea acces nelimitat la fiecare dintre sectoare si zone. Rusii insa au incalcat aceste intelegeri . Ei au au inceput sa faca o politica proprie in zonele controlate de ei fara sa aiba acordul co-aliatiilor. In acel moment puterile vestice care credeau ca e timpul ca Germania sa se autoguverneze , au decs sa avanseze cu partea controlata de ei. Aceasta avea avea aproximativ 51 milioae de locuitori , fata de 16 milioane pentru partea condusa de U.R.S.S. Germania de Vest avea acum dreptul de a avea parlamentul propriu, insa puna la suveranitate mai este o cale lunga. Ei nu aveau autoritatea de a mobiliza o armata sou de a face politica cu inplicatii militare. Reprezentantul american la Bonnera inca numit inalt comisar S.U.A. si avea o autoritate plenara contingenta
Asta a fost mai mult sau mai putin ceea ce s-a discutat de catre aliati in 1954. Ceea ce era diferit si alarmant era atitudinea Kremlinului fata de Berlin. Cind in noiembrie 1958 , Khrushchev si-a anuntat planul pentru suveranitatea est-germana , a facut clar faptul ca nu se referea la zona sovietica exclusiv el vorbea de asemenea despre intreg Berlinul. Dupa planul sau berlinul de Vest ar deveni un oras liber iar autoritatea care l-ar guverna s-ar regrupa doar in R.D.G. Khruschev a convenit prin ministrul de externe Andrei Gromyko succesorul lui Vyacheslav Molotov ca va da vestului sase luni sa raspunda cererilor sale pentru negocieri. Daca nimic nu urma sa fie realizat pana in mai 1959 , Moscova va trece la urmatorul pas rezonabil , care ar fi recunoasterea unilaterala a R.D.G. ca un stat suveran liber. Khruschev a adaugat sarbatorirea caracteristica retorica in Moscova onorind primul Secretar al Poloniei Wladyslaw Gomulka. Cu aceasta ocazie Khruschev a insinuat ca Berlinul de vest nu era ceea ce parea a fi, o jumatate a unui oras maret administrat de catre Franta , Marea Britanie si S.U.A. Ceea ce devenise era fortareate Razboiului Rece. Nu exact o scena militara desi existau cu siguranta forte militare in sectoarele vestice , aceste fiind permise de catre tratatele celor patru puteri. Khruschev si-a continuat declaratia prin reasigurarea lumi ca uniunea sovietica nu avea nici o intentie de utilizare a fortei militare in problema cu Berlinul. Insa el a adaugat imediat ca daca vestul va alege sa initieze o activitate ostila agresorii ar fi „nimiciti”. Berlinul era bine modelat de catre istorie si topografie pentru rolul sau in Razboiul Rece. Este un oras mare si infloritor de opt ori cit Parisul si de trei ori cit Londra iar perimetrul sau ar incercui cele cinci colturi ale New York. Berlinul a ajuns astfel, in parte datorita dezvolterii sale organice. Evenimentul decisiv care a dus la extinderea orasului a fost anexarea din 1920 sub guvernamintul lui Weimar a zecilor de orase inconjuratoare sate , si state intr-o singura unitate administrativa. Marele Berlin avea de acum nu unul ci doua riuri Spree si Havel si canalele care faceau legatura intre ele. Printre capitalele europene Berlinul este unul relativ nou. In apilie 1945 o jumatate de milion de soldati sovietici marsaluiau dinspre est determinati sa isi isa revansa pentru batalia de la Stalingrad si asediul Leningradului. Pina cind Hitler s-a sinucis in unul din buncarele sale cincizeci de mii de locuitori ai berlinului au murit si treizecisinoua la suta din cladirile orasului au fost distruse provocind o catastrofa in stocul caselor.Berlinul de vest de la inceput a fost o insula in marea Imperiului Sovietic. In 1948 Stalin s-a decis sa scufunde insula ijmpozind un blocaj asupra tuturor bunurilor care veneau in partea de vest a orasului. A continuat prin oprirea circulatiei trenurilor si barcilor dinspre germanie de vest. Ceea ce a salvat Berlinul de vest a fost raidul aerian american. Aeroporturile Templehof si Gatow erau ambele mici dar existenta lor a pemis inceperea imediatea a raidurilor aieriene. Sub conducerea guvernatorului american General Lucius D. Clay care a organizat raidul aierian un al treilea aeroport a fost terminat in jumatate din timpul proectat. Berlinezii vestici au avut citeva luni dificile dar orasul a supravietuit si in mai 1949 Stalin a renuntat. Doisprezece ani mai tirziu Berlinul de vest era inca pentru Nikita Khrushchev un „spin in coaste”. Secretarul general Walter Ulbricht nu a fost doar un membru comunist el a fost de asemenea un adevarat convins. In tinerete in Liepzig inainte de primul Razboi Mondial el a intrat in societatea Karl Liebknecht si in societatea Spartaca Rosa din Lxemburg. La virsta de 26 de ani in 1919 el a fost fondatorul partidului comunist german. El a fost detectat pt zelul sau si chemat la Moscova la mijlocul anilor 1920 pentru training in celula organizatorie, pe care el l-a pus in practica inapoi acasa pt urmatorii ani, pina cind Hitler a preluat puterea in 1933. In acel moment dorind sa-si iceapa asediul inaltul comandament sovietic l-au scos din Germania. Si-a petrecut in mare parte urmatori doisprezece ani in Moscova cu excptia perioadei razboiului civil din Spania la care a asistat. Cind s-a intors in Germania a primit rangul de colonel in armata rosie sub conducerea Maresalului Georgi Zhukov, sef al armatei sovietice. Ulbricht l-a admira pe Lenin. Ulbricht ii semana din punct de vedere psihic eroului sau. Admiratia pe care o avea fata de Lenin si mai trziu pentru Stalin nu a continuat si fata de sucesorii acestora. El ii gasea pe acestia lamentabili neconvingatori. Pana si Stalin a intirziat in autorizarea lui Ulbrich in implementarea unui plan pe cinci ani pt Germania de vest. „Nu poti avea o economie planificata fara un plan”, se plingea Ulbricht. Intr-un final in 1950 a primit aprobarea. In iulie 1952 el a lansat mindru prima sa actiune de colectivizare. A fost urmata de serioase lipsuri alimentare. Ulbricht a cerut populatiei sa aiba rabdare. S-a intebat „ce ar face stalin intr-o asemenea situatie?” Stalin , de asemenea se infrunta cu problema opozitiei colectivizarii in1933, dar nu a fost niciodata distras de la adevaratele principii comuniste. Astfel in loc sa o ia mai incet Ulbricht a inrautatit situatia. Exodul catre vest a inceput. Zeci de mii de germani din est au plecat in vest. Pe 10 iunie 1953 Ulbricht a ridicat cota productiei pt fabrici si muncitori constructori cu 10 la suta. Muncitorii germani din est nu aveau masinariile sau materialele brute pt a face posibila o astfel de crestere chiar daca aveau energia necesara. Ulbricht si-a dat seama de asta. Daca , cota avea o suta de unitati iar un muncitor singur producea nouazeci de unitati salarul acestuia erea redus corespunzator. Prima reactie a venit in 11 iunie cind o unitate de constructie a facut o greva de 24 ore . Ulbricht nu a clipit, pe data de 5 muncitorii constructori din alta parte au cerut o intilnire cu primul ministru Grotewohl. Ca raspuns partidul a trimis reprezentanti la fabrici care sa explice noile cote muncitorilor. Reprezentantii au fost redusi la tacere si huiduiti. In dimineata de miercuri 16 iunie , muncitorii din Berlinul de est au pornit marsul catre guvern si oficiile partidului. Cind au ajuns la comitetul central ei au gasit camioane si portavoci care transmiteau propaganda partidului. Ei ai demolat doua dintre camioane si au intrat intr-un al treilea de unde isi transmiteau propriile slogane. Acestea includeau „Cerem alegeri libere si un Berlin unit”. Cind oficialii guvernului au refuzat sa se intilneasca cu acestia liderii demonstratiei au cerut o greva generala in ziua urmatoare. Nici regimul lui Ulbricht nici reprezentantii sovietici MVD (predecesorul KGB-ului ) nu erau pregatiti deloc pentru refuzul muncitorilor si nici de sprijinul puternic in rindul populatiei. Armata rosie era mai alerta. Desi Stalin murise cu doar trei luni inainte si era o confuzie in Kremlin , masina represiei nu a fost incetinita. Moscova a ordonat trupele din toata Germania de vest sa invadeze Berlinul.4 In dimineata zilei de miercuri 17 greva generala a inceput. S-a transformat repede intr-o revolta , muncitorii arzind steagurile sovietice si incercind sa distruga cladirile guvernului si partidului. Apoi trupele sovietice au intrat in actiune. Pina la caderea noptii primele revolte serioase din Europa de est au izbucnit de la caderea cortinei de fier incoace. Numaratoarea oficiala spune ca au fost 16 morti si 100 de raniti. Numaratoarea facuta de catre CIA ulterior a demonstrat ca au exista in realitate 300 de mori impuscati sau striviti de catre tancuri si mai mult de o mie de raniti. Revolte au izbugnit si in alte orase est germane in urmatoarele doua zile , dar au fost inabusite destul de repede. In raportul sau catre Moscava de miercurea dimineata , colonelul Ivan Fadeikin , seful MVD in berlin declara ca” printre grevisti este impresia ca autoritaiile nu vor recurge la forta pentru ca Berlinul este sub conducerea celor patru puteri. Daca forta militara este utilizata tancurile vesticevor venii in ajutorul lor.” De fapt ,CIA a fost la fel de surprinsa ca si MVD si pina cind CIA din Berlin a ajuns la Washinton pentru ca sa dea aportul in legatura cu rascoalele acestea erau deja inabusite. Opinia puplica vesticaabea cit a reusit sa observe Walter Ulbricht a mai rezistat la putere pentru inca doua decenii. In primavara anului 1961 singurul sau tel obsesiv era acela de a-si opri oamenii sa migreze.Nimeni nu chestiona autoritatea decisiva a Moscovei desi statele est europene – Germania de est, Polonia , Cehoslovacia , Romania , Ungaria si Bulgaria aveau propriile guverne. Omul aflat la putere in aceste state asista la intilnirile Pactului de la Varsovia , care incepind cu 1935, lega tarile lor formal. Deciziile erau intotdeauna tacit subjugate conducerii de la Moscova dar lideri sateliti trebuiau sa asculte si sa transmita opinia si propunerile statelor gemene. In 1959 apoi din nou in 1960 si 1961 vocea lui Walter Ulbricht a fost cea mai galagioasa datorita problemei refugiatilor. In 1959 un numar de 7500 de st-germani aplicau pe luna pentru azil in centrul de refugiati Marien Velde din berlinul de vest. In 1960 acel numar a crescut la 12600 pe luna. Ulbricht a spus colegiilor sai ca R.D.G. nu putea sa supravietuiasca cu aceste scurgari umane continue. Revenind in noiembrie 1958, cind Khrushchev a dat ultimatum privind Germania de est , Ulbricht a anuntat-o poporului sau cu mare fast. Dar cancelarul garman vestic Konard Adenauer a ignorat pur si simplu ultimatumul. Mai 1959 a venit si a trcut , si Khrushchev nu a luat nici o masura pt indplinirea initiativei sale diplomatice. A castigat rezistenta vestica? In mai 1960 Khrushchev a enuntat formal la ultimatum , acesta fiind expirat deja de 18 luni.Adresand un discurs politic in berlinul de est , el a spus :5 „ Noi suntem realisti si nu vom duce o politica aventuriera.” Apoi noua luni mai tirziu pe 7 februarie 1961 Khrushchev a adresat un memorandu lui Adenauer. Era tarziu , a scris Khrushchev pt a incheia regimul de ocupatie de dupa razboi. Moscova a oferit Bonnului o alegere : ia loc la masa negocierii.Facind astfel Bonnul ar exersa „ oportunitatiile limita pt apararea intereselor sale in berlinul de vest.” Asta, sau asteapta si negociaza direct cu un guvern suveran est-garman nou , fara nici o prezenta sovietica mediatoare. Un aspect agreabil al memorandului lui Khrushchev ea tonul acestuia , care era iesit din comun de civilizat. Din acest motiv de data aceasta , nu a ignorat declratia sovietica. El a acceptat memorandul dar raspuns ca va trebui sa se consulte cu aliiatii sai inainte sa ii aspunde in detaliu. Acest gest a lui Adenauer a declansat o multime de vizite la nivel inalt. In aprilie 1961 Harold Macmillan a zburat la Washington pentuprima sa intilnire formala cu tinarul John F. Kennedy. Un istoric american Honore Catudal a scris despre oul regim ca a fost creat pt a inlocui piramida cu roata iar Kennedy urma sa fie centrul „ Cind stirile au ajuns la Kennedy in februarie1961 in legatura cu scrisoarea lui Khrushchov catre Adenauer , acesta a creat un grup ad hoc de consultanta. In fruntea acestuia se afla Dean Acheson. Acest comitet s-a umit Grupul De Revizie Acheson. Kennedy a ajuns la rezidenta ambasadorului american in Viena pt ca sa il intimpine pe Khrushchov. Kennedy si Khrushchev s-au retras intr-o camera pt discuti. Dupa cateva propozitii scinteia a facut butoiul cu pulbere sa explodeze.6 Khrushchev si-a reafirmat ultimatumul , uniunea sovietica va semna un tratat de pace cu Germania de est inainte de sfarsitul anului. Daca Germania de vest si aliatii sai au ceva de spus pot sa se alature negcieriilor. Sau vor gasi aceasta in orice discutii viitoare despre Berlin care nu va fi condusa de el ci de Walter Ulbricht. „Vreau pace” a concluzionat el „ dar daca voi vreti rarboi asta este problema voastra”. Dupa a doua sesiune de simbata Kennedy a zburat la Londra in cautarea consolaii din partea lui Macmillan. A doua zi a zburat acasa unde a aflat ca Khrushchev a dat o receptie la ambasada Indoneziei in Moscova, luni dimineata. El a sarbatorit victoria sa in fata liderului Lumii Libere. Marti seara pe 6 iunie Kennedy s-a dus la tleviziune pentru a da o declaratie in ceea ce priveste summitul. Pe 10 iunie , o saptamina dupa inceputul summitului de la Viena Khrushchev a facut public memorandul cu privire la Berlin. Acesta declara „ concluzionarea unui tratat de pace cu germania de est nu mai trebuie intirziata.” Kremlinul i-a dat lui Ulbricht o copie a acestui memorandu inainte de publicare. Pe 15 iunie Ulbricht a tinut conferinta de presa , spunand acelasi lucru. Un reporter din Germania de vest a criticat implicatiile citarii lui Khrushchov de catre Ulbricht. Ar insemna asta o oprir a scurgerii refugiatilor din est? Mergeau in Berlinul de vest cu miile in fiecare zi. De ce sunt ei atrasi de catre noul statut al Berlinului ca” oras liber”? Reprterul vroia sa stie daca refugiatii vor fi opriti la poarta Brandembug. Ceea ce Ulbricht a spus a fost „ Ceea ce inteleg din intrebarea dumneavoastra este ca in Germania de vest exista oameni care doresc sa ne mobilizam muncitorii constructori ai R.D.G. sa construiasca u zid. Nu stiu de nici o astfel de intentie. Muncitorii constructori ai tarii noestr sunt in principal ocupati de constructia caselor iar energia lor este complet consumata de aceasta sarcina. Nimeni nu are intentia sa construiasca un zid.” Propozitiile erau incarcate de minciuni. Germania de vest nu avea nici o intentie sa il determine pe Ulbricht sa construiasca un zid, iar germanii din est nu erau de loc suprasolicitati de constructia caselor , majoritatea constructilor din Berlinul de est datind din timpul razboiului , iar Ulbricht visasa peste noapte constructia zidurilor. 7La sfirsitul lui iunie , Acheson a scris un report intitulat „criza Berlinului.” A fost primit de catre presedinte care a convocat doar Consiliul National de Securitate si citiva senatori democrati pentru a-l discuta. Berlinuk poate fi o tinta ostensibila dar obiectivele Kremlinului sunt mult mai mari. Testul imediat este acela al careacterului noului presedinte american. Presedintele america ar putea sa dea inapoi sau ar putea sa stea drept in ceea ce priveste Berlinul. Fiind mai clar, Acheson a continuat , S.U.A. trebuie sa stea langa cele”trei esentiale” , identificate de catre departamentul de stat in 1958 ca raspuns la primul ultimatum a lui Khrushchev (1) Mentinere prezentei aliatiilor in Berlinul de vest inclusiv a garnizoanei militare (2) Insitarea asupra continuarii pe cale aeriana a acesului la Berlinul de vest. (3) Asigurarea libertatii si securitatii Berlinului de vest. Oponentii lui Acheson erau Schlesinger si Sorensen. Orasul Berlin insistau acestia erea singurul obictiv al ofensivei sovietice, nici de cum un inceput al unui alt plan. Ei l-au citat pe Macmillan: S.U.A. nu trebuie sa il puna pe Khrushchev intr-un colt. In timp ce in marile saloane erau date dispute argumentale , planuri considerate contingente, Germania de est ajungea la decizii personale. Sa mearga su sa ramina? Lasarea Germaniei insemna parasirea virtuala a tot ceea ce detineau. Chiar si asa in iunie 1961 20 de mii de estici au migrat in vest. Pe 6 iulie , Ulbricht a dat ambivalente si a mai adaugat un motiv de plecare , el a dezvaluit „ Planul de pace al poporului german.” Nu era nimic diferit in planul Ulbricht decit ceea ce fusese deja dedus ca si consecinta a variatelor ultimatumuri ale lui Khrushchov.totusi aceasta venea nu din partea Moscovei ci di partea Berlinului de est, iar Germania de est a vazut aceasta negresit cauta o soutie imediata la Problema Berlinului.Germanii aveau un cuvant pentru asta:Torschluss-inchiderea portii.In ziua urmatoare,7 iulie,autoritatiile Germaniei de Est,au anuntat toti Grenzgänger,literer,cei care treceau granita,est germanii care nu gaseau slujbe potrivite,uteau sa se transfele la slujbe in Berlinul de Vest-vor cere mai apoi sa fie inregistrati la unitatea locala a muncitorilor si vor solicita permisiunea de a continua comutarea .Chiar si cei care erau licentiati nu mai puteau sa cumpere bnuri de lux-frigidere,masini sau masini de spalat pentu nimeni care nu era angajat in Est.Ostilitatea a mers atat de departe,pana la interzicerea unei soti de migrant sa primeasca ingrijiri in o camera de urgenta in Berliul de est.Autoritatiile sustineau ca muncitorii nu erau liali tarii lor natalesi nu erau calificati pentru ingrijire medicala gratuita..Femeia care sangera in urma unui avort spontan a murit inainte ca sotul ei sa o poate duce la un spital din Berlinul de Vest.Ulbricht nu se oprea si gasea in continuare masuri de luat. El a ordonat reducere drastica a numarului pasagerilor care circulau cu trenul din orasele Germaniei de Est catre voie sa calatoreasca.Berlin.Volkspolizei(Vopos—politia Germaniei de Est) a crescut controll pe autostrazi si cai ferate.Oricine calatorea spre Berlin cu un bagaj cat de mic,era aruncat din tren sau ii era cerut sa se intoarca pe autostrada.Refugiatii aflati in cautarea adaposturilor vestice inventau povesti care sa le deschida calea spre Brelinul de Vest.Masinile cu numere de inmatriculare din Berlinul de Est erau primite la granita,restul erau inroarse.Ajunsi in Berlinul de Est,acestia mai trebuiau sa infrunte in obstacol-trecerea in Berlinul de Vest.Aceasta se facea fie cu metroul,fie cu S-Bahn-ul.Familiile calatoreau de cele mai multe ori separat pentru ca sa evite suspiciuni. „Am o problema mare,”i-a spus Kennedy lui James Reston in Viena.influentul reporter de la New York Times nu a fost acceptat in camera cand Kennedy l-a intanit pe Khrushchev,dar a vorbit cu presedintele imediat dupa inalnirea de la summit.”Daca [Khrushchev] crede ca nu sunt experimentatsi ca nu avem curaj,pana cand nu ii vom schimba aceasta parere,nu vom ajunge nicaieri cu el.Deci trebuie sa actionam.”Sa actionam acum?Pe 17 iulie,Ted Soresen i-a sugerat un nou discurs televizat.Soresen i-a sugerat sa explice „drepturile,obligatiile si obiectivele” lor in Berlin subliniand „indurare mai mult decat actiuni imediate.”Pe laga informarea poporului american,Soresen a motivat ca un astfel de discurs i-ar sfatui pe rusi sa „negocieze inainte ca stadiul nuclear sa fie atins.”8Pe 25 iulie la ora 9.30 PM,Kennedy si-a inceput discursul,care a durat 40 de minute. Acest discurs a atins in unele puncte sovieticii,insa insista pe ideea nevoii de pace:”Recunoastem grija istorica a URSS-ului in ceea ce prveste securitatea lor in Europa de Est,dupa nenumarate invazii devastatoare si credem ca aranjamente pot fi facute care sa ajute la rezolvarea acestor griji.Am indicat anterior,pregatirea noastra pentru inlaturarea iritantilor roriu-zisi din Berlinul de Vest.Lumea nu este inselata de incercarea comunista de a ii pune Berlinului un clopot al razboiului.In Berlin este pace astazi.Sursa declansat aceasta criza...Ei sunt cei care au interzis alegerile libereSi ei sunt cei care au espins tratatele de pace ale Germaniei,si regulile legii internationale. Si cum americanii stiu din isoria noastra,bataliile armate sunt cauzate de catre nelegiuiti si nu de catre ofiteri ai pacii.”Reactia americana a fost una incurajatoare.Oficiali guvernamentali si lideri ai opozitiei au redat discursul in Anglia,Franta,Olanda si Ialia.Adenauer i-a trimis lui Kennedy o telegrama de multumire si socialistul Willy Bandt,maior al Brelinului de vest a insistat in aprobarea unanima a lui Knnedy:”Oricine isi ia esponsabilitati si gandeste responsabil,va fi profund impresionat.”Brandt era sigur ca „Amis”-jargonulgerman pentru americani-ar trece daca o criza ar izbucni. Comandantul SUA in Berlinul de Vest,maiorul general Albert Watson s-a impiedecat de aceeasi problema ca si James O’Donnell:Oricand ar vorbi presedinele de masurile pe care SUA erau pregatite sa le ia,lumea „Berlin”era prefatata de lumea „Vestica”.Comunistii nu au parut sa se dueleze pe tacita concesiune ca Berlinul era in mainile lor,nici in Moscova,nici in Berlin.Jurnalul oficial est-german si”Neues Deutschland” au criticat tonul razboinic al lui Kennedy,cum era de asteptat.TASS,agentia sovietica oficiala de stiri,a anuntat ca presedintele a sucumbat la „febra razboiului”-din nou incingerea comunista. Ceea ce nu a fost insa anticipat,a fost reactia personala a lui Nikita Khrushchev.John McCloy,care a servit ca inalt comisar al Germaniei din 1949-1952,era acum consilier al lui Kennedy in privinta dezarmarii.Se afla la Moscova cu afaceri oficiale de dezarmare,cand a primit de la Khrushchev o invitatie in Crimea pentru o vizita persoala.In prima zi,25 iulie,Khrushchev si oaspetele sau pareau amiabili insa in urmatoarea zi ,McCloy i-a trimis o telegrama presedintelui spunand ca „furtuna a inceput”Daca o Repblica Democrata Germana alegea sa intrerupa accesul catre Berlin,iar puterile vestice ar incerca sa inre fortat,razboiul ar izbucni cu siguranta.Un astfel de razboi ar fi „termonuclear”.9”Informeaza-ti presedintele,i-a spus el lui McCloy ca URSS are acum posibilitatea de a lansa pe teritoriul america o superbomba” Inainte sa il trimita pe McCloy la Moscova,i-a spus acestuia ca e increzator in faptul ca Keneddy e de fapt prea rezonabil ca sa lupte pentru Berlin.Nu putea aceasta problema sa fie rezolvata?Erau de altfel oameni sensibili.Toata lumea astepta acm urmatoarea miscare a lui Khrushchev.Pe data de 30 iulie,J. William Fulbright,presedinte al Comitetului senatorial de relatii internationale,a mers la Probleme si Raspunsuri pentru a discuta asa numitele cosecintele:”inchiderea Berlinului de Vest ca o capcana a escapadei pentru refugiati.”Fulbright a privit intrearea ca un fel de reforma civila El a spus ca germanii din est puteau,”fara sa violeze vre-un tratat”sa ia aceasta masura.Nu inteleg de ce germanii de est nu isi inchid granita,fiindca eu cred ca au dreptul sa o inchida”De data aceasta germanii din vest au revenit la viata.”Cu siguranta,discursul senatorului a fost falsificat”,a spus maiorul Brandt.Presa est garmana a hulit „opinia realistica” a unui senator american luminat , a adaugat ca declaratia lui Fulbright „ a cauzat o exasperare majora in Bonn”. In 1960 spionii sateliti americani au descoperit o nua constructie la aproximativ 15 mile de nordul Berlinului. Zona parea incercuita de iste ziduri solide si excavarile sugerau constructia unei zone de lansare. Conducatorii C.I.A. din Washington i-au insarcinat pe cei din Berlin sa afle ce se itimpla acolo. Zona era pazita exceptional de bine iar C.I.A. Berlin era aproape de disperare cind unul dintre miile de refugiati de la Marienfelde a dezvaluit ca elera arhitectul proiectului. De la el C.I.A. a aflat ca nu era deloc o zona de lansare ci era un cadou facut de catre Walter Ulbricht lui insusi si colegilor sai Politburo : un district rezidential linga lacul Wandlitz la marginea padurii Bernau ca si Levittown si imitatoriisai de dupa razboiul din America, casele din Wandlitz erau alineate perfect (ceea ce au observat si sateliti) si erau identice. Totul era incercuit de un zid dublu de 12 6 metrii ialtime si pazit de 160 de paznici. Nu toti colegii lui Ulbricht au fost incantati de mutarea la 15 mile de Berlin. Pe 31 iulie Germania de est a mutat u alt jucator pe tabla de sah. Cu o incredibila disonanta de realitate ministrul de sanatate a lui Ulbricht a descoperit o epidemiede poliomielita in vestul Germaniei care nu a mai fost vazuta pana atunci . Ministrul a cerut guvernului, public, sa impuna restrictii dure pentru calatoriile dintre Germania de est si de vest, inclusiv intre Berlinul de vest si de est sa prvina contaminarea germanilor de est. In aceeasi zi ziua poliomielitei – Ulbricht l-a adus pe Willi Stoph intr-o vizita ultra secreta la Moscova. Doua saptamani mai devreme Ulbricht a cerut o intalnire cu liderii Pactului de la Varsovia. Khrushchev a fost de acord cu asemenea intalnire si a programat-o pe 3 august, dar Ulbricht a dorit o oportunitate timpurie pentru a face lobby liderului sovietic despre problema est germana. Khrushcher i-a intimpinat calduros pe Ulbricht si pe Stoph dar a motivat neputinta intalnirii cu ei spunind ca are deja alte intalniri importante planuite de la care nu putea lipsi. Nu s-a gandit sa il previna pe Ulbricht sa stea in afara luminii reflectoarelor, orice recunoastere a acestuia in Moscova putand da nastere unor speculatii nedorite. Ulbricht a luat o limuzina si s-a dus neanuntat la diplomati si reporteri vestici, iar cind sesiunea plenara a avut loc pe 3 august , acesta ca primul vorbitor programat a primit o misiune disciplinara. I s-a spus sa mustre delegaia albaneza pentru un comportament nedisciplinat la o intilnire anterioara a semnatarilor pactului de la Varsovia. Dupa ce alti vorbitori au sustinut mustrarea lui Ulbricht albanezii condusi de Ramiz Alia au iesit afara din camera.Asta a fost exact cum spera Khrushchev. Conexiune albaneza era cam nesigura , iar ultraortodoxul Enver Hoxha , care a refuzat sa vina la Moscova timitindu-l pe Alia in schimb il sustinea pa Mao Tse-tung ca supremul marxist. Nu a fost un conflict deschis iar Khrushchev nu dorea o discutie despre problema super sensibila a Berlinului sa aiba loc cu albanezii in camera. Ulbrich dorea doua lucruri de la colegii sai semnatari ai pactului de la Varsovia: intai consumarea unui tratat de pace separat apoi masurile lor coprehensive sa opreasca scurgerea refugiatilor. Aceasta includea restrictii in traficul aerian vestic. Ulbricht nu dorea avioane pline de „fascisti”care sa decoleze din Berlinul de est si sa aterizeze in Germania de vest , si cel mai important , aceste masuri ar include o bariera i incinta Berlinului. Ulbricht a dezvaluit ca guvernul lui avea deja inca din anul 1952 un plan definit. Acesta a fost desemnat ca reactie la initiativele diplomatice dintre aliati si Germania de vest. Planul se numea oficial „geheime Verschlusssache”. Servicile secrete vestice au aflat despre aceste si a devenit cunoscut in C.I.A. ca „Operatiunea Zidului Chinezesc”. Primul stadiu implica constructia unui gard din sirma ghimpata care sa apere fortele de securitate de-a lungul celor 28 mile de granita. Al doilea stadiu implica nici mai mult nici mai putin decit u zid de beton Khrushchev a introdus idei inteligente. 10„moscova nu isi va asuma riscul de a interveni in traficul aerian in afara celor trei piste de aterizare din Berlinul de vest Khrushchev a mai facut un pas. Da , el a spus ca va incheia un tratat separat de pace insa nu era nici un motiv de graba. A existat o diviziune in rangurile liderilor externi. Nimic nu ar fi pierdut prin aminarea semnarii noului tratat pina cind puterile vestice ar ajunge pe calea concilierii. Diferentele intre aliati ar putea fi exploatate in cursul negocierilor statutului de oras liber al Berlinului de vest. Dar toate acestea au fost puse in contextul planurilor lui Ulbricht de a inchide orasul. Ce precautii ar lua Ulbricht pentru a se apara impotriva divizarii Berlinului cauzand o asemenea rascoala ca aceeade pe 17 iunie 1953, care a trebuit sa zguduie Germania de est? Si ce ar face mai exact Ulbricht daca actiunea lui Adenauer si a aliatiilor sai ar avea loc : o boicotare economica a Germaniei de est? Ulbricht si Stoph au parasit imediat moscova si au mers direct la Wandlitz. Ajuns acasa , Ulbricht a fost intimpinat de catre trei dintre cei mai de incredere deputati ai sai: Erich Honecker ; Erich Mielke si Bruno Leuschnuer. Ulbricht le-a povestit pe scurt de deliberarile si le-a inminat pe scurt sarcinile: Stoph, Mielcke si Honecker urmau sa dea raportul in legaura cu cate trupe est germane puteau sa fie deportate pentru a preveni revolta generala sau pt a o inabusi in caz de izbucnire. Leuschner urma sa evalueze efectele pe care le-ar avea economia tarii daca Adenauer ar reusi oprirea barcilor incarcate cu chimicale otel si masini specializate. Ambele raporturi ordonate urmau sa ii fie aduse la ora 10 dimineta ; care era doar la citeva ore. A explicat ca avea nevoie de aceste informatii in primul rind pentru a putea sa le impartaseasca unor membri alesi ai Politburo R.D.G., iar apoi se va intoarce la Moscova si va face o prezentare la ultima sesiune a intilnirii membrilor semnatari ai pactului de la Varsovia. O logica intrbare ar fi und urma sa isi intalnesca Ulbricht colegii sai Politburo? Zvonuri circulau deja unde era Ulbricht? Daca Ulbricht ar face o intilnire la casa sa in Wandlitz oamenii s-ar intreba ce se intampla. Cu siguranta el nu va sucumba deliberat pilea neagra a Ghanei care era pro comunista? Trebuie sa fie vorba de probleme majore ale statului. Care sunt acestea? Ulbricht a gasit o explicatie pentru toate acestea. El a fost chemat de catre ministrul sanatatii sa discute despre problema epidemica din vestul Germaniei, iar intalnirea de vineri dimineata nu a inceput cu discutia despre epidemie. Prima intrbare a fost : Care dintre resursele de care are nevoie Germania de est nu ar mai fi disponibila intr-o eventula boicotare vestica? Leuschner era linistit nu exista nimic din ceea ce R.D.G. ar avea nevoie care sa nu poate fi asigurat de catre natiunile pacii de la Varsovia iar embargoul vestic putea fi lasat. Raportul lui Stoph a introdus insa complicatii. Fortele locale din Berlin nu puteau simultan sa inchida Berlinul de vest si sa mentina ordine, deci trebuiau adusi militari din afara Berlinului. „ Aceasta a spus Ulbricht poat fi facuta si tineretul liber German a lui Honcker puteau fi mobilizati sa ajute. Mai important Germania de est avea la dispozitia sa Volksarmee ( armata poporului). La scoala din anul 1953 o adevarata armata R.D.G.nu exista , iar Ulbricht nu a avut o alta alternativa decat aceea de a cere ajutor armatei rosii. Acum o astfel de armata exista si era pregatita sa suprime o noua revolta , singura intrbare ramasa fiind timingul. Cortina de fier numputea fi instalata in timp ce Grenzgänger, migrantii est germani erau la munca in Berlinul de vest sau in tranzit ,deci trbuia facuta noaptea si mai bine in weekend da, generalul adversarilor Bruce Clarke comandant de armata in Europa a meditat la un anumit punct. La inceputul saptamanii el a spus subordonatilor sai:” Pearl Harbor a venit intr-o duminica dimieata, Korea de Nord a atacat Korea de sud intr-o duminica dmineata...” Ulbricht si Stoph au zburat di nou la Moscova unde i-a reasigurat pe liderii pactului de la Varsovia de succesul sau. Exista insa o intrebare legata de ce va face vestul sub asemenea presiuni. Krushchev a venit cu o fomula de compromis : Ulbricht va ordona trupelor sale la ora x sa inceapa punerea sirmei ghimpate dar dca aliatii vor raspunde cu forta trupele R.D.G. se vor retrage. „ Nu fi amenintator la acest moment „ i-a spus lui Ulbricht „ gindeste-te la discursul presedintelui Kennedi de pe 25 iulie in care el ne-a atentionat doar in legatura cu asaltul Berlinului de vest. Gandeste-te la comentariila senatorului Fulbricht in care el doar dferea autoritatea R.D.G. totusi Khrushchev a alertat trupele sovietice. Pentru a isi sublinia atasamentul fata de R.D.G. el l-a chemat in camera pe Marshal Ivan S. Konier , erou in Al doilea Razboi Mondial, si a anuntat ca il va trimite pe acesta la Berlin unde va actiona ca si comandant sef al fortelor sovietice in Germania de est. Era nevoie de o poveste de acoperire care sa induca in eroare serviciile secrete straine care se vor intrba ce se intampla in spatele zidului Kremlinului.Comunicatul ce a rezultat anunta ca statela semnatare al pactului de la Varsovia s-au intalnit pentru a reafirma cererea lor de a semna un tratat de pace cu ambele Germanii inainte de sfirsitul anului. Inca din anul 1945 Berlinul a avut spionul capitalei in razboiul rece. Viena cea neutra era de asemenea importanta fiind u loc unde atit K. G. B. Cit si OSS/C.I.A. puteau sa opereze libere , dar agentii din ambele parti au avut mai multe probleme in Berlin. Din momentul in care americanii au fost acceptati in oras in iulie 1945, Allen Dulles a mutat centrul de operare european OSS din Bern Elvetiain Berli. In acelasi timp sovieticiii incercau sa foloseasca scoala de antenament Karlshorst, mai putin functionabila dar confortabila si de asemenea nealterata, un sfert din partea sud-estica a orasului. Baza sovieticilor era mult mai mare decit ca a americanilor. A devenit curind aparent desi conditiile peliculiare intr-un oras divizat, si faptul ca conducerea militar americana nu putea fi mai aproape decit Frankfurtul, la jumatatea zonei americane, insemna ca postul OSS/ C.I.A. din Berlin trebuiau sa fie baze operationale si nu statii. Exista o atmosfera salbatica, din moment ce K.G.B.-ul trecea regular in Berlinul de vest pentru a rapi sau ucide siC.I.A. trimitea localnici pentru a aduce informatii , de multe ori cu riscuri mari din spatele liniilor inamice. Idea era ca datorita importantei Karlshorst operatiunile est-europene ale sovieticilor, cele mai importante comunicate vor trece prin Berlinul de est iar aflarea acestor informatii putea fi o sursa de aflare a intentiilor sovieticilor. Luni pe 7 august Khrushchev era la televizor si dadea o declaratie de politica externa.” Uniunea sovietica a spus el avea acum suficiente arme pentru a distruge baza militara americana oriunde in lume. Rusii aveau mai mult , o super bomba atit de mare incit putea sa transforme Germania in praf, tehnologia sovietica era triumfanta. Khrushchev intarzia sa cheme Marea Britanie , Franta si S.U.A. sa participe la o conferinta pe masa rotunda. Pe 9 august comitetul de observare al Berlinului a avut obisnuita intilnire de miercurea dupamasa , aceasta fiind formate din echipa militara secreta americana C.I.A. si departamentul de stat.In aceasta miercure C.I.A. era reprezentata de catre John Dimmer atit colonelul Ernest Von Pawel si colonelul Thomas McCord au spus colegilor sai ca ceva dramatic urma sa se intimple in curind, cel mai probabil o bariera care sa imparta Berlinul intre est si vest. De asemenea nu trebuie uitata experiente pe care o au germanii cu zidurile –un perete fusese construit mai devreme in Varsovia pentru a fi creat un ghetou evreiesc. Von Pawel si colegii sai erau acum siguri ca va fi vorba de un zid , insa cum Dimmer a spus, Ulbricht ar comite „ suicid politic daca ar construi un astfel de zid. In aceeasi seara la o mare receptie in Kremlin, Khrushchev si-a ridicat paharul de sampanie si s-a adresat ansamblului de diplomati oameni de stintr si ingineri:11 „ Nu ne-am inchinat cind germanii au venit aproape de Moscova si Leningrsd credeti ca acum ma voi inchina i fata lui Adenuer? Daca acesta si Bundeswehr crede ca poate obtine reunificarea prin razboi si suntem atacati nu va mai ramine nici o natiune germana. Toata Germania va fi nimicita. Nu amenintam pe nime dar nu vom tremura ca lasii.” La miezul noptii Honecker l-a instruit pe ministrul transportului sa opreasca toate metrourile si S-bahn-urile dintre Berlinul de vest si de est. In 1952 cind planurile au fost pentru prima data desenate, intrerupatoarele reconfigurate pentru ca sa permite intoarcerea motoarelor trenurilor. Cu 2 zile inainte editorii lui Kallett-Long au timis mesaje alarmante. Duminica seara lui Kalet-Long i-a fost spus sa gaseasca o cale pentru a da inapoi. In acea seara a concondus pe strazile sectorului sovietic pt a cauta activitati neobisnuite. Imediat dupa miezul noptii a fost informat de catre un anonim „ O mica sugestie nu t duce sa dormi la noapte”. Kalet s-a dus catre poarta Brandemburg un Vapo l-a oprit: „ Drumul este inchis”. A mers apoi spre Postdamer Platz un soldat l-a oprit :” granita este inchisa.” Cum restul orasului era adormit soldati est-germani si politia au pus sarma ghimpata pe toate cele 28 de mile de granita. Militienii si jandarmii au inceput sa smulga pietre din pavaj facindu-le de necirculat , alti stateau cu mitraliere pentu a bloca orice interferente. Ochii si urechile C.I.A. din Berlin au vazut ce se intimpla abea dupa ora 5 , le-a luat apoi 4 ore pentru a trimite o scrisoare departamentului de stat. Abea dupa orele 11 presedintele Kennedy a fost infofmat. Prima reactie a acestuia fiind de suparare deoarece performante C.I.A. fusese una slaba. Majoritatea fortei armate din Berlin era in vacanta. Fie ca au realizat sau nu Berlinul de est era acum in deplina influenta sovietica, iar cel de vest sub cea a aliatilor. Era clar c Washingtonul nu va lasa ca si vestul sa fie cistigat de catre comunisti, nu isi permitea sa plateasca o moneda asa scumpa ,Washingtonul nu mai avea de gind sa ingroape securea si de data aceasta. 1 Neues Deutschland: Organ der Sozialistischen Einheitspartei Deutschlands-26. März 1954 UdSSR erkennt DDR als souveränen Staat an. 2 The New York Times ,Monday, Jul. 13, 1953 The Coffinmaker 3 Discursurile lui Khrushchev:Discursuri selective,articole si Conferinte de presa 1949-1961 Thomas P. Whitney ,Bucuresti 2001 editura Polirom 4 Neues Deutschland: Organ der Sozialistischen Einheitspartei Deutschlands-17. Juni 1953 Aufstand des 17. Juni; Ostberliner Arbeiter streiken wegen Normenerhöhung 5 Discursurile lui Khrushchev:Discursuri selective,articole si Conferinte de presa 1949-1961 Thomas P. Whitney ,Bucuresti 2001 editura Polirom 6 Idem 7 BZ am Abend: Das Abendblatt des Berliners “Der Mauerbau:Die Westmachte und Der Berlinkrise 24 juni 1958 8 JOHN F. KENNEDY -The Berlin Crisis- July 25, 1961 9 Discursurile lui Khrushchev:Discursuri selective,articole si Conferinte de presa 1949-1961 Thomas P. Whitney ,Bucuresti 2001 editura Polirom 10 Discursurile lui Khrushchev:Discursuri selective,articole si Conferinte de presa 1949-1961 Thomas P. Whitney ,Bucuresti 2001 editura Polirom 11 Discursurile lui Khrushchev:Discursuri selective,articole si Conferinte de presa 1949-1961 Thomas P. Whitney ,Bucuresti 2001 editura Polirom Yüklə 51,31 Kb. Dostları ilə paylaş:
|