ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Etică profesională și corupție în presă

În lupta împotriva statului paralel, mass-media și politicienii au construit o agendă paralelă

În anul 2017, mass-media apropiate puterii¹ și-au consolidat relația cu partidele din coaliția de guvernare, făcând aproape imposibilă distincția dintre agenda politicienilor de la putere și agenda media. În ciuda faptului că, imediat după alegerile din 2016, arcul guvernamental s-a lovit de numeroase controverse și proteste în societate, în cazul instituțiilor de presă loiale puterii, tradiționala „lună de miere” a durat mai bine de nouă luni. Abia în toamna anului 2017 au apărut primele semne de îndoială și analize mai detaliate asupra programului de guvernare (analize care au lipsit cu desăvârșire în campania electorală), asta neînsemnând neapărat o schimbare radicală de atitudine față de partidele aflate la putere.

Astfel, anul 2017 și începutul anului 2018 au fost dedicate aproape exclusiv unor campanii de presă menite să devoaleze existența unui „stat paralel”, ca o explicație pentru lipsa de performanță în actele de guvernare și de legiferare. Pentru susținerea tezei că România este guvernată și controlată de un stat paralel, mass-media apropiate puterii au promovat un spectru larg de subiecte menite să legitimeze gesturile și agenda politicienilor de la putere. Toate acțiunile politice care au vizat modificarea cadrului normativ și instituțional din zona justiției, acțiuni care au generat critici și în plan intern și internațional, au fost legitimate în agenda televiziunilor și publicațiilor loiale puterii cu diferite dezvăluiri și controverse din interiorul sistemului judiciar. Astfel, subiecte de interes public major, precum independența justiției sau interferența serviciilor de informații în societate, au fost compromise de agendele ascunse ale mass-media și ale politicienilor.

Dacă anul 2017 a debutat cu seria de dezvăluiri ale fostului deputat Sebastian Ghiță, prima parte a anului 2018 a fost dedicată dezvăluirilor făcute de fostul deputat Vlad Cosma și sora acestuia, deputata PSD Andreea Cosma – toate aceste persoane fiind martori sau inculpați în diferite dosare de corupție. Acțiunile și protestele civice au fost permanent prezentate în agenda mass-media pro-guvernamentale ca fiind extensii ale „statului paralel” și ca formă de expresie a unei propagande interne și internaționale ce urmărește destructurarea sau subdezvoltarea României. Toate aceste narațiuni au avut un singur unghi de abordare, prezentând exclusiv opiniile și informațiile părților care se declarau victime ale statului paralel și ale abuzurilor din sistemul judiciar. De asemenea, vocile Opoziției sau instituțiile de presă concurente, critice la adresa Puterii, au fost portretizate ca fiind parte din propaganda dezvoltată de „statul paralel” în ultimii zece ani. În mod paradoxal, partidele din opoziție și ONG-urile au fost criticate și analizate cu mai mult aplomb decât Guvernele PSD-ALDE² sau decât majoritatea parlamentară.

Merită subliniat că aceste situații nu ar fi fost posibile fără participarea și implicarea directă a politicienilor Puterii, care au avut abilitatea de a genera subiecte care pot deturna atenția publicului și a presei. De exemplu, numai activitatea Comisiei Parlamentare de supraveghere a activității SRI a generat, în anul 2017, sute de ore de dezbateri în mass-media, dezbateri care au alimentat numeroase speculații și procese de intenție la adresa persoanelor publice incomode pentru partidele aflate la guvernare.

Acest proces elaborat de reconstrucție a agendei publice a avut loc și cu încălcarea unor norme deontologice elementare, care au variat de la tendențiozitate excesivă până la promovare de știri false.

Nerespectarea normelor profesionale

Redăm mai jos unele dintre cele mai semnificative derapaje de la deontologia jurnalistică înregistrate în anul 2017. Pentru gravitatea sau frecvența lor, cazurile consemnate au fost sancționate de foruri autorizate, precum Consiliul Național al Audiovizualului. Altele, în schimb, au fost sancționate doar prin reacțiile de revoltă ale opiniei publice.

Antena 3 reia vânătoarea de ONG-uri sorosiste

În luna octombrie 2017, postul Antena 3 a dedicat mai multe ediții ale emisiunii „Sinteza Zilei” pentru a dezvălui culisele unei campanii „de denigrare a României”, campanie derulată de mai multe organizații neguvernamentale din România. În ediția din 24 octombrie 2017, echipa „Sinteza Zilei” a prezentat o serie de informații coroborate într-o manieră menită să inducă publicului ideea că mai multe organizații de tip watchdog din România sunt parte dintr-un mecanism de propagandă, care acționează împotriva intereselor statului. Tema nu era nouă în agenda postului, fiind folosită și în timpul protestelor de la începutul lui 2017³, când organizațiile neguvernamentale care au beneficiat de finanțări prin fundațiile Soros au fost acuzate ca fiind organizatoare ale protestelor din stradă. Ca element de noutate, față de dezbaterile de atunci, jurnaliștii postului au prezentat trunchiat sursele de finanțare și le-au asociat direct unor membri ai acestor organizații, inducând ideea că aceștia erau personal beneficiari ai unor sume de ordinul zecilor și sutelor de mii de euro. Întrucât în niciuna dintre edițiile dedicate înfierării „rețelei Soros” nu a fost solicitat punctul de vedere al organizațiilor sau persoanelor nominalizate, ActiveWatch, în solidar cu mai multe organizații neguvernamentale a sesizat, pe 26 octombrie 2017, Consiliul Național al Audiovizualului. Sesizarea a fost analizată și discutată abia două luni mai târziu, pe 9 ianuarie 2018, când membrii Consiliului au constatat încălcări ale Codului de Reglementare a Conținutului Audiovizual, însă nu au ajuns la un acord în privința unei sancțiuni⁴.

Farsă transformată în știre falsă

În data de 6 noiembrie, în cadrul ediției „Esențial”, de la Antena 3, moderatoarea Oana Roman, împreună cu invitații Cătălin Harnagea (fost director SIE, membru ALDE) și Sorin Roșca Stănescu au discutat despre infiltrarea unei organizații anarhiste la protestul din 5 noiembrie 2017⁵ (n.n: în acea zi, în București avusese loc un nou protest împotriva Guvernului și coaliției majoritare). Timp de aproape zece minute, moderatoarea și invitații au discutat într-un registru grav și alarmist despre „organizația anarhistă” FreeKekistan, care și-a expus mesajele în timpul protestului.

Două zile mai târziu, pe 8 noiembrie, într-un articol de pe site-ul Contributors.ro, știrea de pe Antena 3 era demontată⁶ chiar de mama adolescentului care a fost filmat în mulțime cu o pancartă cu însemnele #FreeKekistan. De fapt, „mișcarea anarhistă” este doar o „parodie a politicii identitare stângiste prevalentă în spațiul anglofon și acomodează o infinită diversitate de opinii”⁷. O minimă verificare pe Internet ar fi arătat că FreeKekistan nu este decât o mișcare subculturală născută și dezvoltată pe Internet, care parodiază excesele ideologice de orice fel.

Știre falsă din târnăcop

Pe 17 decembrie 2017, în emisiunea „Subiectiv”, de la Antena 3, era prezentată o imagine în care senatorul Mihai Goțiu (USR) părea implicat într-o altercație cu niște jandarmi. Imaginea era însoțită și de explicația „Octombrie 2013, actualul vicepreședinte al Senatului, Mihai Goțiu, sare la bătaie cu un târnăcop!”. Realizatorul Răzvan Dumitrescu nu a solicitat niciun punct de vedere din partea lui Mihai Goțiu. În ciuda faptului că, la o zi distanță, realizatorii au fost înștiințați că acea imagine era extrasă dintr-un moment artistic, postul nu a rectificat informația falsă.

Cazul a fost soluționat de Consiliul Național al Audiovizualului în data de 15 martie 2018, când a amendat postul Antena 3 cu suma de 10.000 de lei pentru dezinformare⁸.

Dezbateri cu spume

Anul 2017 și începutul lui 2018 consemnează și o serie de emisiuni sancționate de Consiliul Național al Audiovizualului pentru limbaj excesiv și licențios, dar și pentru acuzații de natură morală sau legală care vizau dreptul la imagine al unor persoane publice. Sancțiunile au vizat mai multe posturi de știri și oferă o imagine sintetică asupra gradului de degradare a discursului și a actului jurnalistic în relația cu subiecte de interes public (legitim).

Pe 16 mai 2017, postul Realitatea TV a fost amendat pentru două emisiuni din luna decembrie 2016, emisiuni în care invitații Octavian Hoandră și Mălin Bot au folosit un limbaj injurios și au făcut acuzații neprobate⁹. Amenda de 10.000 de lei a fost acordată pentru o serie de acuzații și etichete la adresa mai multor politicieni (Daniel Constantin, Sevil Shaideh, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu) care erau analizați în contextul discuțiilor din jurul formării noului guvern.

Pe 7 septembrie 2017, postul România TV a primit o amendă de 120.000 lei¹⁰ pentru că, în luna mai, în cadrul unei emisiuni moderate de Liliana Ruse, unul dintre invitați a folosit un limbaj injurios la adresa Laurei Codruța Kövesi, dar și pentru că a făcut o serie de acuzații privind activitatea de primar lui Klaus Iohannis. Amenda-record a fost justificată de membrii CNA pentru lipsa de reacție a moderatorului, atunci când Gelu Vișan, invitat în platou, a folosit etichete precum „golancă” sau „mincinoasă notorie” sau exprimări de tipul ”face din România closetul ei”, ”se urcă pe toți și face pișu pe ei”, față de procurorul-șef DNA. De asemenea, moderatoarea nu a solicitat probe pentru o serie de acuzații aduse președintelui României.

Pe 12 octombrie 2017, postul B1TV a fost amendat cu 12.000 de lei¹¹ pentru afirmațiile defăimătoare la adresa omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, făcute de Sabin Orcan, realizatorul emisiunii XPress. Membrii CNA au sancționat, pe lângă etichetele de „securist” și „mafiot” atribuite lui Urdăreanu, și faptul că realizatorul emisiunii a prezentat tendențios și dezechilibrat un drept la replică formulat de omul de afaceri.

Pe 7 noiembrie 2017, postul Realitatea TV a fost amendat cu 85.000 de lei¹² pentru o serie de injurii și acuzații aduse membrilor CNA în emisiunea „Jocuri de putere” din data de 28 septembrie 2017. Forul audiovizual a fost ținta unor atacuri suburbane și a unor acuzații defăimătoare în contextul în care amendase postul de televiziune, în aceeași zi, tot cu 85.000 de lei, pentru atacurile aduse minorității maghiare în două emisiuni din luna iunie.

Pe 16 noiembrie 2017, postul Antena 3 a fost amendat¹³ cu 5.000 de lei pentru o serie de afirmații și expresii denigratoare formulate la adresa lui Traian Băsescu de moderatorul emisiunii Sinteza Zilei, Mihai Gâdea. În ediția din 17 mai 2017, Mihai Gâdea a folosit apelativele de „alcoolic” și „șmenar” la adresa fostului președinte, într-un subiect legat de posibilele relații între fostul ginere al lui Băsescu și unul dintre inculpații din dosarul RCS&RDS.

Pe 21 noiembrie 2017, postul Antena 3 a fost amendat cu 30.000 de lei pentru încălcarea dreptului la imagine al Monicăi Macovei, neoferindu-i acesteia posibilitatea de a-și expune punctul de vedere cu privire la acuzațiile aduse. Într-un interviu difuzat de Antena 3 pe 24 mai 2017, generalul Panaitescu, protagonistul interviului, a făcut o serie de afirmații care lezau probitatea morală și profesională a Monicăi Macovei, acuzând-o că „nu i-a plăcut munca, că bea și că trăgea sfori”¹⁴.

Pe 15 februarie 2018, postul Digi TV a fost amendat cu 10.000 de lei¹⁵ pentru încălcarea dreptului la imagine al Vioricăi Dăncilă în cadrul emisiunii Jurnalul de Seară, din 16 ianuarie 2018. În opinia membrilor CNA, lipsa de reacție a realizatorului Cosmin Prelipceanu, atunci când jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comparat coafura premierului desemnat cu fizionomia unui pavian cu mantie, a lezat dreptul la imagine al premierului Dăncilă. Afirmația și comparația făcute de Cristian Tudor Popescu au fost sancționate și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării încă de la sfârșitul lunii ianuarie 2018. Tot atunci, CNCD l-a amendat și pe moderatorul Cosmin Prelipceanu, gest despre care ActiveWatch a afirmat că este pripit, disproporționat, și că excede competențele și atribuțiile CNCD¹⁶.

Un alt incident a fost înregistrat în data de 14 februarie 2018, pe platoul emisiunii „Sinteza Zilei”, de la Antena 3. În cadrul emisiunii, moderatorul Mihai Gâdea a avut o ieșire nervoasă¹⁷ în interacțiunea cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, pe care l-a apostrofat că o protejează pe procuroarea șefă Laura Codruța Kövesi. Conform Paginademedia.ro, limbajul și atitudinea moderatorului emisiunii au făcut obiectul a aproximativ 100 de sesizări din partea publicului¹⁸. Până la momentul redactării acestui raport (aprilie 2018), cazul nu a fost discutat în plenul Consiliului Național al Audiovizualului.

Lipsă de responsabilitate în relatările publice despre problemele de sănătate mentală

În decembrie 2017, Fundația Estuar și Asociația ActiveWatch au făcut un „apel public la responsabilitate în discursul public pe tema problemelor de sănătate mintală”¹⁹, după ce au constatat că o parte a presei „a promovat un discurs dăunător cu privire la persoanele cu probleme de sănătate mintală, la care au contribuit și intervențiile unor pretinși specialiști cu vizibilitate în spațiul public”. Apelul a venit ca urmare a derapajelor sesizate după 12 decembrie 2017, când presa a relatat cu insistență despre tragedia unei tinere care a fost împinsă în fața metroului de o altă femeie²⁰. În mai multe situații, potrivit Estuar și ActiveWatch, unii comunicatori publici „au tratat subiectul afecțiunilor mintale superficial și tendențios, contribuind la întreținerea unei atmosfere de panică generalizată și a unei imagini distorsionate asupra celor care se confruntă cu tulburări psihice”. Mai mult, cele două organizații au semnalat că „prezentarea unor presupuse piste de diagnostic cu privire la atacatoare și analizarea în media a unor posibile consecințe ale diagnosticului, înaintea stabilirii expertizei psihiatrice în acest caz, precum și consultarea unei singure surse de informații – au contribuit la crearea unei percepții deformate cu privire la bolnavii psihic în general”. De asemenea, apelul la responsabilitate a mai consemnat că „difuzarea insistentă de către o parte a mass-media a imaginilor de la momentul asaltului de la metrou nu se justifică și nu este de interes public, ci are un impact profund traumatizant și este de natură să afecteze memoria victimei și să aducă și mai multă suferință celor apropiați acesteia”. La o lună distanță, pe 18 ianuarie 2018, Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat in corpore²¹ televiziunile naționale (generaliste și de știri) care au difuzat în buclă imaginile cu tragedia de la metrou.