ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Populism-naționalism în politicile editoriale românești

În data de 13 iunie 2017, postul B1TV a fost amendat cu 50.000 de lei²² pentru o serie de emisiuni difuzate în lunile februarie și mai, în care realizatorii și invitații au făcut afirmații defăimătoare la adresa unor minorități etnice. Astfel, forul audiovizual a sancționat emisiunile „Dosar de Politician” și „Breaking News” din 15 februarie 2017, dedicate Forumului Democrat al Germanilor din România. Postul de știri a preluat și comentat o investigație a ziarului Cotidianul, în care FDGR și președintele Klaus Iohannis erau acuzați de afaceri imobiliare nelegale, dar și de afiliere la nazism. Tot în ședința din 13 iunie, membrii CNA au sancționat ediția din 16 mai 2017 a emisiunii „Lumea lui Banciu”, emisiune în care realizatorul Radu Banciu a făcut o serie de afirmații defăimătoare și degradante cu referire la minoritatea aromână.

Pe 28 septembrie 2018, Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat posturile B1TV și Realitatea TV pentru discursul anti-maghiar promovat în dezbaterile politice din zilele de 19 și 20 iunie 2017²³. În contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Grindeanu, dar și al negocierilor dintre PSD și ALDE cu UDMR, jurnaliștii și invitații celor două posturi au analizat evenimentele politice în cheia relațiilor româno-maghiare, cu accente populist-naționaliste. Pentru afirmațiile și acuzațiile formulate la adresa UDMR și extrapolate la nivelul comunității maghiare, membrii CNA au amendat postul B1 TV cu 20.000 de lei și postul Realitatea TV cu 85.000 de lei. În aceeași seară, în cadrul emisiunii „Jocuri de putere”, realizată și moderată de Rareș Bogdan la Realitatea TV, membrii CNA au fost ținta unor atacuri virulente din partea moderatorului și a invitaților săi. Acea ediție avea să fie sancționată abia în data de 7 noiembrie, cu alți 85.000 de lei, pentru afirmațiile defăimătoare și acuzațiile aduse membrilor CNA.

Jurnaliști-Consultanți-Sfătuitori

În luna iulie 2017, Felix Rache, realizatorul rubricii „Deziluzia optică” de la Antena 3, părăsea postul de televiziune pentru a se alătura echipei de consilieri ai noului premier, Mihai Tudose. Conform Paginademedia.ro²⁴, Rache era responsabil cu strategia de comunicare a Guvernului, dar și cu pregătirea Centenarului Marii Uniri din 1918. Trei luni mai târziu, Felix Rache a fost promovat de la funcția de consilier personal al premierului la cea de consilier de stat în cadrul Departamentului de Strategii Guvernamentale²⁵, păstrând, în linii mari, aceleași atribuții ca și în luna iulie. Odată cu demisia guvernului Tudose, în 15 ianuarie 2018, Rache și-a dat demisia din funcția de consilier de stat.

La sfârștiul lunii noiembrie 2017, Rise Project publica o amplă investigație²⁶ în care apărea și numele jurnalistului Antena 3 Radu Tudor, care, între 2011 și 2012, ar fi acordat consultanță în comunicare unei ferme zootehnice, Agrotrust. De-a lungul timpului, în conturile acestei ferme ar fi fost virate diferite sume din conturile companiei Tel Drum. Ancheta îi menționează și pe Răzvan Dumitrescu sau Bogdan Chirieac, părți într-un contract de publicitate încheiat între Agrotrust și site-ul dcnews.ro. Conform jurnaliștilor Rise Project, relațiile de afaceri între jurnaliști și diferite entități apropiate PSD ar putea explica, într-o oarecare măsură, tratamentul preferențial de care se bucură acest partid pe postul Antena 3 sau pe site-ul dcnews.ro.

În ianuarie 2018, publicația online News.ro scotea la iveală relațiile contractuale dintre europarlamentari români și trei firme deținute de jurnaliști sau de persoane care au în proprietate publicații din România²⁷. Plecând de la o serie de articole din Cronica Română, favorabile europarlamentarului Maria Grapini, ancheta News.ro a evidențiat relația dintre firma Apostrof Media SRL, deținută de redactorul-șef al Cronicii Române, Iulian Badea, și europarlamentarul român. O altă colaborare identificată de News.ro îi vizează pe europarlamentarul liberal Cristian Bușoi și firma Trend Communication SRL, firmă deținută de Rareș Bogdan, Octavian Hoandră și Marius Bogdan (fratele lui Rareș Bogdan). Aceeași anchetă arăta că un contract de prestări servicii și consultanță a fost încheiat între europarlamentarul Marian-Jean Marinescu și firma European Media Connections SRL, ce-l are ca asociat unic pe Dan Cărbunaru, proprietarul site-ului caleaeuropeană.ro.

Boicotul trece, publicitatea revine. Venituri mai mari pentru România TV și Antena 3

Modul lipsit de etică în care România TV și Antena 3 au prezentat protestele de la începutul anului 2017 i-a determinat pe protestatari să se organizeze și să amenințe că nu vor mai cumpăra produsele firmelor care își făceau publicitate la aceste posturi de televiziune. Reacția firmelor nu a întârziat să apară, multe dintre ele retrăgându-și reclamele de la cele două posturi TV. Acest lucru a determinat, pentru o scurtă perioadă de timp, o schimbare a politicii editoriale a postului Antena 3, care a început să relateze evenimentele din stradă incluzând, într-o anumită măsură, și punctul de vedere al protestatarilor²⁸. Situația a generat o discuție și la nivelul Consiliului Național al Audiovizualului, unde Monica Gubernat a susținut că retragerea publicității a reprezentat o ingerință în politica editorială a posturilor²⁹.

Începând cu luna mai 2017, companiile au reînceput să cumpere publicitate la cele două posturi de televiziune. La finalul anului, veniturile din publicitate ale României TV și Antenei 3 au fost mai mari decât în 2016³⁰.

Instrumentalizarea presei în vulnerabilizarea sistemului judiciar

Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2017, referitor la anul anterior, a susținut că mass-media au fost utilizate de-a lungul anului pentru a slăbi independența sistemului judiciar și a magistraților, contribuind la vulnerabilizarea luptei anti-corupție³¹. Potrivit MCV, deși CSM transmitea către CNA situațiile în care constata atacuri ale presei asupra sistemului judiciar, în România acțiunile CNA nu erau destul de eficace pentru a duce la descurajarea atacurilor și la corectarea informațiilor de către organismele de presă care inițiau sau redau atacurile.

În ianuarie 2017, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis un comunicat de presă în care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să protejeze magistrații și să reacționeze ferm împotriva atacurilor și dezinformărilor „de natură a submina grav autoritatea judecătorească și a pune în discuție deontologia profesională a magistraților”, lansate de „trusturi de presă partizane unor curente politice sau unor grupuri de interese de afaceri, împreună cu persoane condamnate sau aflate în ancheta DNA”³².