Indicator: Suprafața habitatelor. Starea de conservare a habitatelor.
Justificare: Habitatele vor suferi modificări ale suprafeței și stării de conservare datorită impactului produs de proiect. Impactul se va manifesta atât pe suprafața amprentei proiectului cât si în imediata vecinătate.
Prin acest protocol vor fi monitorizate și habitatele speciilor pentru care a fost desemnat situl natura 2000 Munții Metaliferi. .
Atribute: Suprafața habitatelor. Starea de conservare.
Protocoalele de prelevare a probelor
Numărul zonelor de monitorizare - O zonă tampon în jurul amprentei proiectului.
Distribuția și selecția zonelor de monitorizare - O zona tampon în jurul amprentei proiectului.
Mărimea zonelor monitorizate - Zona tampon va avea o lățime de 3 km.
Localizarea/marcarea zonei de monitorizare - Zona selectată va fi cartografiată, va fi marcată pe ortofotoplanuri coordonatele St 70 vor fi prezentate sub formă tabelară.
Zona nu va fi marcată în teren pentru a nu interfera cu marcaje ale autorităților silvice.
Colectarea datelor
Informații detaliate asupra datelor colectate și a metodelor
Aerofotograme cu zona care urmează să fie monitorizată vor fi achiziționate și analizate. Toate habitatele la care se vor constata modificări vor fi analizate în teren.
Vor fi realizate hărți de dinamică a habitatelor, hărțile din ani diferiți vor fi comparate. Orice diferență între hărțile vechi și noi o să fie inspectate în teren, suprafețele afectate vor fi măsurate iar diferențele în valoarea de conservare vor fi descrise alături de cauzele producerii acestor modificări.
Format de culegere a datelor
Mecanisme de asigurare a calităţii şi standardizare -Personalul care este implicat în monitorizare trebuie să demonstreze capacități în citirea hărților și fotogramelor, în folosirea GPS-ului și în identificarea habitatelor naturale din România.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare - Prima analiză se va realiza în anul 1. Analizele se vor repeta la fiecare 3 ani.
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Fotografiile aeriene și harțile rezultate din analiza acestora vor fi păstrate în format electronic și printate.
Analizele vor fi păstrate în format electronic și printat.
Procedeele de analiză a datelor Comparația simplă a hărților. Comparația descrierilor privind starea de conservare a habitatelor.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor
Rapoartele vor fi scurte, cu concluzii marcate de “bullet points”, grafice. Rapoartele vor fi predate departamentului de mediu al companiei cu recomandarea trimiterii către agenția de mediu.
PROTOCOL -2 MONITORIZAREA BIODIVERSITĂȚII
Indicator: Populațiile plantelor din zona de impact și vecinătate. Asociațiile vegetale din zona de impact și vecinătate.
Justificare: Speciile de orhidee sunt specii care apar în unele liste roșii publicate în România.
Atribute: Abundența relativă
Protocoalele de prelevare a probelor
Numărul zonelor de monitorizare 15 transecte cu piețe de probă.
Distribuţia şi selecţia transectelor/ piețelor de monitorizare
Transectele vor fi distribuite în jurul amprentei proiectului și în interiorul acestuia în așa fel încât să acopere habitatele plantelor țintă.
Mărimea transectelor Transectele vor avea o lungime de 30 metri.
Localizarea/marcarea transectelor
Transectele vor fi marcate pe harți.
Coordonatele Stereo 70 de start și finish vor fi înregistrate sub formă tabelară. Punctele de start si finish vor fi marcate în teren cu ajutorul unor țăruși. Centrul piețelor de probă vor fi marcate pe hărți și în teren. Se va realiza o descriere amănunțită a transectelor.
Frecvența și programarea acțiunilor de monitorizare
Analiza de teren va fi realizată anual în mai-iunie.
În fiecare an vor fi alocate 7 zile de teren și cel puțin 7 zile de analiză a datelor.
Protocoale de management și analiză a apelor
Stocarea datelor și managementul informațiilor
Datele vor fi colectate în două seturi fotocopiate la sediile Deva Gold și la Consultant. Informația va fi imortată în fișiere Excel de către consultanți. Vor fi realizate doua seturi de date depozitate în computerele companiei și consultantului.
Procedeele de analiză a datelor și detalii privind metodele statistice utilizate.
Acoperirea va fi estimată pentru fiecare transect. Fiecare transect va fi considerat ca fiind un eșantion separat. Difrențele anuale din același set de transecte pot fi identificate prin calculul diferențelor în acoperire. Când modificările sunt aparente abundența speciilor poate fi comparată anual utilizînd diferite teste statistice (ex. T test) iar tendința va fi verificată de-a lungul timpului utilizând regresia progresivă.
Formatul de raportare
Raportarea va fi anuală prin note scurte, explicite cu grafice și recomandări.
PROTOCOL 3 – MONITORIZAREA MACROZOOBENTOSULUI
Indicator: macrozoobentosul
Justificare: Calitatea pâraielor din zona de impact a proiectului este semnificativ afectată negativ de impactul istoric al vechilor exploatări miniere de subteran și suprafață.
Începând de la confluența pârâului Măcriș cu pârâul Coranda și până la confluența râului Certej cu Mureșul se constată fenomenul de pustiire biolgică produs de impactul exploatărilor miniere și a poluării cu ape fecaloid menajere produse de comunitățile care locuiesc în localități care nu sunt prevăzute cu sistem de canalizare.
Macrozoobentosul este cel mai bun și ușor de studiat indicator privind calitatea apei unui sistem lotic.
Atribute: compoziția de specii, densitatea, abundența, indicii biologici.
Numărul stațiilor de colectare Vor fi folosite un număr de minim 10 stații de colectare a macrozoobentosului.
Distribuția stațiilor de colectare
Stațiile vor fi dispuse la distanțe egale de aproximativ 1,5 km. Prima va fi dispusă aval de cel de-al doilea iaz de decantare de pe Valea Măcriș, ultima stație fiind dispusă în zona de vărsare a Certejului în Mureș.
Suprafața de monitorizat: Cel puțin 0,09 m2/stație, reprezentând suprafața surberului.
Localizarea și marcarea stațiilor de colectare
Coordonatele GPS ale fiecărui punct vor fi stocate într-o bază de date.
Stațiile vor fi marcate pe hărți și pe teren prin marcaje vizibile.
Descrierile fiecărei stații vor fi colectate într-o bază de date dedicată.
Frecvența și programul de monitorizare.
Datele vor fi colectate de cel puțin 4 ori pe an (după topirea gheții, vara, toamna și înainte de primul îngheț). Daca vor apărea factori externi (poluare severă, punere în funcțiune a stațiilor de epurare și detoxifiere a apelor etc) se vor realiza sesiuni de colectare și analiză suplimentare.
Managementul și analiza datelor
Stocarea datelor și managementul informației
Toate datele primare sunt în proprietatea comună a Deva Gold SA si a Consultantului.
Datele în format electronic vor fi copiate pe computere sau harduri externe pentru back up și vor fi tipărite și păstrate și în acest format.
Proceduri de analiza a datelor
Vor fi calculate densitatile, abundentele și frecvențele utilizând metode statistice clasice.
Vor fi calculați indicii de calitate a apelor după metodele clasice.
Raportare și comunicarea rezultatelor
Rapoartele către departamentul de mediu al companiei vor fi simple și concise. Se va realiza un raport larg la sfârșitul fiecărui an cu recomandarea predării acesteia către agenția de mediu desemnată verificării acestor rapoarte.
Orice variație semnificativă legată de calitatea apei (poluare severă, curățarea apei) va fi imediat raportata.
Dostları ilə paylaş: |