Act de bază #B
Yüklə 4,28 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 2. Limfom folicular (LF)
- II. Criterii de includere în tratament
- III. Criterii de excludere
- V. Monitorizarea tratamentului
- VI. Criterii pentru întreruperea tratamentului cu OBINUTUZUMAB: lipsa de răspuns sau intoleranţa VII. Prescriptori
- II. Criterii de includere în tratament - Adulţi cu Leucemie mieloidă cronică sau limfoblastică acută
| #M13
ANEXA 2 Scala MMRC (modified Medical Research Council) pentru măsurarea dispneei ______________________________________________________________________________ | Grad | Descriere în limba română | Descriere originală în limba engleză | |______|________________________________|______________________________________| | 0 | Am respiraţie grea doar la | I only get breathless with strenuous | | | efort mare | exercise | |______|________________________________|______________________________________| | 1 | Am respiraţie grea când mă | I get short of breath when hurrying | | | grăbesc pe teren plat sau când | on level ground or walking up a | | | urc o pantă lină | slight hill | |______|________________________________|______________________________________| | 2 | Merg mai încet decât alţi | On level ground, I walk slower than | | | oameni de vârsta mea pe teren | people of the same age because of | | | plat datorită respiraţiei | breathlessness, or I have to stop for| | | grele, sau trebuie să mă opresc| breath when walking at my own pace | | | din cauza respiraţiei grele | on the level | | | când merg pe teren plat în | | | | ritmul meu | | |______|________________________________|______________________________________| | 3 | Mă opresc din cauza respiraţiei| I stop for breath after walking about| | | grele după ce merg aproximativ | 100 meters or after a few minutes | | | 100 de metri sau câteva minute | on level ground | | | pe teren plat | | |______|________________________________|______________________________________| | 4 | Respiraţia grea nu îmi permite | I am too breathless to leave the | | | să ies din casă, sau am | house or I am breathless when | | | respiraţie grea când mă îmbrac | dressing or undressing | | | sau mă dezbrac | | |______|________________________________|______________________________________| Pacientul trebuie să aleagă varianta care se potriveşte cel mai bine situaţiei sale. Unii pacienţi folosesc diferiţi termeni pentru respiraţie grea: respiraţie îngreunată, respiraţie dificilă, sufocare, oboseală etc. #M13 ANEXA 3 Diagnosticul ACOS (Asthma COPD Overlap Syndrome = astm asociat cu BPOC) (www.ginasthma.org, www.goldcopd.org) ______________________________________________________________________________ | | În favoarea astmului | În favoarea BPOC | |___________________|______________________________|___________________________| | Vârsta de debut | < 20 ani | > 40 ani | |___________________|______________________________|___________________________| | Caracterele | Variabilitate în minute, ore,| Persistente în ciuda | | simptomelor | zile | tratamentului | | | Agravate noaptea sau | Zilnice (deşi poate | | | dimineaţa devreme | exista o mică | | | Declanşate de efort, emoţii | variabilitate de la | | | (inclusiv râs), pulberi sau | o zi la alta) | | | alergene | Tusea cronică cu | | | | expectoraţie precede | | | | dispneea, fără legătură cu| | | | factori declanşatori | |___________________|______________________________|___________________________| | Funcţia pulmonară | Obstrucţie bronşică difuză | Obstrucţie bronşică difuză| | | variabilă | fixă | |___________________|______________________________|___________________________| | Funcţia pulmonară | Normală | Anormală | | în afara | | | | simptomelor | | | |___________________|______________________________|___________________________| | Istoric | Diagnostic anterior de astm | Diagnostic anterior de | | | Istoric familial de astm | BPOC, bronşită cronică | | | sau alte boli atopice | sau emfizem | | | (rinită, dermatită atopică) | Expunere importantă: mare | | | | fumător, expunere la | | | | combustibil biomasă | | | | | |___________________|______________________________|___________________________| | Evoluţia | Fără agravare a simptomelor | Agravare simptomatică | | simptomelor | în timp, dar cu posibilă | progresivă (în ani) | | | variaţie importantă sezonieră| Efect limitat al | | | sau de la un an la altul | bronhodilatatoarelor | | | Ameliorare spontană sau | | | | după bronhodilatator (minute)| | | | sau corticosteroid inhalator | | | | (săptămâni) | | |___________________|______________________________|___________________________| | Radiografie | Normală | Hiperinflaţie severă | | pulmonară | | | |___________________|______________________________|___________________________| Prezenţa a minim trei criterii pentru una din boli şi absenţa criteriilor pentru cealaltă susţine diagnosticul primei boli. Prezenţa unui număr similar de criterii pentru ambele boli susţine diagnosticul de ACOS. #M13 DCI: COMBINAŢII (METOPROLOLUM + IVABRADINUM) • Definiţie afecţiune - angina pectorală cronică stabilă • Criterii de includere: terapie de substituţie pentru tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile la pacienţi adulţi cu ritm sinusal normal, a căror afecţiune este deja controlată cu metoprolol şi ivabradină administrate separat, în doze similare • Criterii de excludere:
• Şoc cardiogen - Sindromul sinusului bolnav (inclusiv bloc sino-atrial) - Bloc AV de gradul 2 şi 3 - Infarct miocardic acut sau pacienţi cu suspiciune de infarct miocardic acut complicat cu bradicardie semnificativă, bloc cardiac de gradul 1, hipotensiune arterială sistolică (mai mică de 100 mmHg) şi/sau insuficienţă cardiacă severă - Hipotensiune arterială severă (< 90/50 mmHg) sau simptomatică - Insuficienţă cardiacă instabilă sau acută - Pacienţi care urmează tratament inotrop intermitent cu agonişti de receptori beta - Pacienţi dependenţi de pacemaker (frecvenţa cardiacă impusă exclusiv de pacemaker) - Angină pectorală instabilă - Boală vasculară periferică severă - Feocromocitrom netratat - Insuficienţă hepatică severă - Acidoză metabolică - Asociere cu inhibitorii puternici ai citocromului P4503A4, cum sunt: antifungice de tip azolic (ketoconazol, itraconazol), antibiotice macrolide (claritromicină, eritromicină per os, josamicină, telitromicină), inhibitori de protează HIV (nelfinavir, ritonavir) şi nefazodonă - Asociere cu verapamil sau diltiazem, care sunt inhibitori moderaţi de CYP3A4 cu proprietăţi de reducere a frecvenţei cardiace - Sarcină, alăptare şi femei aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive adecvate • Tratament Doza recomandată este un comprimat de două ori pe zi, o dată dimineaţa şi o dată seara. Combinaţia trebuie utilizată doar la pacienţii a căror afecţiune este controlată cu doze stabile ale componentelor administrate concomitent, cu metoprolol administrat în doză optimă. Se recomandă ca decizia de a modifica tratamentul să se bazeze pe datele disponibile provenind din măsurători în serie ale frecvenţei cardiace, ECG şi monitorizarea ambulatorie timp de 24 ore, iar modificarea să se realizeze utilizând componentele metoprolol şi ivabradină administrate separat, asigurând pacientulului o doză optimă de metoprolol şi ivabradină. Dacă, în timpul tratamentului, frecvenţa cardiacă scade sub 50 bătăi/minut (bpm) în repaus sau pacientul prezintă simptome asociate bradicardiei, cum sunt: ameţeli, fatigabilitate sau hipotensiune arterială, scăderea dozei trebuie realizată cu componentele metoprolol şi ivabradină administrate separat, asigurând pacientulului o doză optimă de metoprolol. După reducerea dozei, trebuie monitorizată frecvenţa cardiacă. Tratamentul trebuie întrerupt în cazul în care persistă scăderea frecvenţei cardiace sub 50 bpm sau simptomele de bradicardie, cu toate că doza a fost redusă. Pacienţi cu insuficienţă renală: La pacienţii cu insuficienţă renală şi clearance-ul creatininei mai mare de 15 ml/min nu este necesară ajustarea dozei. Trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 15 ml/min. Pacienţi cu insuficienţă hepatică: poate fi administrat la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară. Se recomandă precauţie atunci când se administrează la pacienţi cu insuficienţă hepatică moderată. Este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă Vârstnici: poate fi administrat cu precauţie la pacienţii vârstnici Copii şi adolescenţi: Siguranţa şi eficacitatea la copii şi adolescenţi nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date. • Monitorizarea tratamentului Absenţa beneficiului în ceea ce priveşte rezultatele clinice la pacienţii cu angină pectorală cronică stabilă; terapia este indicată numai pentru tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile deoarece ivabradina nu are beneficii în ceea ce priveşte evenimentele cardiovasculare (de exemplu, infarct miocardic sau deces de cauză cardiovasculară). Măsurarea frecvenţei cardiace: Dat fiind faptul că frecvenţa cardiacă poate fluctua considerabil în timp, atunci când se determină frecvenţa cardiacă în repaus, înaintea iniţierii tratamentului cu ivabradină şi pentru pacienţii trataţi cu ivabradină la care este necesară modificarea dozei, trebuie luate în considerare măsurarea în serie a frecvenţei cardiace, ECG sau monitorizarea ambulatorie timp de 24 ore. Aceasta se aplică şi pacienţilor cu frecvenţă cardiacă mică, în special atunci când frecvenţa cardiacă scade sub 50 bpm, sau după reducerea dozei. Aritmii cardiace: Ivabradina nu este eficace în tratamentul sau prevenţia aritmiilor cardiace şi, foarte probabil, îşi pierde eficacitatea atunci când se produce un episod de tahiaritmie (de exemplu: tahicardie ventriculară sau supraventriculară). Prin urmare, ivabradina nu se recomandă la pacienţii cu fibrilaţie atrială sau alte aritmii cardiace care interferă cu funcţia nodului sinusal. La pacienţii trataţi cu ivabradină, riscul de apariţie a fibrilaţiei atriale este crescut. Fibrilaţia atrială a fost mai frecventă la pacienţii care utilizează concomitent amiodaronă sau antiaritmice potente de clasa I. Se recomandă monitorizarea clinică regulată a pacienţilor trataţi cu ivabradină, pentru apariţia fibrilaţiei atriale (susţinută sau paroxistică), inclusiv monitorizarea ECG, dacă este indicată clinic (de exemplu: în cazul agravării anginei pectorale, palpitaţiilor, pulsului neregulat). Pacienţii trebuie informaţi asupra semnelor şi simptomelor de fibrilaţie atrială şi trebuie sfătuiţi să se adreseze medicului dacă acestea apar. Dacă fibrilaţia atrială apare în timpul tratamentului, raportul dintre beneficiile şi riscurile continuării tratamentului cu ivabradină trebuie atent reevaluat. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă cu defecte de conducere intraventriculară (bloc de ramură stângă, bloc de ramură dreaptă) şi desincronizare ventriculară trebuie atent monitorizaţi. Tratamentul cu ivabradină nu trebuie iniţiat la pacienţii cu o frecvenţă cardiacă de repaus mai mică de 70 bpm. Dacă, în timpul tratamentului, frecvenţa cardiacă de repaus scade şi se menţine la valori sub 50 bpm sau dacă pacientul prezintă simptome de bradicardie, cum sunt: ameţeli, fatigabilitate sau hipotensiune arterială, doza trebuie redusă treptat sau, în cazul în care scăderea frecvenţei cardiace sub 50 bpm sau simptomele de bradicardie persistă, tratamentul trebuie oprit. Asocierea cu blocante ale canalelor de calciu: Asocierea cu blocante ale canalelor de calciu care reduc frecvenţa cardiacă, de exemplu: verapamil sau diltiazem, este contraindicată. Nu există date de siguranţă privind asocierea ivabradinei cu nitraţi şi blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinice, cum este amlodipina. Eficacitatea suplimentară a ivabradinei în asociere cu blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinice nu a fost încă stabilită. Insuficienţa cardiacă trebuie să fie stabilă înainte de a lua în considerare tratamentul cu ivabradină; trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă cardiacă clasa IV NYHA, din cauza datelor limitate pentru această grupă de pacienţi. Nu este recomandată administrarea imediat după un accident vascular cerebral, deoarece nu există date disponibile pentru astfel de situaţii. Până în prezent, nu există dovezi ale unui efect toxic al ivabradinei asupra retinei, dar efectele pe termen lung ale unui tratament de peste un an cu ivabradină asupra funcţiei retiniene nu sunt cunoscute încă. Tratamentul trebuie oprit dacă apare o deteriorare bruscă a funcţiei vizuale. Precauţii speciale trebuie luate în cazul pacienţilor cu retinită pigmentară. Precauţii generale legate de tratamentul cu betablocante • Prescriptori Iniţierea se face de către medicii din specialitatea cardiologie, medicină internă. Continuarea tratamentului se face de către medicul cardiolog, medicină internă sau pe baza scrisorii medicale de către medicii de familie. #M14 DCI: OBINUTUZUMAB I. Indicaţia terapeutică 1. Leucemie limfocitară cronică (LLC) OBINUTUZUMAB administrat în asociere cu clorambucil este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu leucemie limfocitară cronică (LLC) netratată anterior şi cu comorbidităţi care nu permit administrarea unui tratament pe bază de fludarabină în doză completă. 2. Limfom folicular (LF) OBINUTUZUMAB administrat în asociere cu bendamustină, urmat de tratament de întreţinere cu OBINUTUZUMAB, este indicat pentru tratamentul pacienţilor cu limfom folicular (LF) care nu au răspuns la tratament sau au prezentat progresia bolii în timpul sau în interval de 6 luni după tratamentul cu rituximab sau cu o schemă de tratament care a inclus rituximab. II. Criterii de includere în tratament • La pacienţii cu LLC şi indicaţie de iniţiere a tratamentului, cărora nu li s-a administrat nici un tratament şi care au alte afecţiuni care induc intoleranţa la administrarea unei doze complete de fludarabină. • La pacienţii cu limfom folicular cărora li s-a administrat cel puţin un tratament cu rituximab şi la care boala a revenit sau s-a agravat după acesta.
• În Ziua 1 din primul ciclu de tratament, se va administra, foarte lent, o parte a primei doze, de 100 miligrame (mg) de OBINUTUZUMAB. Se va monitoriza cu atenţie pentru a putea depista reacţiile adverse legate de administrarea perfuziei (RAP). • Dacă nu apare vreo reacţie legată de administrarea perfuziei după administrarea acestei mici părţi din prima doză, restul primei doze (900 mg) va fi administrat în aceeaşi zi. • Dacă apare o reacţie legată de administrarea perfuziei după administrarea acestei mici părţi din prima doză, restul primei doze va fi administrat în Ziua 2. O schemă standard de tratament este prezentată mai jos. Ciclul 1 de tratament - acesta va include trei doze de OBINUTUZUMAB în intervalul celor 28 de zile: - Ziua 1 - o parte a primei doze (100 mg) - Ziua 2 sau Ziua 1 (continuare) - restul primei doze, 900 mg - Ziua 8 - doză completă (1000 mg) - Ziua 15 - doză completă (1000 mg) Ciclurile de tratament 2, 3, 4, 5 şi 6 - o singură doză de OBINUTUZUMAB în intervalul celor 28 de zile: - Ziua 1 - doză completă (1000 mg). Limfom folicular (LF): se vor administra 6 cicluri de tratament cu OBINUTUZUMAB în asociere cu un alt medicament pentru tratamentul cancerului, numit bendamustină - fiecare ciclu de tratament durează 28 de zile. • Acestea vor fi urmate de o "fază de întreţinere" - în acest interval se va administra OBINUTUZUMAB la fiecare 2 luni timp de până la 2 ani, în condiţiile în care boala nu avansează. - O schemă standard de tratament este prezentată mai jos. Terapie de inducţie Ciclu 1 de tratament - aceasta va include trei doze de OBINUTUZUMAB în intervalul celor 28 de zile: • Ziua 1 - doză completă (1000 mg) • Ziua 8 - doză completă (1000 mg) • Ziua 15 - doză completă (1000 mg). Ciclurile de tratament 2, 3, 4, 5 şi 6 - o singură doză de OBINUTUZUMAB în intervalul celor 28 de zile: • Ziua 1 - doză completă (1000 mg). Terapie de întreţinere - Doză completă (1000 mg) la fiecare 2 luni timp de până la 2 ani, în condiţiile în care boala nu avansează. - Profilaxia şi premedicaţia în cazul sindromului de liză tumorală (SLT) Se consideră că pacienţii cu încărcătură tumorală mare şi/sau cu un număr mare de limfocite circulante [> 25 x 109/l] şi/sau insuficienţă renală [Clcr < 70 ml/min]) au risc de SLT şi trebuie să primească tratament profilactic. Profilaxia: - hidratare corespunzătoare - uricostatice (de exemplu, alopurinol) sau - urat-oxidază (de exemplu, rasburicază începând cu 12 - 24 de ore înainte de iniţierea tratamentului. Profilaxia şi premedicaţia în cazul apariţiei reacţiilor legate de administrarea perfuziei (RAP) - Ziua 1, ciclul 1: - corticosteroizi i.v: obligatoriu pentru pacienţii cu LLC, - cu o oră înainte de OBINUTUZUMAB (100 mg prednison/prednisolon sau 20 mg dexametazonă sau 80 mg metilprednisolon) - Analgezic/antipiretic oral - cu minim 30 minute înainte de OBINUTUZUMAB (1000 mg acetaminofen/paracetamol) - Antihistaminic - cu 30 minute înainte de OBINUTUZUMAB (50 mg difenhidramină) - Ziua 2, ciclul 1: - corticosteroizi i.v. - cu o oră înainte de OBINUTUZUMAB (100 mg prednison/prednisolon sau 20 mg dexametazonă sau 80 mg metilprednisolon) - Analgezic/antipiretic oral - cu 30 minute înainte (1000 mg acetaminofen/paracetamol) - Antihistaminic - cu 30 minute înainte (50 mg difenhidramină) - se va avea în vedere întreruperea tratamentului cu antihipertensive cu 12 ore înainte de şi pe durata administrării fiecărei perfuzii cu OBINUTUZUMAB şi în decursul primei ore după administrare, datorită posibilităţii de apariţie a hipotensiunii arteriale în urma tratamentului cu OBINUTUZUMAB. V. Monitorizarea tratamentului Înainte de iniţierea tratamentului: - Hemoleucogramă cu Formulă leucocitară - Biochimie: funcţia renală (creatinina, uree), valorile serice ale potasiului seric (ionograma) şi acidului uric, transaminaze (TGO, TGP), fosfataza alcalină. - Evaluare cardiologică (EKG, ecocardiografie) - Evaluare imagistică (CT toraco-abdomino-pelvin) Periodic: - Hemoleucograma cu formulă leucocitară - Biochimie: funcţie renală (creatinină, uree, ac uric), transaminaze (TGO, TGP), fosfataza alcalină - Ionograma: potasiu seric - Reevaluare cardiologică (EKG, Ecocardiografie) la nevoie - Evaluare imagistică (CT toraco-abdomino-pelvin) la nevoie VI. Criterii pentru întreruperea tratamentului cu OBINUTUZUMAB: lipsa de răspuns sau intoleranţa VII. Prescriptori: Iniţierea şi continuarea tratamentului se face de către medicii din specialitatea hematologie medicală. #M14 DCI: PONATINUM I. Indicaţii terapeutice - Pacienţi cu leucemie mieloidă cronică (LMC) în fază cronică, în fază accelerată sau în fază blastică, care prezintă rezistenţă la dasatinib sau nilotinib, care prezintă intoleranţă la dasatinib sau nilotinib şi pentru care tratamentul ulterior cu imatinib nu este adecvat din punct de vedere clinic, sau care prezintă mutaţia T315I - Pacienţi cu leucemie limfoblastică acută cu cromozom Philadelphia pozitiv (LLA Ph+), care prezintă rezistenţă la dasatinib, care prezintă intoleranţă la dasatinib şi pentru care tratamentul ulterior cu imatinib nu este adecvat din punct de vedere clinic, sau care prezintă mutaţia T315I. II. Criterii de includere în tratament - Adulţi cu Leucemie mieloidă cronică sau limfoblastică acută, care nu mai prezintă efecte benefice în urma tratamentului cu alte medicamente sau care prezintă o anumită mutaţie genetică denumită mutaţie T315I: - leucemie mieloidă cronică (LMC) - leucemie limfoblastică acută cu cromozom Philadelphia pozitiv (LLA Ph+) III. Criterii de excludere - copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani - alergie la ponatinib sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament - gravide - decât dacă este absolut necesar, datorită riscurilor asupra fătului (femeile trebuie să folosească metode de contracepţie eficace pentru a evita o posibilă sarcină, iar bărbaţilor li se va recomanda să nu procreeze pe parcursul tratamentului) Yüklə 4,28 Mb. Dostları ilə paylaş:
|